Revista Art-emis
Conceptul antic, clasic ?i modern de voluntariat PDF Imprimare Email
Cercet?tor dr. Gabriel Ungureanu   
Duminică, 07 Iulie 2013 22:13

Drd. Gabriel Ungureanu, art-emisDeparte de a încerca o abordare exhaustiv? a fenomenului voluntariatului vom încerca o scurt? ?i succint? trecere în revist? a elementelor filosofice, ce definesc mai pregnant spiritul voluntariatului pornind de la studiul popoarelor antice, cu abordarea filosofic? a perioadelor clasice ?i tradi?ionale ale începuturilor acestui concept-comportament ?i ajungând pân? în timpurile moderne sau timpul uimitoarelor schimb?rilor de paradigm?, care transform? atât de rapid ?i dramatic realitatea noastr? filosofic?, moral? ?i spiritual?. Înc? din zorii umanit??ii, deoarece a trebuit s? î?i apere fiin?a ?i specia în fa?a pr?d?torilor naturali, omul a început s? comunice ?i s? se organizeze în comunit??i gregare de ap?rare ?i subzisten??. Astfel primul act de voluntariat uman a fost acela al activ?rii ?i practic?rii instinctului de conservare prin întrajutorarea în hoarde, grupuri de vân?toare, ginte ?i mai apoi reala?ionarea social? în triburi. Dup? zeci de mii de ani, prin evolu?ie ?i cunoa?tere filosofic? s-a ajuns la o în?elegere a tr?irilor suflete?ti prosociale, iar mai târziu la o descriere comprehensiv? a rela?iilor politice sau comunitare, dintre diversele grupuri de oameni care î?i ofereau ajutor dezinteresat.Prin compara?ia inevitabil? ?i necesar? a acestor modele naturale de evolu?ie cu nivelul istoric al culturii ?i spiritualit??ii din spa?iul cultural european, constat?m c? europenii, pe o scal? a adev?rului, implic?rii în spiritualitate, cunoa?tere ?i educa?ie, au avut ?i au un nivel ridicat de cunoa?tere, demonstra?ie ?i comportament. Acest fapt a fost justificat în trecut ?i ast?zi, de faptul c? întotdeauna, ultimul câmp de demonstra?ie aplicat? a civiliza?iei ?i educa?iei era ?i este continentul Europa, cu teritoriile ei cele mai pretabile ?i accesibile acestor evolu?ii civilizatoare, Grecia iar mai târziu Roma.

Grecia ?i Roma antic? au avut rolul unor oglinzi spirituale care au emis lumina înv???turii ?i educa?iei reflectându-le pe mai departe în întreaga Europ? influen?at? de ei. În general vechii greci au fost spirite pozitive, abordând de la începuturi via?a ?i realitatea cu o mare doz? de în?elepciune. Ulterior au fost atra?i mai mult în medita?ii filosofice ?i religioase; în manifest?rile lor predomina ac?iunea justficat? cu scop înalt, contempla?ia frumosului ?i a esteticii. Fiind convin?i în practic? de juste?ea ?i temeinicia ?tiin?ei lor au c?utat s? o transmit? genera?iilor tinere ?i astfel printre alte valori umane s-a n?scut ?i educa?ia patriotic? ca disciplin? de sine st?t?toare. Dup? ceea ce acum se vede în educa?ia noastr? ?i ce spun grecii în?i?i, acest obiectiv al disemin?rii ?tiin?ei ?i educa?iei fost realizat într-o manier? clar? ?i comprehensibil?. În ceea ce ne prive?te, flexibilitatea ?i permisivitatea culturii noastre tradi?ionale de a accepta inser?ia spiritual? greco-roman?, a combinat emergent noi elemente filosofice, educative ?i mai târziu religioase, care s-au dovedit apte ?i demne de a parcurge al?turi de sufletul nobil al neamului nostru, drumul destinului istoric, împreun? cu toate vicisitudinile sor?ii, secole de-a rândul. De aceea s-a socotit a fi tradi?ional acceptate la noi, cultura, educa?ia ?i ?tiin?a greco-roman? de la începuturi ?i pân? ast?zi. (Pe vremurile acelea germanii, fino-ugricii, slavii precum ?i al?i migratori cortorari se deplasau cu hoarda prin nem?rginita Asie servind carnea s?rat? sub ?aua cailor. Acum ne dau lec?ii de democra?ie prin dreptul for?ei.)

