Revista Art-emis
Diversiunea Holocaustului (5) PDF Imprimare Email
Fred Leuchter   
Miercuri, 12 Iunie 2013 19:43
Crematoriu
Raport privind presupusele camere de gazare de la Auschwitz, Birkenau ?i Majdanek (Polonia),
realizat expertul în echipamente de execu?ie Fred Leuchter, în anul 1988

Considera?ii privind HCN, compu?ii cianici ?i crematoriile

A?a cum am ar?tat mai devreme, de la loca?iile din Polonia au fost prelevate mostre de c?r?mid?, beton, mortar ?i sedimente. Cianurile ?i compu?ii cianici pot r?mâne într-un anumit loc timp îndelungat ?i dac? nu reac?ioneaz? cu alte substan?e, pot p?trunde în c?r?mid? ?i mortar. Au fost selectate 31 de mostre de la presupusele camere de gazare de la Krema I, II, III, IV?i V. O mostr? de control a fost prelevat? de la instala?ia de desp?duchere #1 de la Birkenau. Mostra de control a fost scoas? dintr-o camer? de desp?duchere, într-un loc unde se ?tia c? s-a folosit cianur?, aceasta fiind prezent? sub forma unor pete albastre. Testele chimice ale mostrei de control #32 au indicat un con?inut de cianuri de 1050 mg/kg, o concentra?ie foarte mare. Condi?iile din zona de unde au fost luate aceste mostre sunt identice cu cele din zona mostrei de control, reci, întunecate ?i umede. Numai Krema IV ?i V difer?, în sensul c? au soare (cl?dirile au fost d?râmate) iar razele de soare pot gr?bi descompunerea cianurilor. Cianura se combin? cu fierul din mortar ?i c?r?mid? ?i devine cianur? feric? sau pigment albastru de Prusia, un complex ciano-feric foarte stabil. De remarcat c? aproape toate mostrele au dat rezultate negative, cele cu rezultate pozitive fiind foarte aproape de nivelul de detec?ie (1 mg/kg); 6,7 mg/kg la Krema III; 79 mg/kg la Krema I. Absen?a rezultatelor pozitive la loca?iile testate, comparativ cu mostra de control care avea 1050 mg/kg, demonstreaz? faptul c? aceste instala?ii nu erau camere de gazare. Micile cantit??i detectate ar indica faptul c? în unele locuri aceste cl?diri au fost dezinfectate cu Zyklon B - a?a cum au fost toate cl?dirile din zon?. În plus, petele albastre indic? un con?inut ridicat de fier - cianur? feric? - nu mai exist? cianur? hidrogenat?. Ar fi fost de a?teptat s? se g?seasc? un nivel mare al cianurilor în mostrele preluate de la presupusele camere de gazare (datorita cantit??ii mari de gaz folosite acolo), peste nivelul g?sit în mostra de control. Deoarece s-a constatat contrariul, rezult? c? aceste instala?ii nu au fost camere de gazare, atunci când se iau în calcul ?i celelalte dovezi ob?inute la inspec?ie. Dovezi privind func?ionarea crematoriilor nu exist?, deoarece cuptorul de la Krema I a fost reconstruit complet, Krema II ?i III sunt par?ial distruse, cu componente lips?, iar Krema IV ?i V nu mai exist?. La Majdanek, un crematoriu nu mai exist? iar al doilea a fost reconstruit, cu excep?ia cuptoarelor. Inspec?ia vizual? de la movila de cenu?? de la Majdanek a g?sit cenu?? de o culoare ciudat?, bej. Cenu?a din cadavrele umane (conform propriilor investiga?ii ale autorului) este cenu?ie. Este posibil ca în amestecul de la Majdanek s? existe nisip. Autorul va discuta în continuare despre presupusele gropi de ardere. Autorul a inspectat ?i fotografiat personal gropile de ardere de la Birkenau. Se remarc? la aceste gropi nivelul ridicat al pânzei freatice - 0.5 m de la suprafa??. Descrierea istoric? a acestor gropi afirm? c? ele erau adânci de 6 metri. Nu po?i arde cadavre sub ap?, nici chiar dac? folose?ti un adjuvant (benzin?). Au fost inspectate toate amplasamentele gropilor care apar pe h?r?ile muzeului ?i, a?a cum se anticipase, întrucât Birkenau fusese construit pe o mla?tin?, toate amplasamentele aveau apa la un metru sub p?mânt. În opinia autorului, la Birkenau nu a existat nici o groapa de incinerare.

