Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Mare?al Ion Antonescu   
Luni, 03 Iunie 2013 12:43
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/autori/Maresal-Ion-Antonescu.jpg

Jilava - 1 iunie 1946, art-emis

Bocet pentru Ion, cel f?r? de mormânt


„Ioane, Ioane, Ioane, Ioane/ Ai murit ca milioane/ Ioane trupul ?i l-au frânt/ Ioane, f?r? de mormant.// Ioane, ai murit soldat/ Unde te-or fi ingropat/ C?-?i r?mase ?ara oarb?/ S? intrebe-un fir de iarba.// Unde-i Ion, copilul meu/ Care m-a iubit mereu/ Care nu s-a dus cu du?ii/ Care s-a b?tut cu ru?ii?// Cine s?-mi r?spund?, cine/ ??rii tale nu-i fu bine/ C-au venit o?tiri str?ine/ Precum, noaptea nop?ii vine.// Ne-au scos mor?ii din morminte/ Ne-au distrus biserici sfinte/ ?i apoi ne-au dat pe noi/ Cu un secol înapoi.// ?i în tine Ioane drag?/ Au pus potera sa trag?/ Tu te-ai stins netem?tor/ ?i privind in ochii lor.// Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,/ Dar istoria, proscrisa,/ Iara??i adev?r promis-a/ De la Nistru pan' la Tisa...// Uite vremea cum mai trece,/ Vine ceasul doisprezece,/ Nu putem continua/ F?r? de Maria Ta,// Nu dorim dec?t atât:/ S? afl?m numai decât/ Unde ?i-i mormântul, Ioane,/ Intr-atâtea milioane,/ Vrem s?-?i punem flori pe el/ ?i umbru?? de drapel.../ S? dormi, Ioane, lini?tit,/ Neamul t?u nu a murit!// Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,/ Dar istoria, proscrisa,/ Iar??i adev?r promis-a/ De la Nistru pan' la Tisa." (Adrian P?unescu)

Români, fra?i dragi ?i încerca?i,
Cugete risipite, vetre stinse ?i tr?date,
Români smul?i din glia sfinâit? cu sudoarea muncii str?mo?e?ti,
Vou?, v? închin toat? durerea ?i toat? n?dejdea mea.

De dou?zeci de veacuri st?m înfip?i ?i neclinti?i în stâncile Carpa?ilor, dup? cum de dou?zeci de veacuri st? Traian înfipt ?i neclintit în stânca Romei. Ca ?i columna lui Traian suntem unde am fost ?i ramânem unde suntem. Istoria noastr? ofer? un spectacol unic: am p?strat intacte tr?s?turile caracteristice ale rasei latine. Acela?i lucru se întâmpl? ?i cu graiul nostru, care este unul ?i acela?i din Maramure? ?i pân? la Timoc ?i ve?nic am r?mas hotar ?i temelie de civiliza?ie în contra tuturor d?râmâtorilor ?i a tuturor cotropitorilor.

Am r?mas hotar ?i temelie de civiliza?ie în contra tuturor d?râmâtorilor ?i a tuturor cotropitorilor

Aceasta a fost legea noastr?. De aici vine mândria noastr? t?cut?, în fa?a cotropirii ca ?i în fa?a prieteniei. N-am r?spuns la s?lb?ticie cu violen??. N-am urât niciodat?. N-am privit cu trufie închipuit? ?i g?l?gioas? în jurul nostru ca s? ne ascundem sl?biciunile.Înving?tori, nu am lovit în învin?i. Via?a, drepturile ?i bunurile învinsului au fost de noi totdeauna respectate.Omul a fost pentru noi om, chiar când am suferit de ura ?i de ap?sarea lui. De aceea nu ne-am înnecat durerea în mândrie, iar din revolt? ne-am f?cut noi temelii de via??.N-am atacat niciodat? pe nimeni.Poporul românesc n-a lovit niciodat? prin spate ?i nu ?i-a dezl?n?uit niciodat? cuvântul sau fapta f?r? m?sur?.

Poporul românesc n-a cotropit niciodat? un p?mânt str?in ?i n-a atins nici o brazd? f?r? drept ?i f?r? lupt?

Poporul românesc n-a cotropit niciodat? un p?mânt str?in ?i n-a atins nici o brazd? f?r? drept ?i f?r? lupt?. Pentru el, cuvântul a fost totdeauna sfin?it. ?i el a ?tiut r?spunde de veacuri la prietenie, cu fr??ietate ?i la în?elegere, cu recuno?tin??. Din cauza influen?elor politicianismului, a ignor?rii pericolului ?i a nep?s?rii care caract erizeaz? na?ia, minoritarii au p?truns în tot aparatul statului ?i au reu?it s? se infiltreze, în cantitate considerabil?, pe treptele cele mai înalte ale conducerii. De aici, f?r? s? o arate ?i lucrând ca ni?te adev?rate termite, cu metod? ?i întotdeauna perfid, sap? necontenit la temelia statului.[1]A?a se face c?, în loc ca reformele sociale s? însemne începutul unei ere a rena?terii na?ionale, ele au fost folosite de guverne ?i partide numai pentru a crea o p?tur? superioar? artificial?. Patriotul, omul elitei ?i al cinstei, a fost înlocuit în via?a public? prin demagogi superficiali ?i în?el?tori. Ne-am frânt puterea, ne-am sl?bit cugetul ?i ne-am sleit min?ile în lupte fratricide pentru ideologii, în desbin?ri stupide, în bârfeli odioase, în vrajbe dureroase ?i în apuc?turi neomenoase. De aceea, ?tiu c? tu, s?tean trudit n-ai plug ?i n-ai haine; c? fierul plugului e scump pentru punga ta goal? ?i bumbacul nu-?i ajunge ca s?-?i îmbraci copiii, c? p?mântul ?i-a rodit pu?in ?i gurile casei tale sunt multe.

