Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Florea, Canada   
Duminică, 05 Decembrie 2010 04:40
Florea Corneliu„Vom c?l?ri frumo?i prin elizeu,/ În cavalcad?, pân-la Dumnezeu/ Desc?lecând la tronu-i la picioare:/ Pe unde ne-ai trimis a fost ?i bine/ ?i r?u a fost pe drumul str?b?tut..." (Teodor Pâc?)

Stau cu pa?aportul în mâna s? intru în România, al c?rei cet??ean sunt. Îmi vine rândul, întâi e privit? poza din pa?aport. Cât sta?i în România ? Trei luni ! Atât cu mine, dar cu toat? râvna, ap?r?torul ??rii se apuc? s? ??c?neasc? tastatura . ?i o ??c?ne?te zdrav?n ?i concentrat, parc? scrie o not? informativ? f?r? de sfâr?it, cercetând pa?aportul meu fil? cu fil?. Dureaz?. Rabd f?r? mimic?, t?cut. Cei dinaintea mea au intrat ca-n brânz?, bagsam? io-s oaie neagr? cu streche! Când termin? cu informa?ia îi aplic? pa?aportului o ?tampila ca un upercut ?i mie o privire asem?n?toare. Trec linia, sunt acas?, în casa noastr? romaneasc?. Bucurie ?i îmbr??i??ri. Multe ma?ini, parc?ri pline, str?zi ?i ?osele aglomerate. Fiecare circul? dup? propria sa lege, personalizat? în func?ie de cine e el, de marca ma?inii ?i de câ?i cai putere are motorul. Se zice cu cât e mai mare cilindreea motorului cu atât e mai mic IQ-ul ?i respectul fa?a de ceilal?i semeni cu mai pu?ini cai putere ! Claxoane, semne, înjur?turi. ?i io înjur înapoi, doar sunt cona?ionalul lor. Ioranna îmi spune, în repetate rânduri: St?pâne?te-te doctore, nu mai înjura!

Nu-mi place s? mi se spun? doctor în România. Nu sunt asemenea altora. Punct. Niciodat? nu am pretins nimic de la pacien?i mei. Jur, pot s? jur ?i pe moa?tele Sfintei Paraschiva fiindc? este la mare c?utare ?i pre? în România lui Iliescu ?i B?sescu. ?tiu c? doctorii din România sunt pl?ti?i mizerabil, ?tiu de când am fost medic de Maramure?, atunci de mult, ?eful de post - mili?ianul - avea salariu mult mai mare decât mine. Dar chiar a?a, în aceast? nedreptate social? a dictaturii de atunci, am f?cut de la început totul pentru pacient, cât m-am priceput, f?r? s? solicit sau s? pretind ceva. Dac?, la sfâr?it, pacientul a dorit s? m? procopseasc? cu ni?te ou? sau o g?in? b?trân?, acceptam s? mi le g?teasc? Maria, femeia de serviciu, îmi f?cea o zam? bun?. ?i m? mul?umeam cu atâta. Pe vremea aceia nu erau euroi iar tovar??ii colectivi?ti de pe Valea Vi?eului nu prea aveau nici lei române?ti. Acum e altceva; am auzit ca pacientul nu ajunge în sala de opera?ie pân? ce medicul nu ?i-a primit plicul solicitat. Ce penibil, cu toate explica?iile ?i argumentele lor. Ce ru?ine ! Ce ru?ine, acesta-i sistemul de sus pân? jos ? Este. Sistemul românesc post decembrist, e mult mai r?u decât cel dinainte, cel început la 23 august. Cât se vinde ?i se fur? în România lui Iliescu ?i B?sescu , numai cu Sovromurile se mai poate compara, dar atunci eram sub st?pânire militar? ?i comunist? ruseasc?. Într-un moment istoric, într-o ?edin?? de Comitet Central, Gheorghe Gheorghiu Dej a scos din buzunar un leu românesc ?i i-a întrebat ce este acesta? Tovar??ii au f?cut pe ei de frica, nu ?tiau ce urmeaz?. Dej le-a spus: Nici un leu nu mai are România datorie de r?zboi, nici m?car acest leu! ?tiu românii no?tri, dragi ?i de?tep?i în toate, cât au fost aceste datorii? Nu-i intereseaz?, orice telenovel? e mai interesant? decât trecutul lor istoric. ?i Nicolae Ceau?escu a f?cut, pe dracu-n patru, pe spatele poporului român, s? pl?teasc? toate datoriile ??rii. De dou? ori sub comuni?ti, lua-i-ar dracu odat?, România ?i-a pl?tit datoriile externe. Fiindc? nu po?i fi liber dac? e?ti dator! Repet; nu po?i fi liber dac? e?ti dator! ?i când i-au ciuruit pe odiosul ?i sinistra în decembrie erau bani mul?i în visteria ??rii, pe care frumosul în pulover ro?u, primul nostru prim-ministru..., cum l-a numit Petre ?u?ea pe Petru Roman, i-a p?pat imediat ?i a început afacerile cu industria român?. Apoi s-a dedat la comisioane pentru el ?i la datorii externe, pentru ca poporul român s? nu-?i piard? deprinderea de a pl?ti dobânzi grele. Petru Roman si Ion Ilici Marcel Iliescu au început distrugerea poporului român, care ast?zi e mai dator ca niciodat? în ultima suta de ani ?i a ajuns de import? pân? ?i cartofi.

