Revista Art-emis
„Moş Teacă” 51 PDF Imprimare Email
Col. (r) Remus Macovei   
Joi, 18 Aprilie 2013 08:29
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/autori/MacoveiRemus-art-emis_-.jpg
Col. (r) Remus Macovei, art-emis
„Drama" celor 51 de generali

În Armata Română, prin tradiţie, generalii au fost menţinuţi în activitate mai mult decât ceilalţi militari, practică aplicată inclusiv pe timp de război. Generalii Constantin Coandă (62 ani), Ion Culcer (63 ani) şi Grigore Crăiniceanu (64 ani) - în Primul Război Mondial şi Gheorghe Avramescu (61 ani), Nicolae Dăscălescu (61ani) şi Petre Dumitrescu (62 ani) - în Al Doilea Război Mondial, s-au aflat la comanda unor mari unităţi. În perioada comunistă, generalii-maiori şi generalii-locotenenţi erau menţinuţi în activitate până la 65 ani, iar generalii-colonei şi de armată nu aveau stabilită o limită de vârstă. În aceste condiţii generalul Ion Tutoveanu a fost trecut direct în retragere la vârsta de 67 ani, iar generalul Iacob Teclu la 66 ani. În decembrie 1989 generali din conducerea armatei aveau vârste cuprinse între 62 de ani (Vasile Milea, Constantin Olteanu) şi 65 ani - Ion Dândâreanu. După 1990 următorii generali au trecut în rezervă/retragere, astfel: Victor Atanasie Stănculescu, la 63 ani, Nicolae Şchiopu, la 66 ani, Paul Keler şi Vasile Ionel, la 67 ani.
Prin adoptarea Legii 80/1995 s-a stabilit că trecerea generalilor în rezervă se va face la vârste mai înaintate decât ale celorlalţi ofiţeri (în acest sens s-au adoptat în timp mai multe variante privind limita de vârstă pentru această categorie de personal). La 19 martie 2013, urmare a iniţiativei a 24 de senatori şi deputaţi, este adoptată, de către Senatul României, Legea de completare şi modificare a Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Iniţiatorii legii au încercat să pună de acord prevederile Legii 80/1995 cu prevederile Legii 263/2011. Proiectul legii, trimis spre promulgare preşedintelui României, este retrimis de către acesta Parlamentului spre reexaminare. În conferinţa de presă din 21 martie 2013, dar şi în intervenţia telefonică la o emisiune a TV, preşedintele României , cu o vehemenţă nepermisă funcţiei, încearcă să-şi justifice gestul, jignind parlamentarii care au adoptat această lege, miniştrii apărarii naţionale şi reprezentanţi ai militarilor în rezervă.
Principala nemulţumire a preşedintelui este legată de abrogarea aliniatului 2 , art.86 din Legea 80/1995 care avea următorul conţinut: „Generalii şi amiralii sunt menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau sunt trecuţi în rezervă, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare" cu altul, având următorul conţinut: „În raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare, altele decât cele prevăzute la alin. 2, pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei". Afirmaţiile preşedintelui, legate de această lege sunt şocante: „Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională ori un act ce vădeşte o profundă prostie". Niciun şef de stat din Uniunea Europeană nu şi-a permis să aducă o astfel de acuzaţiei organului legislativ al ţări. Cei 24 de iniţiatori ai legii, ca şi cei 118 senatori care au aprobat legea, Senatul fiind camera decizională, conform afirmaţiilor domnului preşedinte, sunt puşi în dezonorantele poziţii de trădători sau proşti. În schimb, având în vedere logica domnului preşedinte, cei 169 de deputaţi care au respins legea, probabil sunt patrioţi sau deştepţi. Părerea domniei sale. În mod normal imediat după aceste acuzaţii organele specializate ale statului ar fi trebuit să se sesizeze şi să probeze veridic trădarea senatorilor, pentru prostie neexistând încă un organism al statului care să o dovedească. Sau măcar, având în vedere experienţa de la referendum, să-i pună pe cei care au aprobat această lege să jure cu mâna pe Biblie că nu sunt trădători. Domnul preşedinte afirmă că din cauza acestei legi Armata Română va fi decapitată, un număr de 41 de generali , din cei aproximativ 90 existenţi, fiind în pericol de a fi trecuţi în rezervă imediat , iar alţi 10 într-o perioadă scurtă de timp.

