Revista Art-emis
Ungaria anexeaz? Ardealul pe buc??i! PDF Imprimare Email
Ioana Lucacel & Mihai Cri?an   
Luni, 02 Septembrie 2013 10:32

Retrocedaari„Statul Român se afl? în fa?a unei mari escrocherii istorice”.

(Lector universitar doctor Ilie Gherhe?)

Nu ne vindem ?ara, o retroced?m, pe buc??i, f?r? s? ?inem seama de tratate, legi, sentin?e sau victimele din cele dou? conflagra?ii mondiale. Din m?suri reparatorii ?i juste, retroced?rile au devenit un flagel injust, periculos ?i imoral, profund sc?pat de sub control. Familiile criminalilor de r?zboi au ajuns s? dobândeasc? imobile ?i bunuri de o valoare inestimabil?, f?r? ca cineva s? ?in? seama de contextul ?i modul în care averea lor a ajuns în proprietatea Statului Român.

Ungaria anexeaz? Ardealul pe buc??i! Trei premieri, Adrian N?stase, C?lin Popescu T?riceanu ?i Victor Ponta au deschis poarta tr?d?rii, astfel c?, din unele statistici, mai bine de o treime din teritoriul Transilvaniei a fost intabulat pe emisari ai Ungariei: urma?i de grofi, nobili, asocia?ii, reprezentan?i ai cultelor.

Problema e c? legile retroced?rilor nu fac distinc?ia între cl?dirile confiscate de comuni?ti ?i cele confiscate prin sentin?e penale date pentru criminali de r?zboi. Cum o parte dintre documente se afl? înc? în arhivele de la Budapesta, în multe cazuri nu se poate face m?car dovada confisc?rii averii nobililor declara?i criminali de r?zboi. Mai mult, în instan?e se iau în considerare intabul?ri din c?r?ile funciare din perioada ocupa?iei maghiare, de?i potrivit Legii nr. 260 din 4 aprilie 1945, toate înscrisurile în c?r?ile funciare efectuate în perioada 1940-1944 au fost declarate nule de drept! Dar în multe c?r?i funciare, aceste modific?ri nu au fost operate. Nu se iau în calcul desp?gubirile acordate de Statul român pentru imobilele pe care le-a avut în proprietate Statul ungar în Ardeal, pân? la 1 Decembrie 1918, precum ?i pentru optan?ii unguri (Sub aceast? denumire de optan?i sunt cunoscu?i acei cet??eni români de etnie ungar? care, dup? Tratatul de la Trianon, au optat pentru cet??enia Ungariei ?i au p?r?sit România).

Dup? 23 august 1944 ?i în baza art.8 din Conven?ia de armisti?iu semnat? la Moscova, în 12 septembrie 1944, bunurile reprezentând proprietatea Ungariei ?i Germaniei de pe teritoriul României au fost sechestrate ?i, în baza Legii nr. 91 din 9 februarie 1945, au fost puse sub supravegherea Casei de Administrare ?i Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.). Aceste bunuri nu au fost confiscate de regimul comunist ?i, ca urmare, nu pot face obiectul retroced?rilor c?tre Ungaria ?i Germania. ?i totu?i fac. Practic, legile retroced?rilor date în ultimii ani ?i instan?ele de judecat? ?terg cu buretele o istorie de trei decenii ?i jertfele românilor din cele dou? r?zboaie mondiale.

Zeci de hectare de teren, p?duri, imobile ajung în proprietatea succesorilor criminalilor de r?zboi sau a unor interpu?i.

Vre?i exemple? V? d?m:

Începem cu unul dintre cele mai importante cazuri de retrocedare din Ardeal. Domeniul Teleki. Propriet??i care au apar?inut contelui Adam Teleki, membru în guvernul Ungariei în perioada hortyst?. În 1945, Teleki a fost considerat tr?d?tor de ?ar?, dar actele prin care i s-au expropiat bunurile, cum se întâmpl? în astfel de cazuri, nu au fost g?site. A?a c? mo?tenitorii contelui ?i-au revendicat bunurile, întinse pe mai multe jude?e: Maramure?, Mure?, S?laj. În total, familia a deschis vreo 20 de procese, dintre care unul pentru 100 de hectare de p?dure în Ardusat. Castelele din Colt?u ?i Satulung nu au fost revendicate.

Codrii Ardealului sunt ceru?i de urma?ii familiei Banffy. Daniel Banffy, fost ministru al agriculturii în Guvernul hortyst, a fost ?i el declarat criminal de r?zboi. Urma?ii lui cer îns? în instan?? sute de hectare de p?dure. Familia Banffy a de?inut domenii întinse ?i în ?ara L?pu?ului, care face obiectul a patru dosare de restituire a câte 60 hectare de p?dure fiecare. Numai c? se spune c? baronul ?i-ar fi vândut averea prin 1940.