Greut??ile în care se sbate neamul sunt mari ?i încurcate

?tiu c? tu me?te?ugar chinuit nu-?i po?i îndestula nevoile cu greul muncii tale; c? râvne?ti s? nu-?i mai vezi copiii ofili?i ?i s?-?i vezi fruntea despov?rat? de griji ?i s?r?cie.?tiu c? tu, bogatule, e?ti turburat fiindc? ai voi pace ?i lini?te, pentru ca s? ai siguran?a bunurilor tale ?i mul?umirea averii pentru urma?ii t?i.?i tu, c?rturarule, care ai t?cut ieri ?i taci ?i ast?zi, ?tiu c? a?tep?i ceasul când ?ara s?-?i cinsteasc? mintea, Neamul s?-?i pre?uiasc? sufletul ?i Statul s?-?i întemeieze soarta pe rostul t?u de cârmaci al cugetelor ?i s? nu te umileasc? izgonindu-te de la lupt? sau trudindu-?i viea?a în umilirea s?r?ciei.Greut??ile în care se sbate neamul sunt mari ?i încurcate.Neamul Românesc, popor de munc? ?i nu parazitar, vrea înnoire, vrea libertate ?i vrea s?-?i tr?iasc? adev?ratul Na?ionalism, pr?v?lind pe to?i cei care, con?tient sau incon?tient, îi împiedic? drumul viitorului.Puterea unui Neam fa?? de el însu?i ?i prezen?a unui Neam în lume ?i în Istorie se dovede?te prin unitatea cu care, în ceasurile de încercare ?tie s?-?i afirme cugetul ?i voin?a nestr?mutat?.În România trebuie s? tr?iasc? ?i s? fie pu?i în valoare mai întâi Românii; ceilal?i, dac? r?mân locuri libere, vin dup? ei.Împotriva tuturor piedicilor ?i intrigilor du?mane, a clevetirilor ?i amenin??rilor nemernice, trebuie s? ducem ?ara în matca viitorului, în val de veac, ca s?-i asigur?m drepturile nepieritoare.Revolu?iile na?ionale nu sunt acte de violen??, revolte, ci idei în mar?. Toate adev?ratele revolu?ii na?ionale s-au întemeiat prin zidiri ?i nu prin pr?bu?iri. Ele au folosit toate rezervele na?iunii ?i au întrebuin?at toate genera?iile, respectând institu?iile fundamentale ale vie?ii ?i ale scopurilor omului. De aceea, v? chem pe to?i, din toate genera?ii le ?i din toate clasele, ca s? înf?ptuim marea chemare a istoriei noastre.

Chem pe to?i Românii f?r? nici o deosebire de profesiune, pentru c? expresia voin?ei na?ionale nu se poate opri în fa?a hainei sau rostului profesional de viea??.Da?i Patriei tot ce este mai bun în voi. Fiindc? azi se toarce sub ochii vo?tri soarta de veacuri a lumii. ?i la împlinirea ei fiecare trebuie s? v? sim?i?i chemarea.Ne trebuie împ?carea genera?iilor, respectul trecutului, cinstirea a tot ce e bun ?i nep?tat în Neamul Românesc, pentru ca s? ne merit?m mo?tenirea str?mo?ilor ?i slava urma?ilor.Ne trebuie respectul vie?ii ?i al averii, temeliile Neamurilor ?i ale Civiliza?iilor, nu pentru a le l?sa s? tr?iasc? desfrânat ?i în afar? de interesul na?ional ?i social, ci pentru a le supune toate, din libera lor pornire, marilor comandamente na?ionale.Un neam nu poate s?-?i ?in? în mâini lan?ul eternit??ii na?ionale, decât dac? ?tie s? cinsteasc?, verig? cu verig?, tot ce e al lui.România pe care voim s? o f?urim va fi un Stat întemeiat pe primatul românesc în toate domeniile ?i se va întemeia pe structura noastr? agrar? ?i ??r?neasc?. Na?ionalul ?i Socialul vor fi pietrele de temelie.La temelia Statului vor sta întotdeauna muncitorul agricol de la ?ar? ?i muncitorul de la ora?e, func?ionarul ?i lucr?torul.Acesta este drumul viitorului, la care chem tot ce e curat, întreg, nep?tat, neobosit, pe întregul cuprins al ??rii.Pentru a ajunge la aceast? înf?ptuire viitoare, se cer acum: ordine, disciplin? ?i munc?.Pe plan social, la temelia Statului st? familia.[2] Pe plan spiritual credin?a.

