Revista Art-emis
Jocul cu fantoma lui Pacepa PDF Imprimare Email
General Br. (r) Prof. univ. dr. Cristian Troncota   
Duminică, 11 August 2013 17:36

Prof. univ.dr. Cristian Troncot?, art-emisÎn ultimul timp, „jivinele pacepiste” au devenit din nou virulente. Cine sunt acestea? Nimic mai simplu de definit: acei indivizi lipsi?i total de cele mai elementare no?iuni în domeniul spionajului ?i al contraspionajului, semidoc?i în ale istoriografiei, mari me?teri în promovarea politicilor moscovite kaghebiste ?i, poate de aceea, cu influen?? ?i bine remunera?i, care din 1990 încoace au vrut s? ne fure sufletul, ne-au c?lcat în picioare r?bdarea, ne-au terfelit demnitatea, încercând s? ne demonstreze ceva ce este împotriva oric?rui ra?ionament ?i bun sim?: anume, c? tr?d?torii de neam ?i de ?ar? ar trebui considera?i eroi. Drept model, nu au g?sit pe nimeni altcineva mai potrivit decât pe Ion Mihai Pacepa, fostul general de securitate, care în 28 iulie 1978, în timp ce se afla în misiune a „dezertat”. ?i ce i-a f?cut s? scoat? din nou capul, ?i s? se fac? de râs? Faptul c? istoricul american Larry Watts a publicat primele dou? volume din trilogia promis? despre istoria contemporan? a României. O istorie bazat? pe o reconstituire onest?, corect?, echilibrat?, cu metode ?tiin?ifice ?i o imens? cantitate de date ?i documente inedite, la care a ad?ugat o bibliografie impresionant? în care, al?turi de mari istorici ?i anali?ti occidentali, citeaz? ?i istorici români ?i lucr?rile lor.

Desigur c? nu oricine are r?bdarea sau capacitatea de a parcurge cu aten?ie aceast? monumental? oper? a istoricului american, ambele volume publicate la RAO, una dintre cele mai renumite edituri din România. Primul volum, „Fere?te-m? Doamne de prieteni. R?zboiul clandestin al Blocului sovietic cu România” are 800 pagini, iar cel de-al doilea, „Cei dintâi vor fi cei din urm?. România ?i sfâr?itul R?zboiului Rece”, are 700 pagini. Bibliografia impresionant?, format? din 803 c?r?i ?i articole pe care autorul a inserat-o la sfâr?itul primului volum ?i pe care a citat-o în totalitate în aparatul critic al celor dou? volume, reprezint? o dovad? indubitabil? a erudi?iei sale. Dup? cum a m?rturisit istoricul american, urmeaz? ?i un al treilea volum, dedicat Revolu?iei române, început? în acel decembrie inutil de sângeros din 1989. Am stat ?i m-am întrebat ce se poate repro?a unei asemenea opere monumentale, de care, sunt absolut sigur, orice istoric ar fi mândru. În fond, care-i meritul ?i ineditul acestor lucr?ri?

Larry Watts sus?ine, printre altele o tez? perfect argumentat?, ?i anume c? „mitul eroului Pacepa” nu a fost altceva decât unul dintre instrumentele vastului arsenal cu care serviciile secrete sovietice ?i-au realizat m?surile active contra României în perioada 1965-1989. Iat? ?i motivul pentru care „jivinele pacepiste”, clonate perfect dup? kaghebi?ti, încep s? scoat? capul, s? latre pe unde apuc?, doar-doar i-o mai asculta sau lua cineva în seam?. Dar nu doresc s? m? refer la penibilul dialog regizat de un jurnalist al unui post de televiziune cu fantoma lui Pacepa, ci la hârd?ul cu l?turi pe care o anume Iulia Nueleanu îl arunc? asupra istoricului american prin articolul publicat în „Curierul”, din 30 iulie 2013. Titlul articolului e sugestiv: „Fostul ?ef CIA James Woolsey: Larry Watts minte cu neru?inare în cazul Pacepa!” Dup? ce am parcurs acest titlu m-am apucat s? citesc articolul cu interesul istoricului de bun? credin??, crezând c? voi g?si argumente care s? aduc? cel pu?in o nuan?? la teoria lui Larry Watts. Dup? ce l-am parcurs, am r?mas stupefiat. De ce? În primul rând pentru c? pe mine m-au înv??at marii mei profesori pe care i-am avut la Facultatea de istorie din Universitatea bucure?tean? (1976-1980) c? ai dreptul s? critici un istoric doar în condi?iile în care ai o oper? mai mare sau cel pu?in egal? cu a lui. Iar dac? nu ?ii cont de aceast? regul? fundamental?, atunci nu e?ti istoric, ci un simplu cârcota?, adic? un penibil printre al?ii. Ei bine, sincer s? fiu, nu pot s?-mi reprim curiozitatea ?i s? întreb: câte lucr?ri de istorie a scris Iulia Nueleanu, care î?i permite afirma?ii atât de grave la adresa operei istoricului american?

