Revista Art-emis
?coala Basarabean? a iubirii de Neam PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Joi, 05 Septembrie 2013 15:18

Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emisMul?i români nu ?tiu de ce am s?rb?torit la 31 august Ziua Limbii Române. Iat? de ce: Pentru c? la 31 august 1989 s-a petrecut un moment istoric pentru românism, pentru românitatea noastr? cea de toate zilele: sub presiunea a peste 750.000 de români aduna?i la Chi?in?u în ziua de 27 august 1989, Parlamentul de la Chi?in?u, a?a sovietic cum era, n-a avut încotro ?i a decretat pe 31 august limba român? ca limb? de stat ?i dincolo de Prut, adic? pe ambele maluri ale Prutului ?i Nistrului. Se încununa astfel, victorioas?, rezisten?a românilor la dezna?ionalizare, dup? aproape dou? veacuri de jertfe ?i suferin?e, dar ?i de izbânzi pilduitoare, care au f?cut din Basarabia ?inutul românesc cel mai însângerat, pus la cele mai grele încerc?ri, nu de pu?ine ori în cump?na istoriei aflându-se îns??i pieirea neamului românesc de pe plaiurile atât de frumoase ale Basarabiei, ?i atât de jinduite de al?ii. De data asta n-a fost s? fie cum au vrut al?ii, ci cum au vrut?r? românii.

Ziua de 31 August a fost s?rb?torit? ca zi a limbii noastre române?ti pentru prima oar? în 1990, în toat? Republica Moldova. ?i de atunci, „anual - scrie pe Wikipedia un autor anonim -, aceast? s?rb?toare este marcat? cu manifest?ri de înalt patriotism, de reg?sire a r?d?cinilor, consemnat? prin poezie, cântec ?i joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradi?ii populare ?i a momentelor care le-au marcat istoria. De regul?, festivit??ile sunt deschise diminea?a la Chi?in?u de c?tre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui ?tefan cel Mare ?i Sfânt, precum ?i la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Public? „?tefan cel Mare”. S?rb?toarea se încheie în mod obi?nuit printr-un concert sus?inut în Pia?a Marii Adun?ri Na?ionale. În primii ani ai s?rb?torii, fiecare 31 august aducea cu sine ?i dezvelirea a câte unui bust pe Aleea Clasicilor din Chi?in?u. Acest frumos obicei a fost întrerupt dup? venirea la putere a comuni?tilor în 2001.”

Ecoul a ceea ce se petrece la Chi?in?u de fiecare 31 August a reverberat în multe suflete române?ti, dar mai ales în sufletele acelor români care cunosc bine ce înseamn? s? nu te lepezi de graiul matern, str?mo?esc, deseori cu pre?ul libert??ii sau chiar al vie?ii: românii care tr?iesc în afara grani?elor de stat ale României, românii din Ucraina, din Ungaria, din Balcani - îndeosebi cei din Grecia, Albania, Serbia, Bulgaria, precum ?i românii din alte ??ri ale lumii. Ace?ti români, români exemplari, au „rezonat” la modelul basarabean, astfel c? organiza?iile culturale ale românilor din diaspor? s-au al?turat fra?ilor de peste Prut s?rb?torind ?i ei an de an Ziua Limbii Române, f?când declara?ii publice explicite în acest sens, cerând adic? instituirea acestei zile na?ionale ?i în ?ara Mam?. Se poate spune c? ace?ti români transfrontalieri s-au unit cu românii din Basarabia, din Republica Moldova, alc?tuind o comunitate aparte, comunitate la care, în februarie a.c., a aderat ?i România, Parlamentul României. C?ci, nota bene: legea adoptat? în februarie 2013 este o lege pe care au impus-o ace?ti români f?r? pa?aport românesc, dar cu un suflet mai românesc decât al nostru, cei ce nu risc?m nimic atunci când vorbim române?te. Risc?m numai s? vorbim din ce în ce mai stricat limba p?rin?ilor no?tri… Dar asta este alt? poveste. O l?s?m pentru alt?dat?, s? nu stric?m ?i acest ceas s?rb?toresc.