Merg la ,,Kaufland „un supramarket indigen din Bistri?a s? cump?r cartofi. Sunt din Turcia. Bravo, iubi?i conduc?tori de ?ara, ne-a?i europenizat total! Cartofii au ajuns pe Bârgaie pe vremea regimentului gr?niceresc, în Turcia numai de pe vremea lui Mustafa Atatürk. E o diferen??! De ce nu mai avem noi, românii, cartofi indigeni ? Pentru c? dup? 1990, cultivatorii de cartofi au preferat sa devin? c?p?unari de Spania în loc s? Kaufland Br?mân? în România pus? la mezat de Petru Roman ?i Ilici Marcel Iliescu, marii cartofori cu averea României. În?eleg c? sunt fructe ce nu se produc pe Bârgaie, dar s? aduci legume ?i zarzavaturi din orient, mi se pare absurd. Dar, nu e absurd într-o Românie guvernata absurd de dou? decenii. ?i cu ce pl?tim cartofii ?i ro?iile, conopida ?i fasolea adus? din îndep?rtatul orient, precum pe vremuri de acolo soseau caravanele ce aduceau mirodenii? Ei cu ce, cu ce? Cu aur verde! Cartofii se cultiv? anual, p?durii îi trebuie zeci de ani s? creasc?, s? se împlineasc? . Aurul nostru verde se duce, ?i pe cartofi ?i p?tl?gele timpurii, fiindc? este mai u?or s? tai copaci decât s? cultivi zarzavaturi prin sere. Se duc p?durile românilor pe apa economiei de pia?? liber? la pre?uri de cartofi noi ?i p?st?i de fasole. Am fost, ca de fiecare dat?, prin marile trec?tori nordice ?etraf ?i Gutâi, Prislop ?i Tihu?a ?i am v?zut ?ible?ul, Mun?ii Maramure?ului ?i a Rodnei, C?limanii ?i Obcinile Bucovinei intens deforesta?i, iar reîmp?durirea neglijat?. Politic ?i economice?te se urm?re?te distrugerea ??rii, urâ?irea acestui col? de rai, ca apoi s? fie vândut pe nimic str?inilor, la fel ca ?i industria cincinalelor. Drumurile jude?ene, mai pu?in în Bucovina, sunt sub orice critic?, cu margini str?juite de toate murd?riile posibile, predominând ambalajele de plastic ?i aluminiu. România mea este murdar?, în toate felurile e murd?rit?. Este rezultatul conducerii României de marionete în mâna capitali?tilor str?ini, de false elite politice, de parveni?i ?i escroci, ce au înl?turat pe cei cu spirit ?i dragoste fa?? de ?ar?, pe cei cinsti?i ?i cu sim? gospod?resc.