Delimit?ri conceptuale    

Conform „Dic?ionarului explicativ al limbii române”, voluntar este considerat cel care se ofer? s? desf??oare un serviciu de bun?voie ?i dezinteresat, care ac?ioneaz? de bun? voie sau din proprie ini?iativ?. Conform defini?iei date de Organiza?ia Provobis: „Voluntariatul este activitatea sau serviciu desf??urat din proprie ini?iativ? prin care orice persoan? fizic? î?i ofer? timpul, cuno?tiin?ele talentele ?i energia în sprijinul altora f?r? a primi în schimb o recompens? de natur? finaciar? alta decât decontarea propriilor cheltuieli realizate în sprijinul proiectului în care este implicat?.” Dup? Legea Voluntariatului: „Voluntariatul este activitatea de interes public, desf??urat? de persoane fizice denumite voluntari în cadrul unor raporturi juridice altele decât raportul juridic de munc? ?i raportul civil de prestare a unei activit??i remunerate.” Alte defini?ii: „Voluntariatul este orice ac?iune întreprins? de o persoan? f?r? a se gândi la recompense financiare” (G. Traker), „Voluntariatul este munca benevol? neremunerat? prestat? de c?tre o persoan?, în scopul ajutor?rii altei persoane” (Funda?ia pentru Dezvoltarea Societ??ii Civile), „Voluntariatul este impulsul de ase orienta spre satisfacerea nevoilor celorla?i f?r? a se gândi la recompense finaciare (H. Manover).

Pe de alt? parte, potrivit concep?iei sociologice subiectiviste, voluntarismul vizeaz? ?i consider? voin?a uman? ca factor hot?râtor al istoriei, atribuind proceselor voli?ionale un rol determinant în ac?iunea social?, negând existen?a legit??ilor obiective sau opunând voin?a uman? acestor legi, iar concep?ia psihologic? apreciaz? c?, în via?a psihic?, rolul hot?râtor îl au procesele voli?ionale care activeaz? comportamentul prosocial uman.  

Voluntariatul la antipozii timpului

Vechiul Testament

Genesa: Bun?tatea lui Iosif: „Voi negre?it va-?i gândit s? îmi face?i r?u: Dar Dumnezeu a schimbat r?ul în bine ca s? împlineasc? ceea ce se vede azi ?i anume s? scape via?a unui popor în mare num?r. Fi?i dar f?r? team? c?ci eu v? voi hr?ni, pe voi ?i pe copii vo?tri”. ?i i-a mângâiat, ?i le-a îmb?rb?tat inimile.(20,21)

Cartea lui Tobit - cap 12: „?i când tu nu te-ai lenevit s? te scoli ?i s?-?i la?i prânzul t?u ca s? te duci s? ridici pe cel mort, binefacerea ta nu s-a ascuns de mine ci eu eram cu tine”.

Cartea în?elepciunii lui Solomon – cap. 16: „Pentru c? f?ptura slujindu-?i ?ie, Celui care ai f?cut-o se încordeaz? pentru pedepsirea celor nedrep?i ?i se domole?te spre facerea de bine a celor care se încred în Tine”.

Cartea a doua a Regilor - cap10: Atunci a zis David „Voi ar?ta mil? lui Hanun, fiul lui Naha?, pentru binefacerea ce mi-a ar?tat tat?l s?u”. Apoi a trimis David pe slugile sale s? mângâie pe Hanun de moartea tat?lui s?u. ?i au venit slugile lui David în ?ara Amoni?ilor.

Noul Testament

Epistola c?tre Evrei a Sfântului Apostol Pavel - cap 13: „Iar facerea de bine ?i întrajutorarea nu le da?i uit?rii; c?ci astfel de jertfe sunt bine pl?cute lui Dumnezeu”.

Epistola c?tre Galateni a Sfântului Apostol Pavel - cap. 5: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea îndelung?, r?bdarea, bun?tatea, facerea de bine, credin?a”.