Statul viitor va fi un Stat de disciplin?, de ordine ?i de ac?iune creatoare.Tineretul va fi educat în duhul de jertf? na?ional? ?i de idealism cre?tin pentru care s-au trudit ?i s-au jertfit, veac de veac, Voievozii, vitejii ?i martirii no?tri.??r?nimea va fi îndrumat? spre o via?? nou?, Statul organizând produc?ia agricol?, dând unelte ?i ma?ini ??ranului, creând o industrie alimentar? ?i transformând ordinea sanitar? atât de înapoiat? a satelor noastre.Muncitorimea va fi ridicat? prin sporirea produc?iei ?i prin crearea de mari lucr?ri publice, c?i de comunica?ie, canale ?i iriga?ii.Func?ionarii vor fi întrebuin?a?i în aceast? mare ac?iune a Statului ?i li se va deschide drumul spre întreprinderile private, pentru a asigura tuturor salarii demne de munca ?i rolul fiec?ruia.C?rturarii ?i slujitorii Bisericii vor avea în acest Stat rolul care li se cuvine despic?torilor de drumuri ?i ziditorilor de suflete.Singura politic? pe care trebuie s? o face?i este aceea a iubirii de Neam ?i a ap?r?rii drepturilor lui sfinte prin munc?, prin cinste, prin blânde?e, prin con?tiin?? ?i, mai ales, prin exemplul vostru în toate ?i fa?? de to?i.Maresal Ion AntonescuAm pornit de la icoane ?i altare, s? ne întoarcem la ele.[3]

Fii om, fii drept, ?i recunoa?te c? deasupra ambi?iilor ?i intrigilor ?i urilor este Patria, este ve?nicia Neamului ?i c? acolo trebuie s? ne întâlnim întotdeauna, chiar dac? nu ne în?elegem de fiecare dat?.

S? ne unim în munc? ?i în fr??ie, în gândire ?i în sim?ire, în dreptate ?i în lege, în disciplin? ?i în cump?tare, în ordine ?i în credin??, pentru ca prin munc? s? ne înt?rim, s? prosper?m ?i s? fim gata pentru orice ceas, fiindc? numai a?a vom spori stima prietenilor ?i grija du?manilor.Trebuie s? red?m muncitorului puterea produc?iei, ca s? putem ajunge la ieftin?tatea vie?ii; trebuie s? d?m ??ranului lini?tea ogorului, ca s? poat? munci; trebuie s? d?m or??eanului siguran?a vie?ii ?i a ordinei, c?rturarului puterea gândului.

Întreaga ?ar? trebuie s? p??easc? la munc? ?i la ordine. Pe deasupra tuturor fr?mânt?rilor ?i peste toate neîn?elegerile, avem datoria fa?? de str?mo?i ?i fa?? de urma?i s? ne preg?tim Statul ?i Neamul pentru ap?rarea drepturilor lui ve?nice. Prinde?i voinice?te de umeri pe to?i fra?ii no?tri de pe întreg cuprinsul românesc, scutura?i con?tiin?ele de toate îndoielile ?i de toate la?it??ile trecutului, sf?râma?i ambi?iile de?arte ?i, sub imboldul vostru ?i sub exemplul vostru, uni?i pe to?i[4] într-un singur gând, într-o singur? sim?ire, într-o singur? voin??, c?tre un singur ?el: izbânda României. Astfel, legea credin?ei, legea drept??ii, legea disciplinei, legea muncii, legea educa?iei severe, legea t?cerii, legea solidarit??ii na?ionale ?i a sprijinului reciproc ?i legea onoarei, vor fi legile de temelie ale Statului de mâine.

Trebuie cinste, trebuie dreptate ?i justi?ie

Române! Mul?umirea ta ?i a familiei tale împov?rate va veni prin înfr??irea tuturor, prin munca noastr? laolalt?, prin în?elegere ?i ascultare ?i nu pe c?ile urii sau ale pr?bu?irii altuia. Fiindc? munca ?i credin?a înal??, pe când invidia ?i ura surp?. Fi?i cre?tini, fi?i oameni, fi?i Români întregi. Lua?i aminte c? aceea ce a pr?bu?it pe al?ii, a fost goana dup? bunuri ?i interese prea p?mânte?ti.Nu uita?i c? aceea ce a d?râmat a?ez?ri ?i Tronuri, a fost mânuirea oarb? ?i sângeroas? a trufiei, a r?zbun?rii ?i a violen?ei.D?ltui?i în cugetele voastre piatra de întemeiere nou? a Neamului.Nu v? risipi?i sbuciumul în fapte m?runte, în clocotiri învr?jbitoare ?i în r?zboiri sterpe. Acestea v? scoboar? ?i amu?esc poruncile mor?ilor vo?tri. Neamul acesta trebuie ridicat, înt?rit, îndreptat.N-avem nici un minut de pierdut în aceast? privin??.