Dar s? le lu?m pe rând. În primul rând, ziarista cu pricina scoate din context ni?te afirma?ii f?cute de James Woolsey, cel care a îndeplinit func?ia de director al C.I.A. în perioada1993-1995, potrivit c?rora „C.I.A. nu are autoritatea de a lua o asemenea decizie. Doar Pre?edintele Statelor Unite ar putea oferi azil politic”. Din câte ?tim noi, istoricii români, în anul în care Pacepa a dezertat în S.U.A. (1978), func?iona „Immigration and Nationality Act”, care la art. 313, lit. a ?i c men?iona: „C.I.A. are posibilitatea ?i competen?a de a propune acordarea cet??eniei americane unui num?r de 125 persoane pe an”. Chiar Pacepa m?rturise?te în lucr?rile sale memorialistice faptul c? a primit cet??enia american? abia dup? 9 ani, interval de timp în care a fost supus de c?tre C.I.A. unui program special (Defector Program) de interogare am?nun?it? (debriefing), dup? care a primit „meal ticket” (bilet de intrare). Mai mult, Pacepa recunoa?te în scrierile sale memorialistice, dar ?i în interviurile acordate: „Am lucrat 27 de ani pentru K.G.B.”. De aici deducem cu u?urin?? faptul c? pe timpul interogatoriilor, Pacepa a recunoscut c? este agent K.G.B.. ?i, dac? a recunoscut acest lucru, era ?i normal s? recunoasc? ?i misiunea pe care o avea: aceea de a-l compromite pe Nicolae Ceau?escu în fa?a opiniei publice mondiale ?i, bineîn?eles, ?i în fa?a românilor. Ceea ce este extrem de interesant, dar atât Pacepa cât ?i James Woolsey omit s? ne spun?, este c? atât cet??enia american? cât ?i „biletul de intrare” au fost ob?inute de generalul dezertor abia dup? venirea la putere în U.R.S.S. a lui Gorbaciov. Din acest moment, americanii ?i-au pierdut interesul pentru Ceau?escu, axându-?i politica extern? pe sprijinul ?i colaborarea cu Gorbaciov. Este momentul în care Pacepa î?i public? cu mult zgomot mediatic „Orizonturi ro?ii”, un volum de minciuni ordinare având un scop politic bine definit: compromiterea lui Nicolae Ceau?escu. Adic? începea punerea în scen? a setului de m?suri active ce aveau s? se finalizeze în ziua de 25 decembrie 1989 la Târgovi?te. Acest lucru îl spune ?i Larry Watts sus?inut de o baz? documentar? vast?. În nici un caz teza lui nu st? în m?rturisirea pe care i-ar fi f?cut-o James Woolsey, ?i pe care acum nu o mai recunoa?te.

O alt? inep?ie pe care am întâlnit-o în articolul din ziarul „Curentul” o redau textual: „Generalul Pacepa f?cea parte din Serviciul Român de Informa?ii, iar toate serviciile de informa?ii din blocul sovietic erau, sub o form? sau alta, controlate de c?tre K.G.B.”. Iat? o dovad? de ceea ce poate s? fac? incultura istoric? dintr-un ziarist. S?-i amintim ziaristei cu pricina c? generalul Ioan Mihai Pacepa a f?cut parte din institu?ia numit? Departamentul Securit??ii Statului, institu?ie desfiin?at? în 30 decembrie 1989 prin decret al Consiliului Frontului Salv?rii Na?ionale. Serviciul Român de Informa?ii a luat fiin?? ca institu?ie pe 27 martie 1990, tot printr-un decret al C.F.S.N.. O rog pe ziarist? s?-?i completeze cultura într-un domeniu în care, dup? inep?iile pe care le scrie, se vede c? are mari lacune. În al doilea rând, o inform?m pe ziarist? c? Securitatea român?, dup? plecarea consilierilor sovietici din România, în decembrie 1964, a fost singura institu?ie de acest gen din blocul sovietic care nu a mai fost controlat? de sovietici. Documentul privind retragerea consilierilor sovietici din institu?ia Securit??ii din România a fost publicat cu mai mul?i ani în urm? într-o culegere de documente coordonat? de profesorul Ioan Scurtu despre „Retragerea trupelor sovietice din România”. Consilierii sovietici din celelalte institu?ii de securitate ale ??rilor din Tratatul de la Var?ovia au fost retra?i dup? 1990.