Evanghelia dup? Luca: „Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, ?i a c?zut între tâlhari care, dup? ce l-au dezbr?cat ?i l-au r?nit, au plecat, l?sându-l aproape mort. Din întâmplare, un preot cobora pe calea aceea, ?i v?zându-l, a trecut pe al?turi. De asmenea ?i un levit, ajungând în acel loc ?i v?zând, a trecut pe al?turi. Iar un samaritean, mergând pe cale, a venit la el ?i, v?zându-l, i s-a f?cut mil?, ?i, apropiindu-se, i-a legat r?nile, turnând pe ele untdelemn ?i vin, ?i, punându-l pe dobitocul s?u, l-a dus la o cas? de oaspe?i, ?i a purtat grija de el. Iar a doua zi, sco?ând doi dinari, i-a dat gazdei ?i i-a zis: Ai grij? de el ?i ce vei mai cheltui eu, când m? voi întoarcre, î?i voi da” (Luca, 10, 35). Bunul samaritean nu s-a gândit la acea vreme c? face voluntariat atunci când a îngrjit omul tâlharit, ?i totu?i datorit? ac?iunii sale ?i spiritului s?u de binef?c?tor, era un voluntar, putem spune stramo?ul voluntarului de ast?zi.

Eroismul voluntar în vechea Grecie

Cel mai cunoscut exemplu este al regelui Leonidas, care a ap?rat ca voluntar Sparta ?i întreaga Grecie la Termopile, de?i înc? nu primise încuviin?area politic? a consiliului eforilor pentru o rezisten?? militar? în fa?a puhoiului asiatic, care amenin?a s? ocupe întrega Europ?. Pentru compara?ie trebuie spus c? despotul oriental Xerxes adusese cu sine 300.000 de lupt?tori recruta?i din întreaga Asie, cu care deja ocupase, la fel ca înainta?ul s?u Darius, Tracia de sud, Macedonia ?i Epirul. Marele iubitor de patrie Leonidas s-a sacrificat con?tient pentru patrie ?i pentru civiliza?ia Europei.

Propov?duind autoevaluarea personal? „în oglind?”, filosoful Socrate spunea sf?tuindu-i pe cei care î?i doreau ac?iunea politic?: „Cine vrea s? mi?te lumea, trebuie mai întâi s? se mi?te el însu?i. O via?? frumoas? ?i util? este aceea în care gândirea ?i ac?iunea se sus?in neîncetat una pe cealalt?”. Îndemnul la voluntariat este aici relevant în gândirea socratic?. Referindu-se la ac?iunea cu scop de binfacere, Buddha spunea: ,,O idee dezvoltat? ?i pus? în ac?iune este mai important? decât o idee care exist? doar ca o idee”. F?când apel la compasiune ?i umanitate, el afirma: „Ai compasiune pentru toate viet??ile, bogate sau s?race la un loc; fiecare î?i are propria suferin??. Unii sufer? prea mult, al?ii prea pu?in“.

Voluntariatul în secolul al XX-lea

Solidaritatea uman? ?i întrajutorarea reciproc? s-au manifestat ca terapie social? care s-a opus disper?rii ?i efectelor devastatoare ale Primului R?zboi Mondial. Pe atunci un grup de voluntari din Austria, Anglia, Fran?a, Germania ?i Elve?ia au început reconstruc?ia unei localit??i în apropiere de Verdun. De remarcat c? unii dintre muncitori erau fo?ti combatan?i care acum cooperau la a?ezarea c?r?mizilor în fraternitate. În 1920, elve?ianul Pierre Ceresole a înfiin?at o organiza?ie de voluntari care a fost cunoscut? sub numele Service Civil International (SCI); curând i s-au al?turat mul?i al?i tineri, fra?i ?i surori întru ideea de omenie, care au r?spândit serviciul de  voluntariat întreg deceniul respectiv. Observându-se c? este un mijloc eficient de a lega prietenii între tineri, serviciul de voluntariat a fost utilizat ?i în ??ri ca SUA, pe durata crizei economice din 1929, ca modalitate de a da canaliza energia tinerilor ?omeri în fapte sociale utile comunit??i, precum ?i de a le oferi hran? ?i cazare.

