Revista Art-emis
Remember. Declara?ia de la Budapesta, un act de tr?dare na?ional? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Sùmbătă, 04 Mai 2013 21:42
Semnatarii declara?iei de la Budapesta 1989 - 1, art-emisÎn contextul procesului ordonat de a?a-numit? „regionaliozare" ?i de recrudescen?? agresiv? a iredentismului ungarist, este util s? ne reamintim de ispr?vile comise în cursul nebulosului an „decembrist" de c?tre auto-erija?ii eliti?ti ai intelectualit??ii române?ti. În vara lui 1989 o ga?c? de expira?i ?i/sau intoxica?i, deasupra c?rora - pentru a da „greutate" actului tr?d?rii - a fost a?ezat pe un ipotetic tron-hologram? însu?i (ex)majestatea Mihai, au semnat, „ca primarii" un act de Tr?dare Na?ional? a României: Declara?ia de la Budapesta. Pentru aducere aminte a celor care au uitat sau nu cunosc, v? prezent?m un comentariu al domnului General (r) Aurel Rogojan, al?turi de actul încriminat:

„La începutul lunii octombrie 1989 a fost convocat Consiliul de conduŹcere al Departamentului Securit??ii Statului. Generalul Iulian Vlad a expus « liber » (f?r? un « draft » sau plan) principalele coordonate ale situa?iei politico-operative de securitate a României, în contextul general interna?ional ?i european, încheind întâlnirea cu o memorabil? recomandare: « Nu în ultimul rând, rezolva?i-v? ?i proŹblemele personale, ca familiile dumneavoastr? s? fie în siguran??».
Diagnoza ?i predic?iile ?efului Departamentului Securit??ii Statului au scos în eviden??:
- precaritatea conŹdi?iilor social-economice, greut??ile ?i neŹmulŹ?umirile popula?iei;
- izolarea accentuat? regimului politic ?i a vie?ii social-economice a ??rii;
- agresivitatea f?r? precedent cu care erau exprimate amenin??rile externe;
- presiunile revizioniste pe frontiere;
- unitatea de concep?ie ?i ac?iune a « Estului » ?i « Vestului » pentru promovarea schimb?rii de sistem;
- iminen?a evenimentelor ce urmau s? plaseze - inclusiv România - în evolu?iile care au cuprins Polonia ?i Ungaria ?i previzibile în Cehoslovacia, Bulgaria ?i R.D. German?;
- necesitatea asigur?rii climatului de ordine ?i securitate puŹblic?, astfel încât s? nu fie posibile provoc?ri ?i dezordini care s? pericliteze via?a persoanelor ?i integritatea avutului ob?tesc ori privat.

În iunie 1989, urmare a escalad?rii ac?iunilor serviciilor speciale ale statelor membre ale Tratatului de la Var?ovia ?i ale Iugoslaviei împotriva României, în cea mai strâns? ?i perfect? coordonare cu serviciile adversare declarate din N.A.T.O., ?eful Departamentului Securit??ii Statului a ordonat constituirea - sub conducerea geŹneralului Aristotel Stamatoiu, ?eful Centrului de Informa?ii - a unui Comandament Special de Coordonare a Opera?iunilor Informative Externe ?i Interne destinate cunoa?terii inten?iilor ?i planurilor referitoare la RoŹmâŹnia, în contextul declara?iilor, în?elegerilor ?i ac?iunilor sovieto-americane, franco-germane, anglo-olandeze ?i italiano-austriece. Asocierea p?r?ilor nu era întâmpl?toare. Trebuie men?ionat c? atât Centrul de Informa?ii Externe, respectiv unitatea de linie competent? pe spa?iu ?i problem?, sectorul condus de locotenent-colonelul (pe atunci) Alexandru (Bebe) T?n?sescu (dup? 1990, general ?i adjunct al directorului SIE), cât ?i liniile de informare diplomatic? au trecut mai bine de o s?pt?mân? sub t?cere ceea ce B.B.C. ?i presa din Ungaria comunicaser? a doua ?i, respectiv, a treia zi de la consumarea evenimentului, în leg?tur? cu Declara?ia de la Budapesta de la 16 iunie 1989 (« Noi, români ?i unguri... »). Constituirea comandamentului amintit a fost, între altele, ?i consecin?a acestei omisiuni.