Auschwitz, Crematoriul I

Un studiu detaliat al presupusei camere de gazare de la Krema I ?i o analiz? de detaliu a schitelor de construc?ie existente, ob?inute de la oficialii muzeului, arat? c? respectiva camer? de gazare era de fapt, la data presupuselor gaz?ri, o morg? ?i ulterior un ad?post antiaerian. Desenul prezentat de autor în acest raport privind Krema I a fost ref?cut pentru perioada de timp dintre 25 septembrie 1941 ?i 21 septembrie 1944. Acesta prezint? o morg? de aprox. 215 m3, cu 2 u?i, nici una cu deschidere spre exterior. O u?? da în crematoriu iar cealalt? în sala de baie. Aparent nici una din u?i nu a avut o u?? propriu-zis?, dar aceasta nu se poate verifica deoarece unul dintre pere?i a fost d?râmat iar deschiderea mutat?. De remarcat c? bro?ura oficial? a Muzeului Auschwitz afirm? c? cl?direa se afla în aceea?i stare ca în ziua eliber?rii, 27 ianuarie 1945. Exist? 4 aerisiri în tavan?i o gur? de înc?lzire în zona morgii. Gura este deschis?, f?r? urme c? ar fi fost vreodat? închis?. Aerisirile din tavan nu au avut garnituri iar lemnul nou indic? c? au fost reconstruite recent. Pere?ii?i tavanul sunt tencuite iar podeaua este turnat? din beton, cu o suprafa?? de 78 m2. Tavanul are grinzi iar pe podea se pot vedea urmele pere?ilor ad?postului antiaerian. Iluminatul nu era ?i nu este nici acum anti-explozie. În podea exist? scurgeri care duc în canalul comun al lag?rului. Estimând o suprafa?a de 1 m2 per persoan? pentru a permite circularea gazului, ceea ce este totu?i foarte strâmt, în camer? puteau intra maxim 94 de persoane. S-a afirmat c? aceast? înc?pere putea primi pân? la 600 de persoane. A?a cum am ar?tat mai devreme, presupusa camer? de gazare nu a fost conceput? pentru un asemenea scop. Nu exist? nici urm? de sistem sau ventilator de evacuare. Sistemul de aerisire al aceste înc?peri const? din patru aerisiri în tavan, ventilând mai pu?in de 1 m din suprafa?a tavanului. Evacuarea în acest fel a gazului HCN ar fi avut ca rezultat ajungerea gazului otr?vitor la spitalul SS, care se afla la mic? distan?? peste drum, omorând to?i pacien?ii?i personalul. Deoarece cl?direa nu avea nici o etan?are pentru a preveni scurgerile, nu avea u?i cu garnituri pentru a preveni p?trunderea gazului în crematoriu, avea guri de scurgere care puteau transporta gazul în orice cl?dire din lag?r, nu exista sistem de circulare, sistem sau co? de evacuare, nu exista nici un sistem de distribuire a gazului, era permanent umezeal?, nu exista circula?ie din cauza num?rului de persoane din înc?pere,?i nu exista nici o metod? de a introduce materialul cu Zyklon B, ar fi fost curat? sinucidere s? încerci s? folose?ti aceast? morg? ca ?i camer? de gazare. Rezultatul ar fi fost o explozie, sau sc?p?ri care ar fi gazat întregul lag?r. În plus, dac? înc?perea a fost folosit? a?a, (pe baza cifrelor DEGESCH de 113 grame per 100 3m3), s-ar fi folosit de fiecare dat? 860 grame de Zyklon B gaz (greutatea brut? a Zyklon B este de trei ori greutatea gazului Zyklon B; toate cifrele sunt numai pentru Zyklon B gazos), timp de 16 ore la 5 grade Celsius (pe baza valorilor de cur??are oficiale germane). Aerisirea ar lua minim 20 de ore ?i ar trebuie f?cute teste dac? înc?perea este sigur?. Este pu?in probabil c? gazul ar fi putut fi evacuat într-o s?pt?mân? f?r? un sistem de evacuare. Aceasta contrazice evident pretinsa utilizare a camerei – „câteva gaz?ri pe zi."