Un regim nou de via?? curat?, un regim de via?? armonioas? ?i fr??easc? între conduc?tori ?i condu?i;[5] un regim de via?? plin? de ideal, de cuget curat ?i de for?e creatoare: este o munc? grea, neînchipuit de grea, care cere gândire, organizare, metod?, ordine, disciplin?, nesl?bit? voin?? ?i dârzenie. Dac? o face?i cinstit, dac? nu umbla?i dup? foloase personale sau de cast?, dac? nu v? uita?i cu ochi r?zbun?tori în trecut, dac? întindem o mân? fr??easc? tuturor cari sunt în stare s? pun? sufletul, priceperea, cinstea, munca ?i patriotismul lor în slujba Patriei, dac? l?s?m ambi?iile ?i p?str?m propor?iile, vom reu?i. Nu oricine e preg?tit pentru aceast? împlinire, ci numai acei care n-au mâinile p?tate de sânge, de averea Statului sau de fapte murdare. To?i pot îns? s-o ajute, pentru c? este Casa Neamului la care to?i au datoria s? zideasc?.

Familia, ?coala, Biserica, Justi?ia, bog??iile p?mântului nostru ?i toat? a?ezarea Statului, trebuie reîntemeiate, înr?d?cinate de-a-pururi în duhul ?i rostul nostru de via?? româneasc?.S?teanul a?teapt? ridicarea, muncitorul vrea mul?umire, osta?ul vrea onoare, or??anul vrea siguran??. Nu putem întemeia nimic d?inuitor dac? nu respect?m legile omeniei ?i ale vie?ii.Via?a omului, cinstirea avutului, respectarea muncii ?i caseialtuia sunt valori pe care veacuri de civiliza?ie le-au împietrit în fiin?a popoarelor, iar când acestea s-au d?râmat în datinile unui Neam, Neamul s-a stins.Un popor care nu respect? trecutul ?i datina cre?tineasc?, un popor care î?i pierde credin?a, un popor care nu cultiv? iubirea pentru mor?ii s?i, este un popor condamnat.[6] Trebuie deci s? relu?m firul întrerupt ?i s? c?lc?m pe drumul pe care au c?lcat str?mo?ii no?tri.[7]

Adev?rata educa?ie nu este numai ?coala c?r?ii, ci ?i ?coala Neamului

Crucea ?i Stindardul, Ogorul ?i Patria, Onoarea ?i Virtutea, Înfr??irea ?i Iubirea, Legea ?i Omenia s? fi e ?elul nostru de acum înainte, fiindc? el a fost, veac de veac, este ?i va r?mâne crezul adev?ra?ilor Români. De acum înainte seriozitatea va lua locul u?urin?ei, vrednicul va da la o parte pe nevrednic, onestitatea va zdrobi tâlh?ria, caracterul va înfrânge pe viclean ?i-l va împiedica s? mai str?bat?, prin intrig? ?i lingu?ire, prin minciun? ?i perfidie, prin înrudire ?i prin tic?lo?ie, c?tre vârfurile de comand? pe care au pus st?pânire acei care au dus ?ara ?i institu?iile ei acolo unde ?tim, sim?im ?i suferim c? sunt. Trând?via, interesul personal, intriga, necinstea, minciuna, tr?darea, lingu?irea, lipsa de merit ?i de caracter, amenin?area ?i ura, acestea le urâ?i cu to?ii, o ?tiu, ?i eu le ur?sc cel dintâiu.Munca, adev?rul, dreptatea, cinstea, caracterul, onoarea, loialitatea, meritul ?i ridicarea prin competen?? ?i disciplin?, respectul fa?? de toate aceste temeiuri de via??, iat? ce a?i voit, iat? ce trebuie s? întemeiem în noul Stat.Opera aceasta grea nu o vom duce la bun sfâr?it decât dac? este o unire des?vâr?it? între noi, unire care s? porneasc? din sufletele ?i din min?ile noastre ?i care s? se traduc? în ac?iune.[8] Numai procedând astfel vom putea s? salv?m acest nenorocit atât de încercat Neam. Cu cât loviturile vor fi mai mari, cu atât dârzenia noastr? va trebui s? fie mai mare, munca noastr? mai încordat? ?i voin?a noastr? de a învinge mai f?r? de limit?.

Deschide?i înainte larg por?ile casei voastre ?i primi?i pe to?i acei c are vin purta?i de puterile lor, de trecutul lor nep?tat, de dârzenia lor româneasc? ?i de voin?a lor de înfr??ire, de munc? ?i de lupt?.Nu du?m?ni?i pe nimeni, nu îndep?rta?i pe nimeni, oricare le-ar fi fost judecata ?i credin?a politic? pân? azi. Neamul nu are destule energii ?i destule suflete câte ne trebuie pentru viitoarea ?i marea lui în?l?are, pentru ca vreuna s? r?mân? în afar?.Alte ??ri au sf?râmat în ruine, au sc?ldat în sânge si au pl?tit cu jertfe de fra?i actele reparatorii ?i înnoirile din temelie ale alc?tuirilor lor. Noi s? le împlinim numai cu fr?mântarea sufletelor noastre ?i în lini?tea faptelor noastre.Un Neam poate fi rede?teptat prin viforul entuziasmului, dar nu poate fi în?l?at decât prin dogoarea muncii ?i patima r?spunderii.Adev?rata educa?ie nu este numai ?coala c?r?ii, ci ?i ?coala Neamului. Ea zide?te nu numai cultura, dar înal?? ?i înt?re?te con?tiin?a na?ional?, prin cultul credin?ei în Dumnezeu ?i în puterile Patriei.Înv???mântul este ?i ?coala vie?ii ?i ?coala luminii. Adev?ratul profesor d?ltuie?te sufletele ?i caracterele, ca sculptorul în piatr?.