Fondul determin?rilor a constat, îns?, în deteriorarea climatului de securitate intern? ?i extern? a României ca entitate statal? na?ional-unitar? pe un teritoriu indivizibil ?i inalienabil. Moscova, Kievul, Budapesta, Belgradul ?i Sofia lansaser? suficiente semnale c? frontierele României ar putea c?p?ta o alt? configura?ie, iar cursul evenimentelor putea da satisfac?ie ?i noilor revizioni?ti. Pân? ?i « specialii » din Ambasada Poloniei la Bucure?ti au încercat s? « rede?tepte » anumite sentimente în rândul micii, loialei ?i lini?titei comunit??i poloneze. Ungaria avea pe teritoriul s?u o mas? de manevr? de ordinul câtorva zeci de mii de contestatari ai regimului de la Bucure?ti, care au trecut ilegal frontiera, îndeosebi dup? 1986 ?i fuseser?... « stoca?i ». Anterior, li se facilitase, unora dintre ei, trecerea în Austria, favoare de care mai aveau parte doar est-germanii. De altfel, cancelarul vest-german a participat ?i la un mare miting organizat la Budapesta pentru a se adresa unei audien?e speciale: emigran?ii g?zdui?i de Ungaria în perspectiva evenimentelor viitoare.

Succesiunea de vizite la cel mai înalt nivel efectuate la Budapesta de lideri ai statelor occidentale ?i care a culminat, în iulie 1989, cu cea a pre?edintelui S.U.A. a fost de natur? s? încurajeze ?i s? sus?in? Ungaria în ac?iunile ostile ?i revendic?rile ei împotriva României, care aveau s? culmineze în decembrie 1989. În acela?i timp, exploatându-se declara?ia megalomanic? ?i evident iresponsabil? a lui Nicolae Ceau?escu, de la Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1989, precum c? România ar dispune de suficiente capacit??i tehnice pentru producerea armei nucleare, împotriva României s-a declan?at, din toate direc?iile, un potop de atacuri ?i amenin??ri. Vârful de lance al acestora l-au reprezentat, ca de atâtea alte ori în trecut, conduc?torii Ungariei incita?i ?i sus?inu?i atât de Moscova, cât ?i de Washington, precum ?i necondi?ionat de cei care le erau alia?i ori condi?iona?i politic.

La 16 iunie 1989, la Budapesta a avut loc ceremonialul reînhum?rii lui Imre Nagy ?i a altor lideri ai evenimentelor din octombrie 1956, prilej cu care opozi?ia anticomunist? a excelat în declara?ii ?i atitudini pe care Nicolae Ceau?escu avea s? le califice în termeni vehemen?i într-o ?edin?? special? a Comitetului Politic Executiv, convocat? chiar a doua zi, unde, între altele, a afirmat: « Ungaria a capitulat în fa?a NATO ». În contextul respectiv, s-a f?cut men?iunea ?i despre a?a-zisa organiza?ie « România Liber?", constituit? din persoane care trecuser? clandestin în Ungaria, dar pe care seŹcretarul general al partidului a reduc?ioŹnat-o, simplist ?i interesat politic, la « foste elemente legionare, dintre fugarii c?rora li s-au al?turat ?i elemente legionare din Occident". Nici o referire îns? la declara?ia comun? maghiaro-român? privind viitorul eliberat de comunism al celor dou? na?iuni, adoptat? cu acel prilej la Budapesta."

GeŹneral de brigad? (r) Aurel Rogojan,
fost ?ef al Secretariatului (Cancelariei) D.S.S..

Documentul tr?d?rii

Ex-regele Mihai, Vladimir Tism?neanu, Neagu Juvara, Eugen Ionesco, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici... au semnat Declara?ia de la Budapesta pentru Autonomia Transilvaniei.

Declara?ia de la Budapesta

„Ast?zi, 16 iunie 1989, odat? cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolu?iei maghiare din 1956, eveniment de o deosebit? importan?? pentru popoarele Europei ?i, în special, pentru cele care tr?iesc înc? sub dictaturi comuniste, a avut loc o întâlnire între membrii Forumului Democratic Maghiar ?i Români, semnatari ai urm?toarei declara?ii.