Noi, istoricii români, mai ?tim c? serviciile de intelligence occidentale cuno?teau cu precizie c? ofi?erii români nu mai colaborau de mult cu ofi?erii sovietici. Este un aspect sesizat ?i recunoscut cu franche?e de Tjeerd Sleeswijk Visser, fostul director al Serviciului olandez de Informa?ii militare, când ne-a vizitat ?ara ?i Academia Na?ional? de Informa?ii. Iat? ce a declarat public domnia sa: „Departamentele de contraspionaj apar?inând serviciilor na?ionale de informa?ii din statele N.A.T.O. au condus în anii R?zboiului Rece monitoriz?ri complexe asupra activit??ii diploma?ilor români din «lag?rul comunist», suspec?i a fi cadre de securitate. Astfel de opera?iuni de supraveghere, prin care se culegeau ?i date de studiu referitoare la personalitatea acelor «?inte» au pus în eviden?? c? agen?ii de informa?ii români aveau cu totul alt profil ?i alte preocup?ri în raport cu cadrele K.G.B.-ului ?i ale celorlalte servicii de securitate din statele-satelit. Agen?ii români nu erau marca?i de mentalitatea confrunt?rii de la bloc la bloc, iar controlul efectuat de-a lungul anilor indica clar c? nu desf??urau activit??i anti-N.A.T.O.. Adaug la toate acestea faptul c? rezultatul acelora?i verific?ri, seriate, încruci?ate, pe orizonturi largi de timp, nu au eviden?iat participarea ofi?erilor români la opera?iuni comune cu K.G.B.-ul”. Iat? deci opiniile profesioni?tilor (adev?ra?ilor seniori) occidentali ai Intelligence-ului despre ofi?erii români, fapt ce umple de ridicol afirma?iile r?ut?cioase ?i pline de venin pornite din min?ile bolnave ale „antisecuri?tilor” de la noi ori de aiurea. E adev?rat c? printre ei se afl?, o spun cu regret, ?i ziarista Iulia Nueleanu.

Prostiile pe care le debiteaz? nu se opresc îns? aici. Mai întâlnim ?i alte mostre potrivit c?rora lucrarea lui Larry Watts ar fi „contestat? în mediul academic” sau c? n-ar aduce nimic original pentru c? temele abordate de istoricul american ar fi fost „discutate ?i dezb?tute în ultimii ani în istoriografia româneasc? ?i european?”. Chiar a?a? Facem afirma?ii f?r? s? aducem exemple ca argumente?

Criza de argumente de care sufer? ziarista Iulia Nueleanu o determin?, la un moment dat, s? atace via?a particular? a istoricului american. Expresiile folosite, limbajul, felul în care î?i construie?te atacul la persoan? scot în eviden?? cel mai pur stil „stalinist” de a face jurnalism. Adic?, în lips? total? de cultur? istoric?, de bune inten?ii, utilizeaz? ceea ce în anii '50 ai „stalinismului matur” se numea ac?iune de demascare sau de compromitere, în care marii condeieri ai regimului erau mae?tri. Vezi cazul kaghebistului Silviu Brucan, care transforma într-un articol de pres? orice material compromi??tor livrat cu subtilitate. Am crezut c? acei ani au trecut, dar constat c? mentalul stalinist înc? mai bântuie prin presa româneasc?, de?i au trecut mai bine de dou? decenii de democra?ie. Fantoma stalinismului înc? mai bântuie prin redac?iile mass-media române?ti, a?a cum fantoma lui Pacepa mai apare din când în când pentru a încerca s? ne mint? în fa??. Le-a? recomanda „jivinelor pacepiste” care au uitat c? KGB-ul s-a desfiin?at între timp, s?-l mai lase pe b?trânul tr?d?tor s? se odihneasc? în pace (dac? o mai tr?i?!). El ?i-a încheiat de mult misiunea pe care a avut-o, aceea de a dezerta. În rest, fantoma lui Pacepa continu? s? fac? n?zbâtii, unele frizând ridicolul.