S? nu uit?m datoria sacr? pe care o avem de a trece copiilor no?tri o ?ar? frumoas?, o ?ar? puternic? înl?untru ?i respectat? în afar?

S? ascult?m porunca de dincolo de mormânt a str?mo?ilor ?i martirilor no?tri ?i, în sfâr?it, o ?ar? la care am aspirat cu to?ii ?i pentru care am p?timit cu to?ii.?coala româneasc? trebuie s? plece de la baza structural? româneasc?, care este ??ranul. Prin cultur? omul cap?t? con?tiin?a adev?rat? a rostului s?u în via?? ?i în na?iune, afl? puterea muncii ?i curajul r?spunderii ?i dobânde?te con?tiin?a rostului na?ional în mijlocul celorlalte popoare. Imitând o cultur? str?in?, nu se poate întemeia o adev?rat? cultur? na?ional?.Universit??ile trebuie s? fie pentru noi zidurile nev?zute ale ve?niciei române?ti, iar pentru cei din afar?, cet??ile adev?rului, ale drepurilor ?i ale mândriei noastre na?ionale.Slujitorii Bisericii, mai mari ?i mai mici, s? fie p?trun?i, pân? în adâncul con?tiin?ei lor, de caracterul dumnezeesc al ei ?i de r?spunderea lor de trimi?i ai lui Dumnezeu în mijlocul neamului nostru.[9] Preotul, prin preg?tirea lui, prin purtarea lui, prin deslegarea lui de cele p?mânte?ti ?i prin exem plul lui în toate, s? readuc? în fa?a altarului ?i în Biseric? pe to?i aceia care s-au îndep?rtat mai mult sau mai pu?in de ea, din vina tuturor.

O?teni, tezaur de putere ?i mândrie, stânc? de piatr? nebiruit?, nu uita?i, de la mic la mare, c? sunte?i ie?i?i dintr-o brazd? st?pânit? ?i p?strat? prin sânge ?i în sânge. Împleti?i-v? ?i înfr??i?i-v? cu aceast? brazd?, sta?i înfip?i în ea ?i preg?ti?i-v? s? muri?i cântând pentru ea.[10] Nici o alt? ?ar?, din acelea care au acelea?i angajamente, nu s-a ?inut de ele cu acela?i zel ca noi. Aproape acela?i procent de minoritari a r?sturnat, când s-a prezentat momentul, o monarhie de care erau lega?i prin leg?turi, tradi?ie ?i cultur? de mai multe ori seculare. Cum putem s? ne facem noi, care n-avem nici organizarea, nici prestigiul, nici administra?ia Austro-Ungariei, iluzia c? nu ne vor r?sturna ?i pe noi?Cum putem s? pretindem Ungurilor de la noi s? se bat? în contra fra?ilor lor? M?sura pe care am luat-o de a-i trimite atât în timp de pace, cât ?i la începutul r?zboiului, pe alte fronturi, este ?i plin? de consecin?e ?i pueril?. Este plin? de consecin? e dezastruoase fiindc? a încurcat mobilizarea armatei, producând haosul. A creat spectacolul continuei vântur?ri de solda?i, care circul? necontenit pe socoteala Statului, de la un cap la altul al ??rii. La mobilizare ace?ti oameni, mergând la corpurile unde vor fi chema?i, vor arunca pe toate c?ile s?mân?a anarhiei, se vor deda la acte de sabotaj, vor r?spândi panica, vor practica spionajul ?i tr?darea, iar cei care vor ajunge la unit??ile lor, vor antrena la defetism, la pred?ri ?i la dezert?ri în mas?. Este pueril? fiindc? m?surile de repartizare ini?ial? a for?elor nu pot avea la r?zboi durat?. Realit??ile lui ne vor for?a s? aducem, din prima s?pt?mân?, for?e de peste tot ?i de oriunde, pentru a conjura pericolul. Iat? atât adev?rul cât ?i perspectiva.

Ce-i de f?cut?

Nu exist? putere în lume care s? poat? opri biruin?a lui Dumnezeu ?i a celor ce au crezut ?i cred în El. Nu este R?stignire f?r? Înviere. Dar trebuie s? ne preg?tim, s? suferim, s? o merit?m. Munci?i, gândi?i, r?bda?i, t?ce?i, încorda?i-v?, o?eli?i-v? ?i a?tepta?i. Orice secund? pierdut? în intrig? ?i lupt? poate s? ne fie mortal?.
Cred ?i m?rturisesc Învierea lui Cristos.
Cred în învierea Neamului Românesc!
Cristos a înviat!
Neamul Românesc va reînvia.
Prin noi, prin jertfa ?i mântuirea noastr?.
ROMÂNI,
Sus inimile!