În 1934, SCI a trimis patru voluntari europeni pentru ajutorarea s?racilor din India. Datorit? acestei experien?e reu?ite s-au ini?iat ?i alte organiza?ii, precum: Programul Britanic de Voluntariat, Corpul P?cii al SUA, Serviciul de Dezvoltare German ?i altele, astfel c? au ap?rut activit??ile de voluntariat pe termen lung, ce au favorizat la rândul lor primul Program de Voluntariat ONU.

Tot în prima partea a secolului trecut, în India, Mahatma Ghandi a ini?iat numeroase ac?iuni de voluntariat pentru pace, în care s-au implicat echipe interna?ionale de voluntari. El spunea: “Dac? a?tept?m s? tr?im într-o lume mai bun? trebuie s? contribuim la crearea ei pentru a fi schimbarea pe care ne-o dorim în lume” ?i afirma: „Fii tu, schimbarea pe care vrei s? o vezi în lume!”.

În anii ‘40 ?i pe durata anilor ‘50, voluntarii au contribuit hot?râtor la munca de reconstruc?ie a Europei devastate de r?zboi. Au ap?rut proiecte pentru reconstruc?ia Var?oviei ?i a localit??ilor distruse de r?zboi în Europa de Vest, realizarea autostr?zii din Iugoslavia cu voluntarii organiza?iei Bratstvo Jedinstvo (Fra?ii Unit??ii). Dup? sfâr?itul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, voluntarii s-au reorientat c?tre domenii precum asisten?a social?, ajutând pe cei s?raci s? supravie?uiasc? ?i promovând ac?iunile de voluntariat în str?in?tate. A major development was the Peace Corps in 1960.UNESCO ?i Comitetul de Coordonare a Serviciului Interna?ional de Voluntariat, fondat în 1948, a coordonat activitatea voluntarilor „de la Vest la Est”; anumi?i voluntari din ??rile estului au c?l?torit în Occident. Sfâr?itul imperiilor coloniale a generat ac?iuni na?ionale ?i interna?ionale de voluntariat pe toate continentele: Asia, Africa, America Latin?. S-au ini?iat proiecte de promovare a educa?iei: astfel, dup? 1960, s-a lichidat analfabetismul în Cuba. Voluntariatul pe termen lung în ??rile în curs de dezvoltare a debutat organizat în anii ’60.

O crea?ie important? pentru conceptual voluntariatului a fost Corpul P?cii, fondat în anul 1960, cu scopul manifest deWhen President Lyndon B. Johnson declared a “War on Poverty” in 1964, new volunteer organizations formed to help the poor. a-i ajuta pe cei s?raci. Over the next few decades, volunteer opportunities continued to expand and the process for finding volunteer work became more formalized, with more volunteer centers forming and new ways to find volunteer work appearing on the World Wide Web Începând cu anul 1970 a debutat Programul de Voluntari al ONU pentru a contribui la coeziunea social?. Ast?zi, voluntarii activeaz? într-o varietate de organiza?ii, inclusiv cele religioase, de s?n?tate, ecologice, de servicii sociale, artistice, sportive, politice ?i educa?ionale. The Bureau of Labor Statistics lists almost a dozen different activities that volunteers help with, including fundraising, distributing food, coaching and mentoring.Voluntariatul a devenit o practic? nelipsit? din majoritatea societ??ilor dezvoltate din vestul planetei.

Voluntariatul în România

Voluntariatul militar

Începuturile voluntariatului românesc în perioada modern? ar putea fi considerate demersurile ini?iate de generalul patriot ?tefan Stoika, originar din Banat. Acesta a organizat la Bucure?ti, în anul 1913, o „legiune ardelean?”, f?când propagand? ?i preg?tind lupta pentru cucerirea Banatului ?i a Transilvaniei. Prima unitate militar? ce s-a al?turat armatei române a fost constituit? din voluntari ardeleni ?i s-a înfiin?at în lag?rul de prizonieri de la Darni?a, de lâng? Kiev, în toamna anului 1916. Voluntarii ardeleni au luptat apoi în b?t?lia de la M?r??e?ti, fiind distribui?i la diverse unit??i militare ?i anume la regimentele de infanterie 26 Rovine, 3 Olt, 19 Caracal, precum ?i la regimentul 5 Vân?tori din Divizia 11, ce se afla în refacere lâng? Ia?i. Alte batalioane de voluntari ardeleni au continuat s? soseasc? în Moldova dup? 20 august 1917.