Într-o benzin?rie toat? activitatea era oprit? fiindc? se afla prefectul jude?ului bistri?o-n?s?udean cu televiziunea ?i alai mare dup? el: ?ofer personal, bodigarzi consilieri. Lipsea machiorul. Avea carism? de vedet? politic? ?i costum scump, iar dou? camere TV îl fixau insistent, din fa?? ?i dos, fiindc? d?dea ni?te indica?ii pre?ioase. Era ?i o ziarist?, o libelul? cu reportofon ?i zâmbet atr?g?tor ?i promi??tor. Personalul benzin?riei era cu gura c?scat? în jurul lui, iar noi, ce intraser?m s? alimentam, st?team ca pro?ti în a?teptare s? ne dea benzin?, dar totul în?epenise. Mai era o ma?in? de poli?ie în apropiere ?i se a?tepta, probabil, cea a pompierilor, s? fie la datorie dac? - tulai Doamne - tocmai atunci ar izbucni vreun incendiu. ?i mai vorbim de megalomania ?i cultul personalit??i a lui Nicolae Ceau?escu. S-a hot?rât deshumarea so?ilor Ceau?escu. Mare eveniment postrevolu?ionar, c?ruia mass media i-a dat o anvergur? dâmbovi?eana pe m?sur?. Am aflat de ce s-au t?inuit pân? acum mormintele lor: „Poporul ar fi dat navala s? le profaneze mormintele!" Afurisit acest popor român, auzi dom'le ce îi trecea prin cap. Norocul Ceau?e?tilor a fost cu Iliescu, Brucan ?i Roman, cinsti?i, democra?i ?i sentimentali. S-a povestit ?i cum s-au pierdut cadavrele odiosului ?i sinistrei în cea??, povestitor Gelu Voican Voiculescu, bun povestitor de adormit pro?tii postrevolu?ionari. Identificarea r?m??i?elor anatomice se va face cu ajutorul celor mai avansate metode de cercetare. Odat? precizat? sau nu identitatea lor, va urma un lung proces de acuz?ri ?i condamn?ri, în care vinova?ii nu vor avea nimic de suferit. Are justi?ia bucure?tean? grij? de ei! Cu aceast? ocazie s-a aflat ?i de blestemul Saftei Brâncoveanu care cere Divinit??ii: „ca acela care se va atinge de ctitorie s? fie omorât de cei din neamul s?u într-o zi de s?rb?toare" Ctitoria Saftei Brâncoveanu a fost Spitalul Brâncovenesc de lâng? Biserica Brâncoveneasc? pe care odiosul pre?edinte a dat ordin s? fie d?râmat, dup? care a intrat în vigoare blestemul ctitoarei, cu un mic amendament: cei ce au hot?rât omorul nu au fost din neamul lui! De comentat ar mai fi cine ?i cum vor fi blestema?i cei ce au comis un omor în cea mai mare s?rb?toare cre?tina a poporului român. Asta pentru c? justi?ia român? a fost împu?cat? odat? cu cei doi...