Noi, români ?i unguri,
Consider?m c? libertatea ?i propasirea celor doua popoare pot fi realizate ?i garantate numai într-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale omului. O ac?iune comun? a for?elor democratice maghiare ?i române se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste ?i în special politica dus? de dictatura ceau?ist? a creat o situa?ie de criz? acut? care împiedic? comunicarea dintre români ?i maghiari. Dialogul început ast?zi între noi dore?te s? înving? aceste piedici ?i s? stabileasc? bazele unor rela?ii normale între cele dou? na?iuni care s-au format în acela?i spa?iu geografic.

Dat? fiind configura?ia h?r?ii etnice, solu?ionarea conflictelor nu poate veni în nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor în sensul liberei circula?ii a persoanelor, a informa?iei ?i a ideilor, în conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situ?m deci îmbun?t??irea rela?iilor româno-maghiare în perspectiva procesului de restructurare democratic? general-european?, care singur va fi în stare s? rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei între popoarele continentului într-un mod care s? satisfac? interesele legitime ale fiec?ruia în parte. Transilvania a fost ?i este un spa?iu de complementaritate ?i trebuie s? devin? un model de pluralism cultural ?i religios. EsteSemnatarii declara?iei de la Budapesta-1989-2, art-emis în folosul popoarelor noastre ca diversitatea cultural?, religioas? ?i de tradi?ii care a f?cut specificul Transilvaniei s? fie prezervat?. Dreptul la o reprezentare politic? autonom? ?i la autonomie cultural? a fiec?rei na?iuni trebuie garantat. Realizarea sa implic?, printre altele, asigurarea unei ?colarit??i de toate gradele în limba maghiar?, inclusiv reînfiin?area universit??ii maghiare din Cluj.

Principiile enun?ate mai sus vor sta la baza tuturor ac?iunilor comune pe care semnatarii înteleg s? le duc? în viitor. Apel?m la organiza?iile democratice precum ?i la acele persoane care împ?rt??esc aceste principii s? se al?ture acestei ac?iuni.
Budapesta, 16 iunie 1989"

Semnatari:
Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian Balanescu, din partea Cercului Român din R.F.G., Mihnea Berindei, vicepre?edinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului în România (L.D.H.R.), Ariadna Combes, vicepre?edinte al L.D.H.R., Mihai Korne, director al revistei „Lupta", Ion Vianu, reprezentant al Ligii pentru Ap?rarea Drepturilor Omului în România din Elve?ia, Dinu Zamfirescu, membru al Biroului L.D.H.R., membru al Partidului Na?ional Liberal. Ulterior ?i alte persoane ?i organizatii s-au al?turat acestei declara?ii: Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federa?iei Tineretului Democrat (FIDESZ), Partidul Liber Democrat, Asocia?ia Maghiarilor din Transilvania, prin pre?edintele Kiss Bela ?i secretarul Spaller Arpad, întregul colectiv redac?ional al revistei „2000", Bojtar Endre, ?eful sec?iei pentru Europa r?s?riteana a Institutului de Istorie Literar?, prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea. Declara?ia a mai fost semnat? ?i de: George Barbul, Doru Braia, Dina Bratianu-Missirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea.

„Majestatea sa a aprobat întrutotul con?inutul declara?iei care exprim? convingerile sale privind rela?iile dintre popoarele român ?i maghiar"

„Mar?i, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit la re?edin?a sa de lâng? Geneva o delega?ie din grupul românilor care au redactat la Budapesta o declara?ie comun? împreuna cu Forumul Democratic Maghiar. Aceasta delega?ie compus? din Ariadna Combes, dr. Ion Vianu ?i Dinu Zamfirescu a înmânat Majestatii sale textul declara?iei de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat întrutotul con?inutul declara?iei care exprim? convingerile sale privind rela?iile dintre popoarele român ?i maghiar".

Reac?ia exilului românesc la Declara?ia de la Budapesta.

Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi - Ion Ra?iu, Liciniu Faina, Alecsandru Miele, Ion Varlam, Coriolan Brad

Despre declara?ia celor ?ase

„Nu e vorba de declara?ia « celor ?ase » mari comuni?ti împotriva lui Ceau?escu. E vorba de declara?ia semnat?, la Budapesta de 6 români ?i 12 unguri, cu ocazia re-înhum?rii r?m??i?elor lui Imre Nagy, la 16 iunie 2009. Aceast? declara?ie vorbe?te de « cele dou? na?iuni (român? ?i maghiar?) care s-au format în acela?i spa?iu geografic » ?i de « dreptul la o reprezentare politic? autonom? ?i la o autonomie cultural? a fiec?rei na?iuni (care) trebuie garantat ». Public?m în acest num?r scrisoarea d-lui Liciniu Faina, fost deputat de Târnava Mic? ?i, într-un real sens, erou al democra?iei române?ti, ?i extrase din scrisoarea domnului Alecsandru Miele, ?i el fost deputat, de Satu Mare, cu cinci ani de închisoare f?r? judecat?, în « palmaresul » s?u. Apoi comentariile domnului Coriolan Brad ?i indica?iile evalu?rii « declara?iei » pe care domnul Ion Varlaam a facut-o într-o bro?ur? ce Domnia Sa dore?te s-o distribuie sub titlu personal. Public?m, de asemenea, comentariile ce am f?cut la « Vocea Americii », ?i textul exact transmis, a?a cum s-a convenit în prealabil cu doamnana Alexandra lonescu la B.B.C., al dialogului cu domnul Mihai Korne.

Uniunea Mondial? a Românilor liberi a adoptat o pozi?ie ne-echivoc? în problema rela?iilor româno-maghiare. « S? ne înfr??im », a fost apelul ce am lansat ungurilor, cu litere de o ?chioap? în num?rul nostru din iunie 1986. S? lupt?m împreun? împotriva comunismului. Pentru democra?ie. Am repetat aceea?i idee în Declara?ia din 11 aprilie 1986, în care am cerut « solemn, fra?ilor unguri, s? înceteze calomnia c? ungurii sunt supu?i etnocidului » în Transilvania. A?a cum am declarat din nou la B.B.C. ?i la « Vocea Americii », noi avem o reconciliere istoric? cu ungurii ?i depunem eforturi reale, verificabile, pentru a o realiza, mai ales ajutând pe to?i refugia?ii din România, ast?zi în Ungaria, f?r? absolut nici o distinc?ie etnic?. Prea mare importan?? nu trebuie s? d?m Declara?iei de la Budapesta. F?r? îndoial?, vasta majoritate a poporului român nu poate s? adopte o astfel de pozi?ie ?i s?-?i nege originea. ?i e absolut sigur c? românul ardelean, f?r? excep?ie, o respinge. Declara?ia, îns?, a f?cut un mare deserviciu istoriei ?i chiar viitorului poporului român.

Un grup de români a recunoscut, implicit, c? Transilvania nu e p?mânt românesc, c? ne-am format acolo împreun? cu ungurii.

E destul s? cite?ti Erdey Tornete ca s?-?i dai seama c? nu vor înceta, de acum încolo, s? ne reaminteasc? c? aceast? Declara?ie a fost f?cut? de români patrio?i nesili?i de nimeni, în deplin? libertate, în Lumea Liber?. Mie, personal, mi-a atras aten?ia asupra acestui lucru dl. Kszorus, unul din conduc?torii militan?i maghiari, la o mas? ce ni s-a dat la Washington, în iunie anul acesta. La timpul s?u U.M.R.L. î?i va defini pozi?ia: pozitiv ca întotdeauna. Dar ast?zi e rândul ungurilor s? condamne ?ovinismul multora dintre ei - de care sunt pline ziarele ?i programele de televiziune din lumea întreag?.

Ast?zi e rândul ungurilor s? recunoasc? explicit c? Transilvania e p?mânt românesc. Dar ca s? nu r?mân? nici o umbr? de îndoial?: Într-o Românie democrat?, ungurii ?i celelalte minorit??i vor avea exact acelea?i drepturi ca ?i românii în mijlocul c?rora tr?iesc."
Ion Ra?iu

Protestez cu toat? energia! Transilvania nu este spa?iu de complementaritate, ci spa?iu de na?tere ?i dezvoltare a poporului român!