Not?: Textul prezentat este Testamentul politic al Mare?alului Ion Antonescu, redat prin înse?i cuvintele acestuia, prin asamblare logic? de idei citate pentru fluidizarea lecturii, f?r? ghilimele din scrierile: „Îndemnuri române?ti" ?i „C?tre români".
Grafica - Ion M?ld?rescu
--------------------------------------------------------

[1] Este una dintre cele mai periculoase cauze, fiindc? este invizibil? ?i nepip?ibil?, a dezorganiz?rii, a haosului ?i a regimului în care ne sbatem. Fiindc?, de pild?, cum putem s? ne explic?m faptul evident c? ins titu?ii ca Po?ta, C?ile Ferat e, Finan?ele, care înainte constituiau nu numai fala noastr?, dar serveau de multe ori drept exemplu ??rilor cu alt trecut ?i cu alt? vechime, ast?zi sunt în halul în care sunt. Au pierdut Românii, to?i Românii, dintr-o dat? calit??ile de care au dat dovad? când erau aprecia?i pe baza rezultatelor ?i ac?iunilor lor, ca buni organizatori, patrio?i, energici, cinsti?i, pricepu?i, devota?i serviciului etc. etc.? Este cu putin?? aceasta? Desigur c? nu. Cercetând îns? structura organismului nost ru de stat ?i meditând profund asupra lui g?sim deslegarea enigm ei. Intr-o documentat? lucrare întocmit? la Marele Stat Major, se poate vedea cât de mare este cangrena care roade organismul nostru în aceast? privin??. Sunt institu?ii ?i regiuni în care ne-am transfor mat, în ce ea ce prive?te aparatul conduc?tor, din majoritari în minoritari. Este cea mai bun? arm? pe care am dat-o pentru Geneva în mâna Ungurilor, fiindc? am f?cut noi în?ine dovada sau c? nu suntem majoritari sau c? nu suntem, sub raportul culturii ?i preg?tirii, în m?sur? s? administr?m ceea ce am pretins c? ni se cuvine. C?ci, s? ?tii bogatule c? aver ea ta ne e scump? … dac? est e curat? … fiindc? e a ??rii; c? lucruril e casei tale, pe care al?ii nu le au, ne încr edin?eaz? c? din propria ta con?tiin?? ?i în?elegere ne vei ajuta s? facem din bucuria ta, bucuria altora.

[2] Familia româneasc?, cheia de bolt? a rezisten?ei ?i a prosperit??ii neamului nostru. Iar la temelia familiei, v? cer s? fi?i voi femei române de pretutindeni. C?ci numai în familie pute?i cuprinde taina adânc? a vie?ii; ?i numai prin familie pute?i fi înconjurate de adev?rata dragoste ?i re spectul ce vi se cuvine. Cel mai pre?ios dar pe care Dumnezeu îl aduce Neamului este copilul. Darurile Cerului, trebuie cinstite cu mare îngrijire. Oricum va fi: bogat sau s?rac, frumos sau urât, îngrijit sau p?r?sit, dotat sau nedotat, pa?ii lui trebuiesc îndrepta?i pe acela?i drum - lupta continu? c?tre cinste. S? fie cinstit în toate. Din cinste se na?te: munca, bunacuviin??, dragostea, cump?tarea, voio?ia, senin?tatea, bun?tatea, jertfa ?i chiar eroismul.

Sufletul unui copil este cea mai pl?pând? alc?tuire, în care impresiile cap?t? ecouri uria?e, ce se transform? în înclin?ri pentru o via?? întreag?. S?-i deprinde?i s? cr ead? în Dumn ezeu ?i Biserica Lui. S? se închine cu t?ria cu care Biserica era iubit? de str?mo?ii no?tri . S? se deprind? s?-?i apropie sufletul de Dumnezeu ?i s?-i feri?i de trufia de?tert?ciunilor. S? le spune?i c? Neamul Românesc, în în?elesul nesfâr?it al genera?iilor, cuprinde toate sufletele mor?ilor ?i mormintel e str?mo?ilor. C? aceste morminte trebuie cinstite. Prin cultul mor?ilor vor avea totdea una sprijinul sufletelor care s-au jertfit pentru neam. Tot prin cultul mor?ilor ?i mormintelor str?mo?ilor îi ve?i face s? iubeasc? p?mântul ??rii. S? le ?opti?i zilnic c? prin ecoul ?i îndemnul care vine din morminte, a tr?it ?i tr?ie?te neamul acesta. Cunoscând orice limbi str?ine s? iubeasc? un singur grai, acela al str?mo?ilor no?tri. Adâncul firii române?ti nu poate fi cuprins de cât prin graiul românesc. S?-l cinsteasc?, s?-l p?streze ?i s?-l lase mo?tenire nep?tat?. S?-i cre?te?i lupt?tori, dar s?-i deprinde?i s? fie blânzi. Blânde?ea este o podoab? unic? a sufletului românesc. Blânde?ea, oriunde vor g?si germeni de via??. S? le îndrepta?i zilnic mâna s? ajute pe cel în nevoie. S? le r?spunde?i totdeauna ?i la toate întreb?rile. S? le ceti?i ?i s? ceteasc?. Astfel îi ve?i deprinde s? aib? pasiunea de a se cultiva. ?i mai ales, înv??a?i-i s? munceasc?. Munca s? o iubeasc? ?i s? o respecte, pentru c? totdeauna înnobileaz?. Face?i-i s? în?eleag? cât de greu trec e viea?a f?r? munc?. E groaznic s? te sim?i tr?ind ceas cu ceas ?i s? nu folose?ti nim?nui. Iar fa?? de copii, c?s?toria voastr? s? fie o tain?. S? nu l?sa?i niciodat? ca v?lul s? fie rupt de asprimea unor cuvinte sau fapte nesocotite. Certurile dintre p?rin?i arunc? nesfâr?it? usc?ciune în sufletele lor crude. Neîn?elegerile voastre, p?stra?i-le ?i feri?i-le de ochii ?i urechile lor. În altfel le pustii?i sufletul pentru totdeauna. Gândi?i-v? ?i în?elege?i c? nu pute?i fi înlocuite ?i c? nimeni nu ar putea face nimic din toate acestea în locul vostru. Nu exist? putere în lume care s? poat? opri biruin?a lui Dumnezeu ?i a celor care au crezut ?i c red în El.