Justi?ia român? a fost împu?cat?, dar nu a murit. E invalid? r?u! Am apelat ?i eu la ea în cazul celui mai mare def?im?tor a istoriei, culturii ?i limbii poporului român: directorul Institutului Cultural Român (vezi volumul lui „Politice''). Justi?ia dâmbovi?eana a r?mas surd?, este surd?, este sluga slugilor, a puterii ?i a banilor, ca ?i pre?edintele. Vai ?i amar de România de când cu asemenea pre?edin?i post revolu?ionari! Am auzit în ?ar? o anecdot? legat? de ini?iala urare: s? trai?i bine! Se spune c?, la pu?in timp dup? ce a apucat ?i al doilea mandat de pre?edinte, a întrebat poporul român: „Înc? mai tr?i?i?" Din nefericire situa?ia economica din România este tragic?! Explica?ia cu criza este fals?, real? este proasta gospod?rire ?i frauda masiv? din ultimii dou?zeci de ani a uneia dintre cele mai bogate ?i frumoase ?ari europene. Guvernan?ii comuniza?i au reu?it s? scoat? România din marea criz? generat? de r?zboiul mondial în mai pu?in de 20 de ani, în acela?i timp guvernan?ii europeniza?i de dup? 1990 au b?gat poporul român, întâi în tunel f?r? lumini?? la cap?t din care motiv au c?zut în h?ul unei crize totale ?i de lung? durat?. Dac? romanii ar fi citit cartea „Pr?darea Romaniei'' cu sub titlul „Cum prad? Traian B?sescu România'' de Victor Gaetan ?i Ciprian Nastasiu s-arr fi luat cu mâinile de cap ! Azi, guvernan?ii pre?edintelui juc?tor la comanda str?in?t??ii au ajuns s? împrumute bani ca s? pl?teasc? datoria dobânzilor banilor împrumuta?i, pensiile acelea nenorocite ale oamenilor de rând, s? taie salariile ?i s? reduc? personalul angajat. Bravo domn pre?edinte, ai dup? ce te flatula! Efectele acestor hot?râri de salvare na?ional? sunt multe ?i grave, unul dintre ele este c? o întreag? genera?ie tân?r? va lua calea str?in?t??ii, l?sând ?ara de izbeli?te...

AeroportCu toat? aceast? izbeli?te, dup? treizeci de ani de str?in?tate, tot mai mult doresc s? m? întorc în patria mea. E firesc, e genetic încrustat, motivat de amintiri, iubiri, dorin?e. Temporara desp?r?ire de Maramure? ?i Bucovina, de terasa pensiunii din Herculane sau a celei din Cheile Gr?di?tei, de pensiunea „Nu m? uita'' din S?li?tea F?g?ra?ului sau, ?i mai ales, de Fântâna cu lai?? din Strâmba Bârg?ului este grea, dureroas? ?i nu se vindec? decât cu întoarcerea. M? voi întoarce. Acum, îns? plec din nou, sunt un peregrin solitar. M? aflu pe aeroport, în fa?a poli?istului de frontier? care îmi cerceteaz? încruntat pa?aportul canadian. M? perforeaz? cu privirea de vajnic ap?r?tor al ??rii ?i-mi spune: De dou? zile v? afla?i ilegal în România! M-a ?ocat aiurindu-m? pe moment. Nu în?eleg cum sunt ilegal în ?ara neamului meu, una dintre cele mai mari democra?ii ale Uniunii Europene de ?ase ani încoace. Mi se explic?: A?i primit viz? de ?edere pentru 90 de zile ?i a?i stat trei luni, din 24 Aprilie pân? în 24 Iulie sunt 92 de zile, în?elege?i? Bine, în?eleg c? am în?eles ?i nu numai atât, dar mi-a trecut ?i aiureala de moment, mi-am revenit la starea mea normal?, ?i nu prea. Întreb: ?i acum m? ve?i opri s? plec ?
E crunt ?i mai ?tii c? ?i poate... Ce mare bucurie i-ar mai face soacr?-mi...

Corneliu Florea
Winnipeg, Canada

P.S. - La München m-au a?teptat Silvia ?i Titu Popescu, am stat cu ei câteva zile. Se preg?teau, dup? mai bine de dou?zeci de ani, s? se întoarc? definitiv în România, în Clujul lor. Am fost surprins, emo?ionat datorit? puternicei prietenii care ne-a legat to?i ace?ti ani. Ei erau senini, se eliberau de str?in?tate.
Da, mul?i vor s? se elibereze de str?in?tate... footer