Punctul de plecare a fost Marea ÎntruUnire de la Chi?in?u, din 27 August 1989, la care s-au adunat, cu un singur ?i acela?i gând, peste 750.000 de români. Adic? tot al ?aselea cet??ean al Republicii a fost acolo prezent, cam câte unul din fiecare familie de români. A fost ca ?i cum la Bucure?ti s-ar aduna mâine peste trei milioane de participan?i, ca s? cear? ce? Ce au cerut acei români grozav de români? Au cerut „grafie latin?”! Acesta a fost cuvântul de ordine, al c?rui în?eles s-a înc?rcat în Basarabia acelor zile de o sumedenie de alte idei ?i conota?ii, strâns legate unele de altele, alc?tuind un veritabil program politic na?ionalist, cum n-a mai fost rostit altul de la Blaj, din 15 mai 1848. ÎntruUnirea de la Chi?in?u din 27 august 1989 a fost transmis? în direct de Televiziunea Român? de la Bucure?ti! Mi-aduc bine aminte cum am urm?rit-o în „?ar?” cu sufletul la gur?, nevenindu-ne a crede ce vedeam: cât de viu ?i de puternic era românismul acelor fra?i de-ai no?tri la care deseori ne gândisem pân? atunci cu inima strâns? de team? c? sunt în mare primejdie de a se pierde pentru oastea Neamului nostru. Da’ de unde?! Se vedea clar c? sunt „mai români” decât fiecare dintre noi! C? demnitatea de român le e mai drag? ca orice! Când, peste numai patru luni, în decembrie 1989, românii au ie?it în strad? s? înfrunte moartea voinice?te, „cu palmele goale”, sub privirile uimite ale întregii lumi, demonstrând o total? ?i rarisim? disponibilitate la orice sacrificiu, eu, personal, am sim?it c? acea minune de comportament se producea în continuarea adun?rii de la Chi?in?u, din 27 august 1989, care ren?scuse în sufletul tuturor românilor încrederea în destinul lor de neam sortit s? fac? istorie, iar nu figura?ie pe scena lumii! Am scris mai apoi în chip explicit c? „Revolu?ia Român?”, care într-adev?r revolu?ie a fost la nivelul reac?iei ?i con?tiinei populare, civice, a început cu mult înainte de decembrie 1989, începuse prin demonstra?ia de demnitate româneasc? f?cut? de fra?ii no?tri de peste Prut!

?i mai zic o dat?: f?r? 27 august 1989 nu ar fi fost posibil? resurec?ia din Timi?oara ?i Bucure?ti, din toat? ?ara, pe care eu, tr?ind-o în strad?, am resim?it-o mai pu?in a fi un act de denegare a regimului politic, cât mai ales ca pe o ampl? ?i atotcuprinz?toare demonstra?ie de demnitate na?ional?! Oamenii au ie?it f?r? arme, f?r? ciomege, nu ca s? pedepseasc? ori s? alunge pe cineva, cât mai ales pentru a demonstra c? „Dumnezeu e cu noi!”, c? nu ne e team? de moarte ?i suntem gata la orice ar putea s? semnifice b?rb??ie ?i vîrtute, credin?? în Neam ?i Lege!

Se na?te o întrebare pe care înc? nu ne-am pus-o cu toat? gravitatea: cum se face c? Televiziunea Român?, care pe vremea aceea, în vara lui 1989, era atât de închis?, rupt? de realitate ?i preocupat? exclusiv de cultul personalit??ii celor doi „tirani”, a transmis totu?i, în direct ?i integral, Adunarea de la Chi?in?u? Mi-aduc aminte c? în mul?imea de participan?i, care de care mai voios, mai frumos, mai luminos la chip, am remarcat un b?trân, în haine negre, „de duminic?”, care a ap?rut de mai multe ori în prim planul transmisiei. M-a frapat asem?narea sa, la port, la înf??i?are, cu unchii mei, mocanii dobrogeni, cum se îmbr?cau ?i cum ar?tau ace?tia când veneau la ora?! Moac? de mocan!, mi-am zis. ?i parc? auzindu-m?, regizorul transmisiei l-a ales pe b?trân pentru un scurt interviu. I s-a pus ?i întrebarea de unde e, cum se nume?te. Iar r?spunsul a fost Ungureanu! Venise la Chi?in?u din Transnistria! Era a?adar urma? al ardelenilor, al mocanilor care sute de ani au tot venit iarna cu oile din Transilvania, din M?rginimea Sibiului, pân? în b?l?ile Nistrului sau în Crimeea! A?a cum f?cuse aceast? pendulare transhumant? ?i bunicul meu Licoi, din R??inari! Mul?i sunt basarabenii care au printre înainta?i români ardeleni. Când l-am cunoscut pe Eugen Doga l-am luat direct, dac?-?i cunoa?te buneii ardeleni. Da, ?tia ?i dînsul ?i era mândru de asta! Mândru c? poart? un nume de familie adus din Ardeal pe malurile Nistrului! Exist? multe similitudini între ardeleni ?i basarabeni, între Transilvania ?i Basarabia! Am observat dup? 1990, în mai multe ocazii, c? au, unii pentru al?ii, mai mult? în?elegere, mai mare atrac?ie s? se încread? unul într-altul ?i s? conlucreze cu inima deschis?. ?i unii, ?i al?ii au cunoscut mai ales partea dramatic?, tragic?, a condi?iei de român! Au pl?tit pre?ul cel mai scump pentru a-?i vorbi graiul p?rintesc!