Birkenau - Cremtoriile II, III, IV ?i V

Studiul detaliat al acestor crematorii a condus la urm?toarele informa?ii. Krema II ?i III erau instala?ii construite în oglind?, constând în câteva morgi ?i un crematoriu cu câte 15 retorte fiecare. Morgile se aflau la subsol iar crematoriile la parter. Se folosea un lift pentru transferul cadavrelor de la morg? la crematoriu. Desenele incluse au fost realizate dup? schi?ele originale ob?inute de la Muzeul Auschwitz ?i dup? observa?iile?i m?sur?torile f?cute la fa?a locului. Construc?iile erau din c?r?mid?, mortar ?i beton. Zonele investigate au fost presupusele camere de gazare, care apar ca morga nr. 1 pe ambele desene. A?a cum s-a v?zut ?i la Krema I, nu exist? aerisire, nici sistem de înc?lzire, sistem de circulare; nu exist? etan?are nici la interior, nici la exterior, ?i nici u?i la morgile de la Krema II. Zona a fost examinat? de autor ?i nu s-au g?sit urme de u?i sau de tocuri de u??. Investigatorul nu a putut analiza ?i Krema III deoarece lipseau por?iuni din construc?ie. Ambele structuri aveau acoperi?uri din beton armat, f?r? nici o deschiz?tur? vizibil?. În plus, rapoartele privind coloanele prin care ar fi circulat gazul nu sunt adev?rate. Toate coloanele sunt pline, din beton armat, exact a?a cum apar pe planurile germane capturate. Aerisirile din tavan nu au avut garnituri. Aceste construc?ii ar fi putut fi foarte periculoase dac? ar fi fost folosite ca ?i camere de gazare, ducând la moartea utilizatorilor ?i la explozie atunci când gazul ar fi ajuns la crematoriu. Fiecare construc?ie avea un lift pentru cadavre, de 2,1 metri x 1,35 metri. În mod cert, acest lift era conceput pentru un singur cadavru ?i un înso?itor. Presupusa camer? de gazare de la fiecare dintre Krema II ?i III avea o suprafa?? de 232 m2. Aici ar înc?pea 278 de oameni, luând în calcul ipoteza cu 1 m2. Dac? înc?perea ar fi fost umplut? cu gaz HCN (113 gr./28 m3)?i luând o în?l?ime a tavanului de 4 m?i 560 m3, atunci ar fi fost necesare 2 kg de gaz Zyklon B. Din nou, consider?m cel pu?in o s?pt?mân? necesar? pentru aerisire (ca la Krema I). Acest timp de aerisire e îns? îndoielnic, dar îl vom folosi în calcule. Valorile de randament calculate pentru Krema II?i III (teoretice ?i reale) ?i pentru presupusa camer? de gazare la capacitate maxima sunt prezentate în Tabelul V. Krema IV?i V erau construite în oglind?, cu crematorii cu 2 co?uri ?i 4 retorte fiecare, cu numeroase camere folosite ca morgi, birouri ?i depozitare. Camerele interioare nu respectau dispunerea în oglind?. Unele dintre acestea au fost folosite chipurile ca ?i camere de gazare. Cl?dirile au fost d?râmate de mult. Nu s-a g?sit nici urm? de izolant pe funda?ie sau pe podea. Conform rapoartelor, pastilele de Zyklon B erau aruncate prin deschiderile din perete, care nu mai exist? acum. Dac? planurile cl?dirii sunt corecte, aceste construc?ii nu puteau fi camere de gazare, pentru acelea?i motive ar?tate mai devreme la Krema I, II ?i III. Construc?ia este din c?r?mid? ?i mortar, cu podele din beton?i f?r? subsol. Trebuie remarcat c? existen?a instala?iilor de execu?ia ?i incinerare la Krema IV ?i V este nedovedit?. Pe baza statisticilor ob?inute de la Muzeul Auschwitz ?i a m?sur?torilor f?cute pe teren, pentru Krema IV ?i V relativ la presupusele zone de gazare ?i considerând o în?l?ime a tavanului de 4 m, calculele dau urm?toarele:

Crematoriul IV

174 m2; ar înc?pea 209 oameni. 425 m3 ar folosi 1,7 kg Zyklon B la 113 gr./28 m3.
Krematoriul V
476 m2; ar înc?pea 570 oameni. 1.160 m3 ar folosi 5 kg Zyklon B la 113 gr./28 m3.
Casa Ro?ie ?i Casa Alb?, denumite?i Bunker I ?i II, au fost chipurile numai camere de gazare, îns? nu exist? estim?ri sau statistici disponibile pentru aceste cl?diri.