[3] Biserica lui Cristos nu înseamn? numai ziduri, icoane, coruri, lumân?ri, clopote, slujbe. Ea este dragoste, jertf?, milost enie, trud?, cur??enie sufleteasc?. Oriunde tr?ie?te un suflet curat, acolo este un altar al dumnezeirii.

[4] to?i Românii hot?râ?i, to?i Românii cinsti?i, to?i Românii sârguincio?i, to?i Românii întregi

[5] În acest sens, orice ?ef trebuie s? se poarte cu sub alternii s?i cu omenie. Acest sentiment nu poate ?i nu trebuie s? lipseasc? nici chiar în Armat?, unde disciplina comport? oarecare rigiditate. Sentimentele suflete?ti de omenie fa?? de subaltern aduc din partea acestuia dragoste de munc?, încreder e în ?efi, în vigoarea moral? în toate ac?iunile lui bune, mândria respectului ce i se d?, personalitate. De aceea, în serviciul zilnic, în discu?iunile ocazionale, în via?a social? ?i în gre?elile ce eventual se fac, ?eful es te dator s?-?i trat eze subalternii în cadrul legilor, îns? urban ?i civilizat - nu se admit dou? atitudini: una de platitudini în sus ?i alta de brutalitate în jos. Iar când e vorba de a cump?ni dreptatea, s? aib? în vedere c? aceasta se d? dup? legiuiri scris e, dar se d? ?i dup? comandamente de ordin moral ?i sufletesc ?i c? nu se poate admite ca cin eva s? aibe dreptate ?i s? nu i se dea. Altfel, subordona?ii nu vor voi s? aib? ini?iativ?, iar a avea ini?iativ? înseamn? a avea curajul r?spunderii ?i încredere c? riscurile vor fi dominate de rezultate. În cadrul legilor, ini?iativa cea mai larg? trebuie s? anime pe to?i cei câ?i fac parte dintr-o in stitu?ie civil? sau militar?. Ceea ce trebuie îns? s? se ?in? în seam? în exercitarea ini?iativei este corectitudinea: corectitudine în interpretarea legilor, corectitudine în aplicarea lor.

[6] C?ci, de la antici ?i pân? ast?zi, nu r?zbat în ve?nicie decât popoarele care au cultul eroilor ?i al mormintelor. Eroii ?i martirii sunt pentru un neam ceea ce sunt profe?ii pentru religie ?i sfin?ii pentru Biseric?. Ei sunt verigile prin care se leag? lan?ul ve?niciei na?ionale. Ca magii, c?rora singuri le-a d?ruit Domnul taina drumurilor de lumin?, ace?ti despic?tori de poteci noi î?i duc harul pentru împliniri de taine. Cu cât un neam î?i poate împodobi mai mult istoria cu apari?iile acestea neobi?nuite, cu atât el e mai glorios ?i mai mare; ?i cu cât un neam este mai sterp în în?eleger ea ?i în crearea eroilor ?i a martirilor, cu atât prezen?a lui în Istorie est e mai m?runt? ?i mai trec?toare. De aceea, popoarele trebuie s? aib? o adev?rat? religie închinat? oamenilor predestina?i, eroilor ?i martirilor.

[7] Adic? Neamul Românesc trebuie s? se întoarc? la izvoarele lui; fapta lui s? oglindeasc? toate virtu?ile str?mo?e?ti.

[8] Nu uita?i c? statul Na?ional înseamn? topirea tuturor credin?elor ?i a tuturor for?elor noastre într-un singur scop: rezidirea pentru ve?nicie ?i din temelie a Neamului nostru.