Analizând cine a aprobat avansarea la gradul de general a celor 37 militari care încadrează la ora actuală funcţiile cele mai importante din armată - 10 din conducerea M.Ap.N., 14 de la SMG, 4 de la SMFT, 4 de la SMFA, 5 de la SMFN vom constata următoarele:
- Nu au primit nicio stea de general de la domnul Traian Băsescu: gen. lt. Ioan Sorin (o stea de la domnul Emil Constantinescu şi două stele de la domnul Ion Iliescu) şi generalii de brigadă Florin Maciu şi Nelu Bârlă (avansaţi de Crin Antonescu);
- Ceilalţi 34 au primit stelele de general de la domnul Traian Băsescu astfel: o stea - 23 generali;
- două stele - 8 generali: gen.lt. Florică Cârnu, gen.lt. Valeriu Nicuţ, gen.mr. Maria Lupu, gen.mr. Ioniţă Ariton, gen.mr. Ioan Sârbu, cam. Nicolae Vâlsan, gen.mr. Avram Cătănici, gen.mr. Marian Hăpău;
- 3 stele, 3 generali: gen. lt. Ştefan Dănilă (2009, 2010, 2011), viceamiral Aurel Popa (2007, 2009, 2010), gen. lt. Dan Ghica Radu (2007, 2009, 2010.

Se poate concluziona , având în vedere această situaţie, că aceşti generali, cu mici excepţii, sunt oamenii domnului preşedinte, chiar dacă acesta afirmă că nu cunoaşte decât pe trei dintre ei. Aceşti generali, conform aprecierilor domnului preşedinte, sunt cei mai buni pe care i-a avut armata română. Analizând argumentele aduse de domnul preşedinte în favoarea acestora am constatat o serie de inexactităţi. Acestea aparţin probabil consilierilor. Doar 7 din 37 au îndeplinit misiuni în teatre de operaţii: gen. mr. Mircea Savu (Somalia, Angola), gen.lt. Ioan Sorin (Albania), gen.bg. Ovidiu Ionel Tărpescu (Congo), gen.mr. Alexandru Rus (Angola), gen.lt. Dan Ghica Radu (Iraq), gen.mr. Gabriel Victor Gabor (Iraq), gen.mr.Victor Stîmbeanu (Afganistan). În aceste condiţii afirmaţia domnului preşedinte despre aceşti generali este hazardată" Sunt generalii care, unii au fost în Irak, alţii în Afganistan, au avansat, am avut acea politică, să nu mai facem generali în orice condiţii, ci să fi trecut prin teatrele de operaţii, pe de o parte".

Nici afirmaţia că aceşti generali „Sunt cei care, la începutul anilor 2000, erau căpitani, maiori, locotenenţi-colonei" nu este exactă. Având în vedere că majoritatea au vârste între 56 şi 58 ani, rezultă că la vremea respectivă aveau între 43 şi 45 de ani, exact vârsta la care un ofiţer cu o carieră normală poate fi avansat colonel fără probleme. Un argument în plus îl reprezintă şi analiza funcţiilor pe care aceştia erau încadraţi în anul 2000. Generalii din toate aceste comandamente, cu excepţia S.M.F.A., nu şi-au trecut în biografii anul obţinerii gradelor. Îndrăznesc să concluzionez că situaţia de la S.M.F.A. - unde 3 din 4 generali aveau în anul 2000 gradul de colonel - este similară cu cea existentă şi la celelate comandamente.