Majdanek

La Majdanek exist? câteva construc?ii de interes: crematoriul original, d?râmat acum; crematoriul cu presupusa camer? de gazare, reconstruit azi; Baia ?i Cl?direa pentru Dezinfectare nr. 2, care se pare c? servea la desp?duchere; ?i Baia ?i Cl?direa pentru Dezinfectare nr. 1, care includeau un du?, o camer? de desp?duchere ?i una pentru depozitare, ?i presupusele camere de gazare experimentale, cu CO ?i HCN. Primul crematoriu, care a fost d?râmat, a fost discutat mai devreme. Pentru Baia ?i Cl?direa pentru Dezinfectare nr. 2, de?i sunt închise, inspectarea prin fereastra a v?dit c? singura lor func?ie era aceea de desp?duchere, similara celor de la Birkenau. Crematoriul ?i presupusa camer? de gazare, reconstruite, de?i au fost discutate mai devreme, vor fi abordate din nou. Co?urile sunt singura por?iune din construc?ia original? care nu a fost reconstruit?. Structura de baz? pare s? fie din lemn, a?a cum sunt?i celelalte construc?ii de la Majdanek (cu excep?ia camerelor experimentale). Totu?i, o inspec?ie mai atent? relev? faptul c? mare parte din construc?ie este din beton armat, total incompatibil cu restul zonelor din lag?r. Presupusa camer? de gazare este vecin? cu crematoriul ?i nu are nici o facilitate (etan?eitate) pentru a con?ine HCN. Cl?direa nu are etan?are ?i nu poate fi folosit? în scopul pretins. Oficial reconstruit? dup? planurile originale, fizic nu arat? a fi mai mult decât un simplu crematoriu cu câteva morgi. Este de departe cea mai mic? ?i mai neînsemnat? camer? de gazare dintre toate. Zona de desp?duchere / depozitare de la Baia ?i Dezinfectare nr. 1 este o camer? în form? de L, cu parti?ii interioare ?i u?? din lemn. Are un volum de aprox. 215 m3 ?i o suprafa?? de 75 m2. Pere?ii sunt tencui?i, cu grinzi ?i cu dou? aerisiri în acoperi?, f?r? garnituri. Are un sistem de circulare a aerului care este conceput necorespunz?tor, intrarea ?i ie?irea fiind apropiate una de alta. Petele albastre, aparent cauzate de pigmentul fero-cianic, acoper? foarte vizibil pere?ii. Din schi?e se pare c? aceasta era o camer? de desp?duchere sau de depozitare pentru materialele dezinfectate. Aerisirile din tavan sunt singurele care pot asigura aerisirea pe termen lung a materialelor depozitate aici. U?ile nu au garnituri ?i nici nu sunt concepute pentru a fi etan?e. Camera nu este etan?at? nici la interior, nici la exterior. Sunt câteva zone în aceasta înc?pere care erau sigilate iar autorul nu le-a putut vizita. În mod cert aceasta înc?pere nu a fost o camer? de gazare ?i nu respect? nici unul dintre criteriile descrise. A se vedea schi?a. Dac? ar fi fost folosit? ca ?i camer? de gazare, ar fi înc?put aici cel mult 90 de oameni, ?i ar fi fost nevoie de 1 kg de Zyklon B gaz. Timpul de aerisire trebuie s? fie de minim o s?pt?mân?. Viteza maxim? de execu?ie: 90 de oameni/s?pt?mân?. Presupusele camere experimentale de gazare, aflate la Baia ?i Dezinfec?ia nr. 1, sunt construite din c?r?mid? ?i legate de construc?ie principal? printr-o structur? lejer? din lemn. Aceasta cl?dire este înconjurat? pe trei laturi de o alee din beton. Exista dou? camere, o zon? necunoscut? ?i o cabin? de control, care are doi cilindri din otel - recipientele de monoxid de carbon - legate prin tuburi cu cele dou? camere. Exista patru u?i din o?el, cu un ?an? aparent pentru garnitur?. U?ile se deschid spre exterior ?i au dou? clicuri mecanice ?i o bar? de blocare. Toate cele patru u?i au ferestre de vizitare, iar doua u?i interioare au cilindri pentru teste chimice, pentru testarea aerului din camer?. Cabina de comand? are o fereastr? deschis? de aprox. 15 x 25 cm, care nu a avut niciodat? instalat un geam sau o garnitur?, având îns? gratii metalice ?i dând în camera nr. 2 (vezi schema). Doua dintre u?i se deschid în camera nr. 1, una în fa?? ?i una în spate, c?tre exterior. O u?? se deschide în camera nr. 2 în fa??. Cealalt? u?? se deschide într-o zona necunoscut? din spatele camerei nr. 2. Ambele camere au ?evi, se presupune pentru monoxidul de carbon, dar ?evile din camera nr. 2 sunt incomplete ?i par nici s? nu fi fost vreodat? complete. Camera nr. 1 are ?ev?ria complet?, care se încheie cu deschideri în dou? din col?urile camerei. Camera nr. 2 are prev?zut? o aerisire în tavan, dar aceasta nu a str?b?tut niciodat? acoperi?ul. Camera nr. 1 are un sistem de înc?lzire/circulator pentru aer, dar nu e proiectat corect (intrarea ?i ie?irea sunt prea apropiate) ?i nu are prev?zut nimic pentru aerisire. Pere?ii sunt tencui?i, tavanul ?i podeaua sunt din beton, ?i nu exist? etan?are nici la interior, nici la exterior. Exist? dou? circulatoare de c?ldur? construite pe lateralul cl?dirii, unul pentru camera nr. 1 ?i celalalt pentru Baie ?i Dezinfec?ie, ambele fiind incorect proiectate ?i neavând dot?ri pentru aerisire/evacuare. Pere?ii de la camera nr. 1 prezint? pete albastre de pigment fero-cianic. Cl?direa este neînc?lzit? ?i umed?. De?i la prima vedere aceste construc?ii sunt corect concepute, ele nu respect? nici unul dintre criteriile necesare pentru o camer? de gazare sau o instala?ie de desp?duchere. În primul rând, nu exista etan?are nici pe suprafe?ele interioare, nici pe cele exterioare. În al doilea rând, aleea adâncit? este o poten?ial? cale de scurgere pentru HCN, f?când ca locul s? fie un loc extrem de periculos. Camera nr. 2 este incomplet? ?i probabil nu a fost folosit? niciodat?. ?ev?ria este incomplet? iar aerisirea nu a ie?it niciodat? prin acoperi?. De?i camera nr. 1 este opera?ional? pentru monoxid de carbon, este prost aerisit? ?i nu poate fi folosit? pentru HCN. Înc?lzitorul/circulator este instalat incorect. Nu exist? nici o aerisire sau co?. În consecin??, în opinia autorului, camerele 1 ?i 2 nu au fost?i nici nu puteau fi folosite vreodat? ca ?i camere de gazare. Nici una dintre construc?iile de la Majdanek nu este potrivit? ?i nici nu a fost folosit? pentru execu?ii. Camera #1 are o suprafa?? de 45 m2, un volum de 120 m3, ar cuprinde 54 de oameni?i ar necesita 0,4 kg de Zyklon B gaz. Camera #2 are o suprafa?? de 19 m2, un volum de 52 m3, ar cuprinde 24 de oameni ?i ar necesita 0,2 kg de Zyklon B gaz.