Ca urmare a tratativelor duse în vederea armisti?iului cu Puterile Centrale, în ianuarie 1918 s-a pus problema demobiliz?rii trupelor constituite din voluntari ardeleni, bucovineni ?i l?sarea lor la vatr?. Cu toate solicit?rile diplomatice ale Germaniei, de demobilizare a voluntarilor, ace?tia hot?r?sc s? continue ostilit??ile pe alte fronturi, al?turi de Alia?i. Astfel, încep preg?tiri pentru deplasarea unei p?r?i din voluntari în Italia, Fran?a, SUA, Siberia, unde urmau s? se constituie alte regimente de voluntari ardeleni ?i bucovineni care s? lupte în continuare pentru visul lor de unificare cu România.

Pe 22 octombrie 1918, prin decretul pre?edintelui Fran?ei, Raymond Poincare, a fost înfiin?at? Legiunea Român? din Fran?a. Dup? constituirea oficial?, s-a hot?rât ca voluntarii ardeleni s? fie admi?i în Regimentul de mar? al Legiunii Str?ine Franceze din Lyon, sub culorile na?ionale române?ti. Fiind constituit? spre finalul Primului R?zboi Mondial, Legiunea Român? din Fran?a nu a mai apucat s? intre în lupt? ?i, astfel, cele dou? batalioane ale sale s-au repatriat pe 20 iunie 1919, prin portul Constan?a.

La 1 ianuarie 1918 s-a înfiin?at prima lega?ie român? din Statele Unite ale Americii, ceea ce a favorizat constituirea de unit??i de voluntari români pe teritoriul american. O parte din cei circa 15.000 de voluntari români din SUA au înfiin?at Bateria 142 mortiere de tran?ee, care s-a acoperi de glorie pe frontul Primului R?zboi Mondial din Fran?a; al?i voluntari au fost distribui?i în unit??i militare americane combatante. De?i nu suntem pl?cut impresiona?i trebuie s? spunem c? românii au luptat voluntar ?i în R?zboiul civil din Spania, în 1936, unde au optat conform con?tiin?ei, pentru o tab?r? sau cealalt?.

Voluntariatul (munca patriotic?) de reconstruc?ie

Mul?i tineri au fost obliga?i  de regimul comunist s? participe la ac?iunile de munc? patriotic? pentru a se pune în oper? megaproiecte precum Bumbe?ti-Livezeni, Sadu, barajul de la Bicaz, Transfag?ra?anul, Por?ile de Fier, Canalul Dun?re Marea Negr?, Casa Poporului. Visul unui tân?r care intra în via?? cu dorin?a de a descoperi adev?rul, valorile vie?ii ori filosofia era direc?ionat spre munca serioas? ?i folositoare întregii societ??ii, fiind “invitat” cu ajutorul versurilor mobilizatoare, la megafon, s? ude cu cana planta?iile de grâu ?i porumb în anii seceto?i. Cunoa?tem valoarea acelui tip de voluntariat ?i consider?m c? la noi a fost în mare m?sur? munc? obligatorie for?at?.

„Reinventarea” voluntariatului

Dup? 1990 au ap?rut ?i în ?ara noastr? voluntarii str?ini, care au instalat sedii ?i organiza?ii de ajutor pentru români. Astfel, s-au eviden?iat structure internationale ca Peace Corps sau Voluntary Service Overseas, care plaseaza ?i organizeaz? voluntarii str?ini în Romania. Organiza?ii ca World Vision sau Habitat for Humanity organizeaz? expertiza ?i managementul voluntarilor. În anul 1997 apar centre de voluntariat prin programul Phare (Provobis la Cluj ?i Activ la Boto?ani. În 1999 se înfiin?eaz? Funda?ia pentru o Societate Deschis? la Timi?oara ?i Baia Mare. În anul 2001 activitatea se intensific? ?i astfel se adopt? Legea Voluntariatului. Cu spjinul Funda?iei Mott ?i al Funda?iei pentru o Societate Deschis? se creaz? Re?eaua Na?ional? a Centrelor de Voluntariat din Romania. În 2002 apar noi centre de voluntariat în Constan?a, Timi?oara, Zal?u, Ia?i etc. În 2003 se deschid alte centre la Bucure?ti ?i Rm. Vâlcea.