Dac?, a?a cum spune viersul popular, Tot românu-i ardelean Dus în ?ar? de alean, dac? deci Ardealul ne este tuturor românilor vatra, ba?tina primordial?, apoi trebuie spus c? suntem printre popoarele Europei singurul care s-a extins spre R?s?rit! R?s?ritul dinspre care asupra Europei s-a produs pustietoarea migra?ie a popoarelor Asiei atrase de luminile Romei, ale civiliza?iei europene! Noi românii am „înotat” împotriva curentului, în r?sp?rul istoriei! ?i am extins spre Soare R?sare Europa, mo?tenirea Romei antice, romanitatea noastr?, ducând-o pân? dincolo de Bug! Dac? compari hotarele limbii latine, din vremea lui Traian, cu hotarele în care se vorbesc azi limbile romanice din Europa, consta?i c? peste tot aceste hotare s-au restrâns, au cedat spa?ii întinse altor limbi, „barbare”! Nordul Africii, Asia Mic?, ce?osul Albion, Dalma?ia, Moesia… Numai Dacia Traian? a câ?tigat spa?ii noi pentru l?tinie! Înzecindu-?i mo?tenirea! Spa?iul în care se vorbe?te limba daco-român? s-a extins de-a lungul istoriei mai ales spre Est. Iar acesta este meritul cel mai important al românilor de peste Prut! Au l??it spa?iul limbii române, l-au extins, iar în final, iat?, ne-au d?ruit ?i Ziua Na?ional? a Limbii Române!

E bine s? re?inem c? de la ardeleni avem ziua de 1 Decembrie, iar de la basarabeni, de la moldovenii de peste Prut, avem ziua de 31 August, zile amândou? de afirmare na?ional? a identit??ii ?i demnit??ii noastre etnice. Iar dac? st?m s? judec?m lucrurile cu bucuria de a descoperi c?tre cine mai avem motive de recuno?tin??, este timpul s? identific?m în cultura ?i istoria noastr? un capitol pe care l-am trecut prea u?or cu vederea: ?coala Basarabean?.

Un bob z?bav? v? cer asupra acestui gând: ?coala Basarabean?!… Gând care nu-mi apar?ine, dar când am auzit, la o recent? lansare de carte a unui autor de dincolo de Prut, pe dou? doamne profesoare universitare, vorbind despre ?coala Basarabean?, m-am minunat de cât? dreptate puteau s? aib?! Dac? vorbim de o ?coal? Ardelean?, cu rolul ei decisiv în istoria noastr?, ?coal? prin care cu to?ii ne-am românit ?i mai mult decât eram, apoi se poate vorbi ?i de o ?coal? Basarabean?, cu acela?i rol istoric, de fortificant al românismului la ceas de cump?n?! De restri?te ?i de r?scruce!

Fire?te, în al?i termeni, cu specificul ei, ?i mai ales cu data ei de func?ionare, alta: epoca contemporan?! Cunosc mul?i basarabeni, dar descop?r mereu alte ?i alte temeiuri pentru încredin?area c? rolul Basarabiei în istoria Neamului românesc apar?ine mai ales viitorului! Iar faptul c? la Chi?in?u s-au adunat mul?ime de norod, cum nu s-au mai adunat vreodat? românii de mul?i, pentru a proclama dreptul de a vorbi ?i scrie române?te, faptul c? de la acea minunat? întâmplare ne-am ales cu Ziua Limbii Române, confirm? c? pentru neamul românesc func?ioneaz? acum ?i ?coala Basarabean? de suflet ?i cuget curat românesc.

Las pentru alt? dat? un inventar, cât mai cuprinz?tor, al faptelor care certific? existen?a acestei componente a fiin?ei noastre na?ionale, o component? extrem de dinamic?, de eficient? în lupta noastr?, a tuturor românilor, pentru Mântuirea Neamului. Dar mai ales i-a? l?sa pe al?ii, mai înv??a?i, s? fac? un complet inventar al faptelor prin care basarabenii au sporit temeiurile mândriei de a fi român! Basarabenii pe care îi cunosc, f?r? excep?ie, m-au f?cut s? tr?iesc deseori acest sentiment. Din toat? inima le mul??nesc acum c? ne-au d?ruit ?i aceast? zi de s?rb?toare!

footer