Statistici

Presupunând c? au existat camere de gazare (îns? nu au existat), aceste cifre indic? randamentul maxim în 24 de ore, 7 zile pe s?pt?mân?, pentru fiecare dintre construc?ii din cantitatea de Zyklon B gaz necesar?. Relativ la presupusele instala?ii suplimentare de execu?ii de la Chelmno (camioanele de gaz), Belzec, Sobibor, Treblinka ?i altele, trebuie notat c? se presupune c? s-a folosit monoxid de carbon.
A?a cum am ar?tat mai înainte, monoxidul de carbon nu este un gaz pentru execu?ii iar autorul consider? c? înainte ca gazul s?-?i fac? efectul, oamenii ar fi murit sufoca?i. În consecin??, în opinia autorului, nimeni nu a fost omorât cu CO.

Concluzie

Dup? analiza întregului material ?i inspectarea tuturor lag?relor de la Auschwitz, Birkenau ?i Majdanek, autorul consider? dovezile ca fiind cople?itoare:

Nu a existat nici o camer? de gazare în aceste locuri!

În opinia autorului, presupusele camere de gazare nu puteau fi folosite ?i nici m?car luate în considerare pentru execu?ii prin gazare.
Întocmit azi, 5 aprilie 1988, la Malden, Massachusetts.

Fred Leuchter Associates
Fred A. Leuchter, Jr.
Inginer ?ef footer