„Domnule Director,
Subsemnatul Liciniu Faina, fost avocat în ora?ul Blaj, fost deputat al jude?ului Târnava Mic?, membru al Comitetului Central P.N.?. din anul 1966, în numele meu personal, al românilor ardeleni ?i al Partidului Na?ional ??r?nesc pe care îl reprezint în mod legitim, v? rog s? publica?i în ziarul (revista) dumneavoastr?, urm?toarele:

Protestez cu toat? energia împotriva « Declara?iei » de la Budapesta din 16 iunie 1989, publicat? în ziarul « Lupta » din 22 iunie 1989 ?i semnat? de un grup româno-maghiar, partea româneasc? fiind reprezentat? prin: Stelian B?l?nescu, Mihnea Berindei, Adriana Combes, Mihai Korne, Ion Vianu ?i Dinu Zamfirescu. Socotesc, împreun? cu al?i români ardeleni ajun?i în exil ?i care cunoa?tem bine istoria rela?iilor româno-maghiare, c? « Declara?ia » de la Budapesta este un act politic deosebit de d?un?tor românilor din Ardeal ?i din statul român.

Transilvania nu este un spa?iu de complementaritate, ci un spa?iu de na?tere ?i dezvoltare a poporului român, oprimat veacuri de-a rândul de maghiarii ce au ajuns în acest spa?iu ca popor n?v?litor ?i opresor, de abia în sec. XI-XIII. Între români ?i unguri nu exist? conflicte, în afara celor create artificial de propaganda maghiar? cu scopul de a modifica statutul social al Transilvaniei ?i de a-?i asigura promovarea intereselor proprii. Problema grupurilor etnice, de pe teritoriul Transilvaniei ?i al întregii ??ri, este de resortul rela?iilor interne, rezolvarea lor nereclamând altceva decât aplicarea corect? ?i nediscriminatorie a Declara?iei Drepturilor Omului ?i a Actului de la Helsinki. Represiunea ceau?ist? o sufer? în mod egal toate na?ionalit??ile din România ?i în primul rând na?iunea român?. Liberarea ??rii de sub regimul comunist va aduce deplina libertate politic? ?i cultural? a tuturor locuitorilor de pe teritoriul României, f?r? nici o discriminare, a?a cum a fost în perioada interbelic?. Poporul român a fost întotdeauna tolerant ?i iubitor de dreptate. Autonomia politic? ?i cultural? a fiec?rei na?iuni în parte, nu poate duce decât la o vast? anarhie politic? ?i administrativ? în spa?iul transilvan, cu prejudicii grave pentru na?iunea român?. Ea ar avea ca prime consecin?e o periculoas? animozitate între români ?i unguri. Declara?ia de la Budapesta înt?re?te puterea tiranic? a lui Ceau?escu, românii fiind obliga?i s? vad? în el un ap?r?tor al intereselor na?ionale împotriva pericolului maghiar."
Cu stim?,
Liciniu Faina

Ace?ti ?ase semnatari nu reprezint? poporul român!

„Am fost consternat de impruden?a unor confra?i de exil în formularea Declara?iei de au semnat, împreun? cu mai mul?i unguri, la 16 iunie, la Budapesta. Au folosit cuvinte necorespunz?toare. De exemplu, « ne-am format » , în loc de « am tr?it în acela?i spa?iu geografic » . Pe urm?, se vorbe?te despre o autonomie politic? ?i cultural? a minorit??ii maghiare în Transilvania, de parc? n-ar fi avut depline drepturi în România Mare? Declara?ia aceasta vorbe?te de un neadev?r, ?tiut de toat? lumea, când cer « redeschiderea Universit??ii maghiare din Cluj ». Din acest text cei neini?ia?i, sau de rea-credin??, pot deduce c?, între cele dou? r?zboaie, ea a existat, în realitate o astfel de universitate n-a existat niciodat? ?i nici Partidul Na?ional Maghiar n-a cerut aceasta, având deschise, nelimitat, toate universit??ile din ?ar?.