Alt caz r?sun?tor este al familiei Szaplonczai. Szaplonczai Vasile, membru al partidului iredentist, fost prefect al jude?ului Maramure?, a fost condamnat printr-o sentin?? a Tribunalului Poporului pentru „complicitate la crimele prev?zute de art. 2. lit. h. ?i m. ?i pentru … prev?zute de art. 2. lit. o. din Legea nr. 312/1945”, adic? „au comis acte de violen??, torturi sau alte mijloace ilegale de constrângere” ?i „Au ordonat sau ini?iat înfiin??ri de ghetouri, lag?re de internare ori deport?ri din motive de persecu?ie politic? sau rasial?” la 25 de ani de munc? silnic?. Mai exact, prin Hot?rârea nr. 8, pronun?at? în ?edin?a public? din 31 mai 1946, se arat? implicarea lui Szaplonczai Vasile în problema evreiasc?: „În ora?ul Sighet, ghetoul s-a înfiin?at în 2 cartiere periferice ale ora?ului, permi?ându-se celor interna?i s? locuiasc? în casele din aceste cartiere, dar cum num?rul celor interna?i întrecea capacitatea de cazare a perimetrului ghetoului, oamenii au fost nevoi?i s? stea ?i prin pivni?e, poduri de cas? ?i ?oproane. Perimetrul ghetoului a fost împrejmuit cu sârm? ghimpat?, iar ferestrele au fost vopsite cu var, pentru ca locatarii caselor s? nu poat? privi în afar?. Dup? cum s-a dovedit în cursul instruc?iei în fa?a completului de judecat?, ghetoul din Sighet a fost înfiin?at ceva mai înainte decât celelalte ghetouri în Ardealul de Nord. […] Prim?ria, prin acuza?ii dr. Gyulafalvi Rednik Alexandru, primar, ?i prin substituitul s?u, acuzatul Hullman Francisc, prim-notar al prim?riei nu s-a îngrijit de aprovizionarea celor interna?i în ghetou, l?sându-i f?r? alimente. Aceste autorit??i comunale (municipale – nn) au refuzat pân? ?i punerea la dispozi?ie pe seama celor interna?i a vacilor cu lapte proprietate a evreilor, lapte necesar pentru copii sugaci.

Din cauza acestor dispozi?iuni de cazare ?i alimentare s-au ivit multe cazuri de tifos exantematic, dup? cum rezult? din raportul nr. 8982 din 8 mai 1944 al primarului ora?ului c?tre Ministerul de Interne. Dar punctul culminant ?i aici, ca ?i în celelalte ghetouri, l-a format cercetarea dup? valorile ascunse, cercetare întreprins? de echipele colonelului Agy Zoltán ?i ale acuzatului Toth Ludovic. Înc? de la intrarea în ghetou, jandarmii, poli?i?tii ?i func?ionarii prim?riei au f?cut perchezi?ie corporal? atât b?rba?ilor, cât ?i femeilor, nel?sând la o parte nici perchezi?ia vaginal?, chiar la feti?e de 8 ani ?i cu aceast? ocazie au confiscat obiectele apreciate de ei, ca fiind de valoare.

Martora Rosenberg Margareta a ar?tat în depozi?ia sa, cum femeilor a?ezate la perete - dezbr?cându-le la piele ?i sub amenin?area împu?c?rii - le f?ceau perchezi?ie în vagin ?i la anus. […]

Prefectul jude?ului Maramure? în acest timp apocaliptic pentru na?iunea evreiasc? conlocuitoare a fost acuzatul Szaplonczai Vasile, membru al partidului iredentist. Responsabilitatea sa este responsabilitatea tuturor prefec?ilor din acel timp. Evident, la data pronun??rii sentin?ei, Vasile Szaplonczai era disp?rut. Urma?ii familiei sale au reap?rut îns?, ?i revendic? mo?ia familiei din satul Tisa. Ultimii proprietari ai mo?iei din Tisa, comuna Cr?ciune?ti au fost Zoltan ?i Paul Szaplonczaz, primul probabil fiul lui Laszlo-Vasile Szaplonczay, iar Paul, nepotul s?u. Re?edin?a lui Zoltan este revendicat? de o nepoat? a sa, procesul fiind înc? pe rol. B?trânii satului spun c? Zoltan ?i-ar fi vândut mo?ia în 1938 ?i cu banii rezulta?i ?i-ar fi cump?rat alta în Ungaria, dar odat? cu ocupa?ia maghiar? a venit înapoi, revendicându-?i mo?ia ?i spunând c? oamenii l-ar fi for?at s? le vând? terenul. Plus c? se pare c? a fost ?i criminal de r?zboi. Oricum, amândoi au fugit în 1944 din ?ar?. ?i totu?i, acum urma?ii lor redobândesc bunurile.

