Revista Art-emis
P?rin?ii na?iunii PDF Imprimare Email
Raimond Petrescu   
Duminică, 28 Iulie 2013 09:19

Raimond PetrescuAm constatat c? românul s-ar ?ine cu mâna de nas ?i ar fi capabil s? înghit? cu mult mai multe porc?rii decât pân? acum, m?car în ceea ce prive?te unele aspecte dictatoriale ale guvern?rii, dac? în acest fel conduc?torul îi garanteaz? legalitatea, prosperitatea ?i perenitatea neamului, precum ?i men?inerea nealterat? a tradi?iilor. Voievozii no?tri au fost, cu to?ii, ni?te conduc?tori monarhici absolu?i, unii dintre ei fiind chiar despo?i lumina?i, preocupa?i de prop??irea poporului. O parte din ei erau maniaci notorii. ?tef?ni??-Vod?, nepotul lui ?tefan cel Mare, ?i Vlad ?epe? sunt, de acum, exemple clasice. Ioan-Vod? cel Cumplit n-a fost cumplit de poman?. Cât despre Mihai Viteazul, nimic nu mai e de zis, c? deja se ?tie ce for?? fenomenal? avea ?i ce însp?imânt?tor era în lupt?. Da, voievozii no?tri erau departe de a fi ni?te îngera?i cu harpe. Iat? c? de aceea sunt de p?rere c?, dac? românii ar avea un exemplu de urmat, un model la care s? priveasc? ?i cu respect ?i cu mândrie, n-ar da doi bani pe forma de guvernare. E doar o idee. Nu e a mea, nu-mi rezerv paternitatea ei, am achiesat la ea de?i este absolut surprinz?toare, controversat? ?i a stârnit o mul?ime de polemici în istoriografia noastr?, împ?r?ind speciali?tii în tabere atât de bine delimitate de parc? le-ai fi t?iat cu cu?itul.

Tab?ra neo-protocronist? spune c? p?rin?ii na?iunii, arhetipul adev?ra?ilor t?tici, puternici ?i responsabili, sunt întemeietorii familiilor boiere?ti mari, unele vechi de peste 1300 de ani. Basarab, Corvin, Cândea, Dragu, Blacea (B?l?ceanu), Asan, Pav?l (Pàlffy), Ciomârtan, Balica (Velicico), sunt doar câteva ?i exemplele pot continua mult? vreme. Dar… Nici nu-i idealiz?m, trebuie s? ?tim exact cum erau. De pild?, C?liman, ca ?i Ioni?? Asan Caloianul, erau cumpli?i ?i necru??tori. Bizantinii spuneau despre ei ca sunt slujitorii dracului pe p?mânt. În fa?a lor, dezbr?ca?i ?i în genunchi, au plâns ?i s-au rugat pentru vie?ile lor, margraful de Neuburg, episcopul de Cahors, Jean de Passy, Robert de Nemours ?i toat? floarea cavalerimii europene, dup? b?t?lia de la Adrianopole (1205) care a marcat sfâr?itul lipsit de glorie al cruciadei a cincea.

Tat?lui lui Basarab I, Tihomir, care era nepotul lui B?rbat, i se spunea de c?tre cumetrii t?tari Ghazi-Timur (Timur cel Viteaz), c?ci era cumplit în lupt? ?i, atipic pentru un oguz, cât un munte, ?i pe deasupra era dintr-un sânge cu hanul Ogodai. Îns? era catolic ?i mare paladin al regatului Ungariei. Urma?ul lui Gelu Românul, comitele Nicolae de D?bâca (Dòbokái) ii era v?r de-al doilea. Familia Szeczi (Seciul), alt neam de rudenie ardeleneasc? a lui Tihomir, vor fi trei secole banii Severinului. Se zice c? regelui Andrei al III-lea îi era teribil de fric? de Tihomir, Tocomerius, cum i se zicea la curtea de la Buda. Iar în timpul lui B?rbat, al cneazului Ioan, a lui Tihomir însu?i, a lui Basarab, fiul s?u, a lui Nicolae Alexandru, nepotul s?u, a lui Dan, str?neputul s?u ?i a lui Vladislav-Vlaicu, t?tarii n-au c?lcat nicidecum în ??rile Române.

Legenda spune de Basarab I, Întemeietorul, c? fiind tân?r paj la curtea lui Caroll Martell de Napoli, primul Angevin pe tronul ungar, a fost jignit de un mare nobil maghiar, drept care s-au tras spadele ?i în dou? minute treaba era terminat?. Dup? care tân?rul a spus tuturor martorilor îngrozi?i c? a?a în?elege s? spele ru?inea unei jigniri ?i c? el este un om negru (kara-iman) ?tiutor al legii ?i nu un câine de step? f?r? ?ar?, fiu de c??ea spurcat?. Dup? care i-a t?iat capul mortului ?i l-a scuipat în fa?? (obicei prezent ?i ast?zi la multe popoare asiatice). Regele n-a avut curajul s? se ating? de cruntul paj, dar i-a pus în vedere s? p?r?seasc? teritoriul regatului în timpul „cât ?ine o zi ?i o noapte”.

?i mai sunt multe ne?tiute, care ar trebui s?-?i g?seasc? locul, nu în preten?ioase tratate de istorie, ci în manualele de toat? ziua, s? le ?tie tot românul!
De ce se incearc? ascunderea datelor, faptelor istorice sau mistificarea lor? Cui folose?te?
Ce anume din trecutul nostru ne sperie conduc?torii mai mult decât pe orice du?man ?tiut sau ne?tiut?
Oare poate fi vorba de faptul c? niciunul dintre onorabilii no?tri parlamentari sau membri ai executivului nu se ridic? la în?l?imea verticalit??ii ?i îndr?znelii mo?ilor no?tri, ce mo?teniser? dispre?ul ?i lipsa de fric? fa?? de moarte?

Oare poate fi vorba de faptul ca niciunul dintre onorabilii no?tri parlamentari sau membri ai executivului nu se ridic? la în?l?imea responsabilit??ii de jude? C?ci asta era judele. ?eful. „Masculul alfa”.Cum vreti s?-i spune?i. Dar era întotdeauna gata suflete?te s? moar? cu arma în mân? pentru supu?ii s?i. Acesta este adev?ratul comportament arhetipal mo?tenit de românii no?tri. Un om puternic ?i responsabil care s? fie ?i socru ?i na? ?i cum?tru (ler=leviris) ?i s? ?tie s? fie ?i tat? dac? trebuie, poate cercetând oarecând cu toiagul p?catele supu?ilor rebeli, dar gata întotdeauna de a muri pentru supu?ii s?i cu spada în mân? dac? trebuie. ?i în locul lor, dac? trebuie.

Asta viseaz? românul. Un conduc?tor puternic, inflexibil, drept ?i autoritar, dar care s?-i garanteze siguran?? ?i un trai lini?tit ?i îmbel?ugat. C?ci adev?rul e acesta: românii nu mai vor experimente sociale desf??urate pe pielea lor ?i cu scotocire pân? în fundul buzunarelor lor, ?i a?a destul de pustii. În condi?iile în care memoria colectiv? a re?inut pe un ?tefan ca pe un p?rinte prosper, pe Mihai al Unirii ca pe un p?rinte glorios, pe Basarabul Matei (întemeietorul cap?tului neamului Brâncovenilor) ca pe un p?rinte în?elept, cum oare s? nu viseze românul la un voievod, la un jude, la un tat? bun, în loc de un rege cl?p?ug ?i fe?telit care nici acum nu în?elege de ce i s-a rostogolit coroana ?

footer