[9] Dac? gândul vostru nu este cu totul d?ruit Cre atorului, dac? inima voastr? nu se fr?mânt? cu adev?rat pentru p?catele oamenilor, atunci ?i zidurile bisericilor sunt re ci ?i chipuril e sfin?ilor de pe icoane sunt crunte ?i clopotele sun? spart ?i lumân?rile par stinse. Face?i în a?a fel, încât oam enii s? simt? nevoia s? mearg? la Biseric? ?i s? doreasc? ceasul de rug?ciune ca o mare lini?tire suflet easc?. Evanghelia Mântuitorului este fapt?. Ea nu a fost s cris? ca s? fie, ci pentru c? a fost tr?it?. Via?a lui Hristos-Dumnezeu a fost supus? trudei legilor omene?ti, a acc eptat pecetea pedepsei divine ?i a luptat pentru r?scump?rarea noastr?. A?a c? din ea ?i numai prin ea s? t?lm?ci?i via?a credincio?ilor. Asculta?i poverile lor ?i ar?ta?i-le c? toate au fost tr?ite ?i înfruntate de Dumnezeu pentru biruin?a lor. Cel mai mic sbucium din via?a oric?ruia f?ce?i-l s? intre, s? se reg?seasc? ?i s? se aline prin Evanghelie. ?i ve?i vedea c? rostul vie?ii nu le va mai fi str?in, c? durerile le vor primi ?i suferi cu credin?a c? o fac întru biruin?a slavei cere?ti. T?lm?ci?i în fie care zi de s?rb?toare, pe în?elesul tuturor, prin predici scur te ?i în?elepte, Evanghelia. Înv??a?i-i s? asculte ?i s? foloseasc? în faptele lor de fiecare clip?, tot ce aceast? carte a suferin?ei a înscris numai din dragoste de oameni. Numai astfel vor în?elege îndatoririle la care îi cheam? via?a fa?? de ei, fa?? de familia lor, fa?? de se menii lor. Înv???turile Evangheliei s? se de sprind? din fapta voastr?. De aceea, v? cer în via?a de toate zilele:

S? fi?i cei mai iubitori.

S? fi?i cei mai buni.

S? fi?i cei mai drep?i.

S? fi?i cei mai cinsti?i.

S? fi?i cei mai muncitori.

S? fi?i cei mai gospodari.

S? nu alerga?i niciodat? dup? bani, fiindc? ei v? fac s? aluneca?i pe panta patimilor omene?ti. Politica s? o goni?i din jurul altarelor, a?a cum a gonit Mântuitorul pe mânuitorii de bani. S? o goni?i ?i pentru voi ?i pentru drept- credincio?ii vo?tri. Ea a adus mult? nenorocire în aceast? ?ar?. Ea v-a învr?jbit fiindc?, politica, la noi, a însemnat pând?. S? pânde?ti un om , ca s?-l dai la o parte; un loc ca s?-l ocupi f?r? merit; un lucru ca s? ?i-l însu?e?ti cu orice pre? ?i prin orice mijloc; o situa?ie ca s? ajungi cât mai repede ?i s? te îmbog??esti peste noapte.

[10] V? m?rturisesc îns? c? lealitatea aceasta dus? la limita firii v-o voi putea cere cu inima u?oar? abia atunci când rândurile voastre vor fi alc?tuite numai, sau cel pu?in aproape numai, din etnici români. Am instruit, în ul timii ani, aproape 400.000 de minoritari. Prin acest sistem am f? cut o armat? inamicilor no?tri. Informa?iuni certificate au stabilit c? Ungurii conteaz?, în carnetel e de mobilizare ale unit??ilor de la est de Tisa, pe Ungurii instrui?i de noi, pe care sper? de sigur s?-i primeasc? ?i înarma?i. Est e probabil c? acelea?i speran?e ?i calcule le nutresc ?i le fac atât Bulgarii cât ?i Ru?ii. Am executat cu o con?tiin?? care e ste p?cat c? nu am generalizat-o în toat? activitatea noastr? public?, angajamentele interna?ionale care le-am luat, de a creea condi?iuni egale la drepturi ?i îndatoriri tuturor acelora care tr?iesc la noi. Ast?zi, armata noastr? are, ?i mâine la r?zboiu va avea, în medie, în rândurile ei, aproximativ 30% minoritari. În r?zboiul trecut, ?i numai unit??ile de moldoveni au avut patru la sut? evrei. Se ?tie de to?i ce au p??it armata, administra?i a ?i teritoriile ocupate ?i prizonierii români, de pe urma ac estor oameni pe care i-am crescut, menajat, primit ?i tratat de multe ori mai bine ca pe fra?ii no?tri de sânge. În spatele panicilor, tr?d?rilor, pred?rii unit??ilor, alarmismului, defetismului, maltrat?rii popula?iei ?i a ofi?erilor no?tri prizonieri erau totdeauna. S-au uitat toate acestea. Uit?m u?or. Este o crim? c? o facem, fiindc? o vom pl?ti foarte scump. Ce vom p??i mâine este u?or de prev?zut. S? încet?m a instrui minoritarii, cel pu?in pe cei din categoria periculo?ilor. S?-i scoatem din lucr?rile de mobilizare ?i s?-i întrebuin??m în unit??i organizate, dup? o sumar? ?i de form? înstruc?ie, la lucr?ril e de redresare a Statului; s?-i folosim în serviciile secundare. Cine poate s?-?i ia r?spunderea s? apere fruntariile T?rii ?i independen?a neamului cu o armat? în a c?rei compunere vor intra 30 la sut? minoritari? Eu nu.

footer