Secretarul prim?riei Bocicoiu Mare, Vasile Ha?ciar, spune c?: „Pentru Paul Szaplonczai am revendicat bunurile pe Legea 1. Acum pe 247 ne-a revendicat ?coala ?i nu numai, terenul aferent ?i p?durea. Aceste bunuri sunt cerute dup? Szaploncyaz Zoltan. Comisia local? a dat solu?ia de respingere pentru c? trebuia s? fac? dovada cet??eniei ?i a propriet??ii. Nu a f?cut dovada cet??eniei. Au contestat decizia comisiei locale la comisia jude?ean?, care la fel a propus respingere în întreg a cererii tot pe acest fond. Atunci ei s-au îndreptat în instan?? ?i de 3 ani suntem în proces. S-au cerut dovezi pentru cet??enie, pentru planul de amplasament, s-a f?cut expertiz?. Acel conac e ?coal?, ?coala a fost construit?, s-a f?cut ?i ?coala nou? ?i nu puteam fi de acord cu retrocedarea. În instan?a de fond, judec?torul a respins plângerea, dar a f?cut recurs. Ceva nepoat? de-a lui revendic? terenul. Se pare c? Laszlo Szaplonczai a fost tat?l lui Zoltan. Ei au avut jum?tate din Maramure?ul Istoric. Au revendicat ?i prin Sighet. Lui Paul i s-au restituit 50 de hectare în zona lacului. Zoltan este veri?orul lui Paul”.

Cine verific? dac? ace?tia au fost declara?i criminali de r?zboi ?i condamna?i?

Deh, cine mai st? s? verifice mizilicuri gen: dac? ace?tia au fost declara?i criminali de r?zboi ?i condamna?i, dac? c?r?ile funciare în baza c?rora se revendic? bunurile sunt din perioada ocupa?iei ungare, dac? ?i cât au primit desp?gubiri? Nobili horty?ti pun din nou st?pânire pe Ardeal, la fel de abuziv ?i ilegal, dar, de aceast? dat?, cu girul instan?elor de judecat?, a legii ?i Guvernului, în dispre?ul adev?rului istoric ?i militarilor români mor?i pentru eliberarea acestui p?mânt românesc.

„Statul Român se afl? în fa?a unei mari escrocherii istorice”

„Eu spun cu toat? responsabilitatea ?i pot s?-mi pierd mâine serviciul c? nu m? intereseaz? dac? atât vor fi de tari, încât s? ajung? pân? la faza asta. În acest moment, Statul Român se afl? în fa?a unei mari escrocherii istorice. Escrocheria nu ar putea avea probabil loc dac? nu ar fi ?i o complicitate din interior. Dup? Primul R?zboi Mondial au fost a?a numitele procese ale „octan?ilor” ?i dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial ale „absentei?tilor”.

Ce se întâmpl? acum? Vin urma?ii acelor proprietari, care, unii dintre ei, culmea, au fost desp?gubi?i dup? Primul R?zboi Mondial. Iar acum vin cu documente anterioare proceselor prin care p?rin?ii lor sau bunicii lor au fost deposeda?i de averi sau au fost r?spl?ti?i de stat la modul general. ?i mai cer înc? o dat? sau înc? de dou? ori sau înc? de trei ori.

Niciun evreu sau niciun maghiar dintre aceia mari nu va mai veni s? locuiasc? în Transilvania sau într-o localitate din Maramure?ul Istoric sau oricare jude?. Nu este vorba numai de jude?ul nostru, e vorba de tot Ardealul. Dar toat? lumea se îndreapt? spre o desp?gubire cât mai mare din partea Statului Român. ?i atunci, î?i angajeaz? avoca?i buni ?i se judec? cu Statul Român.

Din start pot s? piard? toate procesele cu România, iar în alt? parte le câ?tig? „fluierând”. Pot s? spun cu toat? r?spunderea, c? am fost director la Arhivele Statului ?i, ca om care umbl? în aceste arhive, c? pe Transilvania sunt firme care vin ?i cerceteaz? dup? ni?te metode foarte minu?ios elaborate exact pe aceste posibilit??i ale viitoarelor procese pe care s? le câ?tige mai ales dincolo de grani?ele ??rii. Deci suntem pur ?i simplu escroca?i!

Au murit de poman? cei care au luptat pentru eliberarea Ardealului ?i cei care au luptat împotriva fascismului sau a horty?tilor etc.

Este o b?taie de joc postum? la adresa Armatei Române. Am avut sute de mii de victime, iar acum se calc? pe mormintele acelor oameni exact pe ideea de a câ?tiga. ?i din p?cate, Statul Român este descoperit sau foarte slab ap?rat. Este atât de simplu inclusiv s? se falsifice un document, dar nu asta-i problema c? sunt hot?râri judec?tore?ti din perioada interbelic?. Dar o parte dintre cei care au fost colaboratorii hortismului s-au retras împreun? cu armatele ?i atunci li s-a confiscat totul, iar ei au devenit absentei?ti.

Ei au plecat, s? zicem, în ’44, dar cei care vin acum vin cu documente din ’38, ’41 sau ’44. Deci sunt documente anterioare hot?rârilor judec?tore?ti. ?i înconjoar? acest moment”. (Lector universitar doctor Ilie Gherhe?)[1]  


footer