Domnul preşedinte prin afirmaţia că partidele numesc „orice politruc în fruntea Ministerului Apărării" este într-o eroare profundă. Este o afirmaţie jignitoare la adresa armatei şi chiar dacă conducătorii partidelor politice ar fi încercat aşa ceva, prin calitatea sa de comandant al forţelor armate, ar fi trebuit să refuze astfel de numiri. Oare de ce domnia sa a acceptat ca astfel de persoane să aibă acces într-o astfel de funcţie? Toţi cei 7 miniştri ai apărării, cu care a colaborat pe timpul celor două mandate: Teodor Atanasiu, Sorin Frunzăverde, Teodor Meleşcanu, Mihai Stănişoară, Gabriel Oprea, Corneliu Dobriţoiu şi Mircea Duşa - au fost politruci? Sau doar o parte? Ceea ce ştiu sigur este că unul era un mafiot reevaluat.
Mai afirmă domnul preşedinte că modificările prevederilor statutului cadrelor, referitoare la trecerea în rezervă a generalilor „trebuie să se facă în deplin acord cu corpul generalilor, pentru că sunt generali din generaţia tânără". De ce această dicriminare faţă de militari din perioada anterioară? Niciunul din cei 13.370 de militari trecuţi în rezervă în perioada 2001-2004 nu a beneficiat de un astfel de tratament. E drept erau doar ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, mulţi dintre ei tineri.

Domnul preşedinte afirmă că apără Armata Română care astăzi este modernă , de tip N.A.T.O. , aceasta deosebindu-se total de „armata de munci agricole de dinainate de revoluţie". Am făcut parte din acea armată şi sunt mândru de acest lucru. Conducerea politică de atunci ne-a trimis la munci agricole şi pe şantierele economiei naţionale. Am desfăşurat activităţi nespecifice sistemului militar, dar ele erau în folosul României. Odată întorşi în cazarmă ne reluam pregătirea militară. Aveam la dispoziţie tehnică modernă: TAB-uri, tancuri, tunuri, rachete antitanc, marea majoritate realizate în ţară. Armata avea în dotare 23 de avioane Mig 21 şi Mig 29, elicoptere, rachete terestre şi antiaeriene, nave maritime şi fluviale. Operative sau care puteau fi puse în stare de operativitate rapid, datorită industriei naţionale de apărare sau intreprinderilor care asigurau cele necesare în timp util. În orice moment eram pregătiţi să luptăm cu orice inamic. americani, ruşi, unguri, etc. Armata modernă, de care vorbeşte domnul preşedinte, are doar militari pregătiţi după standardele N.A.T.O.. Militari români sunt transportaţi cu avioane în Afganistan unde îşi îndeplinesc misiunile cu tehnica pusă la dispoziţie de americani. Umilitoare situaţie, nemeritată de aceşti militari profesionişti. După terminarea misiunii militari sunt îmbarcaţi în avioane, transportaţi în ţară, după care în unităţi se instruiesc pe tehnica rămasă de la armata comunistă sau pe cea second hand achiziţionată din depozitele de fiare vechi ale Angliei, Germaniei sau Olandei. Din păcate şi această tehnică din cauza subfinanţării cronice, din perioada 2005-2013, este neoperativă.

Regretabil este faptul că niciunul dintre generalii cărora domnul preşedinte le plânge de milă, nu a luat atitudine faţă de această situaţie critică. Un singur ministru, gen. lt. (r) Corneliu Dobriţoiu, a avut curajul să vorbească de subfinanţarea Armatei Române, de faptul că Strategia de apărare a României nu corespunde realităţilor, despre neregulile constatate în domeniul avansărilor pe bandă rulantă şi în condiţii de ilegalitate. Imediat a fost catalogat de domnul preşedinte ca fiind „Moş Teacă". În aceste condiţii apelativul folosit de domnul preşedinte capătă valenţe noi, pozitive. Eu sper că numărul celor din categoria „Moş Teacă" să crească spre binele Armatei Române.

Am scris aceste rânduri cu durere în suflet. Durere provocată de ostilitatea domnului preşedinte faţă de militarii români. Sper că într-o perioadă cât mai scurtă de timp, domnul preşedinte să îşi îndrepte atenţia nu numai spre „drama " celor 51 de generali ci spre problemele grave cu care militarii români şi Armata Română se confruntă . footer