Concluzii

Istoricul ?i sociologul german, Eugen Rosenstock-Huessy este socotit „p?rintele” voluntariatului modern, deoarece a propus ?i realizat Serviciul Voluntar pentru Pace. Practicile europene ini?iate în dezvoltarea voluntariatului în secolul al XX-lea au ar?tat c? influen?a ideilor de bine ?i de frumos în educa?ie dezvolt? responsabilitatea tinerilor, iar cercetarea sociologic? de profil a pus tot mai clar în eviden?? importan?a comportamentului prosocial ca factor de înt?rire ?i coeziune continu? a grupurilor mari ?i mici ale unei na?iuni. Teza con?tientiz?rii importan?ei decisive a voluntariatului pentru întreaga dezvoltare ulterioar? a individului a devenit un punct de plecare holistic, care s-a constituit într-un reper tradi?ional în noile abord?ri psihosociale de profil.  

Educa?ia informal? ?i nonformal?, ca alternative necesare în construc?ia omului european modern, ?i-au facut sim?it? prezen?a ?i cu ajutorul procesului de voluntariat. De asemenea, planificarea dezvolt?rii cantitative vs. calitative, s-a eviden?iat ?i în managementul eficient al institu?iilor de voluntariat în întreaga Europ?, ca ?i în întreaga lume civilizat?. Apreciez c?, pe perioade scurte, voluntariatul este benefic, el socializeaz? pozitiv oamenii ?i, mai ales, tinerii pe care îi educ? ?i le ofer? sens ?i entuziasm pentru o construc?ie existen?ial? simbolic?. Dar, pe termen lung, voluntariatul prezint? limite de eficien?? cantitativ? ?i calitativ?, deoarece nu se poate substitui muncii profesionalizate ?i bine pl?tite, cu motiva?ia ultim? a carierei personale. Voluntariatul poate fi anexat culturii corporatiste dup? cum arat? unele tendin?e actuale, dar nu va prinde în con?tiin?a oamenilor, atâta vreme cât nivelul lor de trai va avea ca indicator general s?r?cia. Este clar c? voluntariatul poate fi practicat de oameni s?n?to?i, hr?ni?i ?i stabili social ?i/sau stabiliza?i organiza?ional.

Bibliografie selectiv?

- B?descu, Ilie ?i Dobrescu, Emilian M. (coord.), Educa?ie-identitate în procesul integr?rii României în Uniunea European?, Bucure?ti, Editura Academiei Române, 2008

- Chelcea, Septimiu, Psihociologie. Comportament prosocial, Ia?i, Editura Polirom, 2006

- Cre?u, Nicolae, Problema educa?iei la popoarele vechi, Bucure?ti, Institutul de Arte Grafice, 1939

- Gillette, Arthur, Istoria voluntariatului, Bucure?ti, UNESCO, 2009

- Marrou, Henri-Irene, Istoria educa?iei în antichitate, vol. 1, Bucure?ti, Editura Meridiane, 1997

- Maslow, Abraham H., Motiva?ie ?i personalitate, Bucure?ti, Editura Trei, 2007

- Negril?, Ana-Maria, Voca?ia educativ? a Evului Mediu, Bucure?ti, Editura Universit??ii Na?ionale de Ap?rare, 2003

- Stan, Cristian, Originile educa?iei. Antichitatea ?i cre?tinismul târziu, Cluj-Napoca, Presa Universitar? Clujean?, 2002

- Xenofon, Statul Spartan, Statul Atenian, traducere Cosmin Nicolae, Bucure?ti, Editura Bestpublishing, 2005

footer