Din semnarea acestei declara?ii de la Budapesta, s-ar putea deduce c? noi, românii, suntem de acord cu aceste dolean?e maghiare. Noroc c? ace?ti 6 semnatari nu reprezint? poporul român, sub nici o form?, decât pe ei în?i?i. Eu cred c? ei, în marele entuziasm de la 16 iunie de la Budapesta, au semnat f?r? s?-?i dea seama... La 4 iulie a.c., o parte din ace?ti confra?i au prezentat-o M.S. Regelui ca o mare realizare, iar Regele, la fel a aprobat-o ?i i-a felicitat. Sigur c? nici el, Regele, n-a sesizat termenii necorespunz?tori ai acestei declara?ii. Dar, El a dat, totu?i, dovad? de în?elepciune ?i sim? politic, declarând c? ungurii s-au bucurat totdeauna de drepturi egale în România, conform Constitu?iei din 1923."
Alecsandru Miele (R.F.G.)

Gest politic iresponsabil

„Un grup de exila?i români au semnat la 16 iunie 1989, la Budapesta, textul unei declara?ii « româno-maghiare », care a scandalizat în egal? m?sur? pe compatrio?ii no?tri din Transilvania ?i din diaspor?, pentru c? reia tezele revizioniste ale actualului regim de la Budapesta formulate în 1987 de autorii oficialului tratat de istorie a Transilvaniei. Din ideile confuze ?i termenii ambigui ai « declara?iei » reiese c? autorii ei se pronun?? pentru dislocarea teritorial? a Statului român, în favoarea unor considerabile transferuri de suveranitate, ?i pentru subordonarea independen?ei na?iunilor fa?? de interese str?ine. În ciuda inconsisten?ei ei, « declara?ia » este un fapt grav deoarece ar putea deveni un precedent în mâna minorit??ilor alogene din Basarabia ?i Bucovina.
Ion Varlam, Fran?a" [1]

Protest la „Declara?ia de la Budapesta"

„Dialogul « între cele dou? na?iuni care s-au format în acela?i spa?iu geografic » afirma Declara?ia semnatarilor de la Budapesta. Aceasta ar însemna c? ?i românii sunt un popor migrator, prip??it pe meleagurile carpatine, la fel ca ungurii ce au n?v?lit din Asia Central? ?i s-au a?ezat în câmpia Panonic?. Prin girul semn?turii lor au confirmat teoria maghiar? de dezvoltare a celor dou? na?iuni, respectiv român? ?i maghiar?, în acela?i timp formarea poporului român cu mult înainte de venirea lor ?i pe un spa?iu mult mai mare decât este azi România, incluzând bineîn?eles ?i Transilvania. Autonomia politic? a Transilvaniei, înseamn? a f?râmi?a ?i mai mult ?ara ?i poporul român ?i eliminarea lui din istorie va fi mai sigur? ?i mai rapid?. Azi Transilvania ne apar?ine ca teritoriu legitim, pentru c? este vatra de na?tere ?i suferin?? a poporului român din Transilvania. Acest drept legitim a fost recunoscut ?i confirmat prin pacea semnat? la Trianon. Amputarea Transilvaniei nu va schimba cu nimic structura politico-social? a României actuale, care în momentul de fa?? este sim?it? mai mult de na?ia român? decât de na?ionalit??ile conlocuitoare.

Nu Transilvania este cauza nenorocirilor din România. Cauza este regimul politic ?i conduc?torii lui, care guverneaz? în ?ara noastr?. Fatalitatea istoric? a n?p?stuit ?ara noastr? cu cel mai despotic, totalitar regim politic pe care l-a cunoscut vreodat? istoria, împotriva acestuia trebuie luat? pozi?ie, c?ci prin nimicirea lui se va ob?ine nu numai salvarea poporului român din ghiarele satanei, ci ?i a tuturor na?ionalit??ilor ce locuiesc în grani?ele României. Transilvania trebuie ap?rat? ?i nu scoas? la mezat.
Dr. med. Coriolan Brad (R.F.G.)"

Surse: „Românul liber" (Londra), V, nr. 9, septembrie 1989[2]
-----------------------------------------------------------------------
[1] textul prezentat este preambulul unei analize aprofundate a problemei pe care domnul Ion Varlam a f?cut-o sub form? de bro?ur? - n.r..
[2] vezi CivicMedia ?i AlterMedia footer