Ceea ce mul?i nu ?tiu, este faptul c? aceia care se joac? cu fantoma lui Pacepa nu sunt din serviciile secrete americane. Ace?tia ?tiu s?-?i respecte partenerii, sunt one?ti, ?tiu ceea ce ?tiu ?i în primul rând nu ar putea s? le fac? r?u, adic? s?-i lucreze pe la spate prin m?suri active a?a cum ne-au f?cut al?ii în alte timpuri. Când au venit la Bucure?ti, au declarat: „S.I.E. ?i S.R.I. sunt remarcabile. Apreciem profesionalismul ?i integritatea ofi?erilor români” (John Brennan ?eful actual al C.I.A.). Prin urmare, dac? nu americanii, atunci cine se joac? cu fantoma lui Pacepa?

 

P.S. Pentru Iulia Nueleanu:  Nici un singur veteran al S.R.I., nici m?car cei dintre membrii de baz? ai fostei Securit??i nu îl consider? pe Larry Watts drept „cel mai luminat istoric al ??rii”, din trei motive:
- Primo: Larry este totu?i cet??ean american;
- Secundo: avem ?i noi românii istorici, academicieni în via??, cu care ne mândrim;
- Tertium: pasiunea cu care a studiat istoria României îl poate recomanda pe Larry Watts, în cel mai bun caz, un prieten al românilor, iar veteranii din serviciile române de informa?ii, ca orice români adev?ra?i ?tiu s?-?i respecte prietenii, dar nu ?i tr?d?torii.

?i s? mai ?ti?i, doamn?, c? nici un veteran al fostei Securit??i nu l-a plimbat pe Larry „ca pe sfintele moa?te”, tocmai pentru c? sunt români adev?ra?i ?i ?tiu ce înseamn? respectul ?i p?strarea demnit??ii în fa?a unui semen de-al lor. Este bine s? fim buni români ?i s? nu le facem jocul kaghebi?tilor. „Mirosul rânced ?i p?trunz?tor al Securit??ii”, o expresie utilizat? în articol, tr?deaz? nu numai lipsa de respect pentru carierele profesionale ale unor ofi?eri pe care partenerii actuali îi apreciaz? ?i i-au perceput corect la momentul respectiv, de?i le erau adversari, ci pur ?i simplu o r?utate greu de în?eles. Iat? fair-play-ul din intelligence, de care nu sunt capabili ziari?tii f?g?dui?i, sau cum i-am denumit la început pe kaghebi?ti. Un mare ?ef al unui mare serviciu de informa?ii spunea c? spionajul este o ocupa?ie pentru domni. Prin urmare, cine nu e domn ?i încearc? s? fac? jocuri în Intelligence, devine „jivin?”.

Ce ?tiu ace?ti bol?evici cu semn schimbat despre ofi?erii de informa?ii români, mai vechi sau mai noi? Despre stresul în care au tr?it, despre riscurile cu care s-au confruntat, despre umilin?ele suportate din partea politicului? Cine î?i permite s? vorbeasc? în mod peiorativ despre ei? În leg?tur? cu cele afirmate în articol la adresa domnului Mugur Is?rescu, respectiv c? domnia sa nu ar fi consultat istorici înainte de a-?i elabora discursul, precizez c? atât subsemnatul cât ?i domnii Ioan Talpe? ?i Cristian P?unescu - oameni cu o oper? istoric? recunoscut? - am fost prezen?i la Banca Na?ional? pe 15 decembrie 2011. Am luat cuvântul, imediat dup? domnul guvernator, ?i mi-am început interven?ia cu fraza: „Ce frumoas? e istoria, atunci când este reconstituit? corect, f?r? interese politice, pe o baz? documentar? solid? ?i o argumenta?ie coerent? ?i impecabil?”. Aceasta a fost de altfel ?i ideea fundamental? în jurul c?reia mi-am dezvoltat discursul. Dar au mai fost omise ?i alte lucruri din categoria celor esen?iale. Înaintea noastr?, directorul S.R.I., George Maior a prezentat cartea lui Larry Watts, la Bookfest. Mai mult, cu pu?in înainte, la Biblioteca Central? Universitar?, regretatul academician Florin Constantiniu, al?turi de academicianul Dinu Giurescu au apreciat la justa sa valoare contribu?ia ?tiin?ific? a c?r?ii lui Larry Watts. Nu m? mai mir? prostia pe care a?i f?cut-o de a v? al?tura corului schizofrenic al „jivinelor pacepiste”.

footer