Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Bg. (r) Prof. univ. dr. Stan Petrescu   
Joi, 14 Martie 2013 14:32
Ducso Csaba - Nincs KegyelemCu mai bine de zece ani în urm?, Transilvania Jurnal, o gazet? ce ap?rea la Bra?ov, mi-a solicitat un interviu. Gazetarul dorea un pachet de r?spunsuri la o categorie de întreb?ri cu privire la unele amenin??ri ?i factori de risc cu care se confrunta România, la acea vreme, ?i care, din nenorocire, s-au amplificat, ast?zi, incredibil de mult.

Aten?ie la extremi?tii unguri!

Sub privirile incapabililor ?i incon?tien?ilor lideri ai neamului, care pretind c?-?i iubesc ?ara ?i o ap?r? cu pre?ul vie?ii, aceasta, în realitate, se înconvoaie sub loviturile de m?ciuc? ale revizionismului maghiar, fenomen ren?scut nu pentru c? ungurii sunt mai buni ci pentru c? noi suntem mai pro?ti. La conducerea ministerului ap?r?rii, pe atunci, se afla renumitul Victor Babiuc, dac? vi-l mai aminti?i, juristul din R?chi?ii boto?anilor, care a folosit, de?i m-am opus aprig, filajul armatei pentru controlul unor oameni politici, dar ?i pentru supravegherea unor militari cu func?ii înalte. Afacerile oneroase cu bunurile armatei nu le mai punem la socoteal? pentru c? sunt atât de cunoscute. Pentru domnia sa, patria ?i armata au însemnat l?comie, afaceri imobiliare ?i de alcov. Comentariile ?i r?spunsurile mele le-am oferit gazetei cu pricina, în scris, dup? ce mai întâi acestea au fost v?zute de un ins, un fel de cerber în uniform?, având func?ia important? de ?ef al cabinetului „str?lucitului ministru". A fost ultima cenzur? înaintea public?rii interviului. De comun acord cu „don ?ef de cabinet", ajuns, între timp, general pe puncte, am strecurat unele nuan?e u?or îngro?ate ?i acide, cu ?int? direct? c?tre vecinii no?tri de la vest, neastâmp?ra?i ?i preocupa?i permanent de harta ??rii noastre. În practica unor servicii secrete se poart? moda „scurgerii de informa?ii", la pres?, în scopul temper?rii zelului informativ al adversarului. Ceea ce am ?i f?cut.

Pe baza r?spunsurilor mele, Gazeta din Transilvania, ?i-a avertizat cititorii astfel: „Comentând posibile scenarii de agresiune împotriva României, loc?itorul ?efului Direc?iei de Protec?ie ?i Siguran?? Militar? din M.Ap.N., colonelul Stan Petrescu, ne-a declarat: Pornind de la condi?iile interne ?i externe ale ??rii, s-ar putea lua în calcul urm?toarele scenarii posibile de agresiune, cu viz? direct? asupra intereselor fundamentale ale ??rii: autonomizarea unor zone din Translvania ?i Banat, ini?ial-cultural- administrativ? ?i ulterior teritorial?. Se poate exploata dorin?a legitim? a României de a-?i întregi fiin?a na?ional?, prin declan?area unor ac?iuni deschise împotriva ei, beneficiind de sprijinul politic ?i militar al celor care doresc s? men?in? actuala divizare teritorial?. Apropierea României fa?? de Republica Moldova a provocat, deja, nemul?umiri Ucrainei ?i Rusiei (cât de activ? a devenit Vocea Rusiei în ultima vreme! n.a.), în timp ce Ungaria prinde curaj s? emit? preten?ii fa?? de Transilvania. Pentru a preveni, limita, contracara ?i combate ace?ti factori de risc, rolul informa?iilor, diploma?iei ?i armatei trebuie s? dep??easc? rapid faza de tranzi?ie. Nicio cheltuial? în plus din partea bugetului nu este prea mare pentru a înt?ri structurile de informa?ii ale statului român. Cel pu?in pe termen mediu, dac? harta Europei nu se va cicatriza, România trebuie s? acorde o aten?ie special? structurilor de informa?ii, cu prec?dere celor militare, pentru c? informa?iile fac parte dintr-un proces mult mai amplu, acela al dezvolt?rii unor institu?ii de previzionare a riscului ?i de culegere de informa?ii. Securitatea ??rii poate fi asigurat?, în condi?ii bune, dac? vom acorda toat? aten?ia tripticului despre care vorbeam: structuri informative civile ?i militare puternice, o diploma?ie f?r? fisuri ?i o armat? extrem de bine echipat? ?i instruit?. Diploma?ia ?i ac?iunea militar? ob?in succese numai sus?inute de structuri informative bine puse la punct ?i eficiente".

Condamnabila t?cere

Avertismentul meu a produs, atunci, zgomot ?i nelini?te la ministerul lui Babiuc ?i „proteste la scen? deschis?" din partea unor diploma?i ?i civili unguri (udemeri?tii din guvern) din care au rezultat blablauri de adormit copii ?i destituirea mea din func?ie. Analizele mele concentrate în interviul dat în Gazeta de Transilvania a avut la baz? date ?i informa?ii culese din teren de c?tre structurile militare de intellignce, date care reliefau ac?iunile revizionist-separatiste maghiare, cu viz? direct? la siguran?a na?ional?, mai precis, consemnau amenin??ri directe la adresa disloc?rii Transilvaniei din trupul ??rii.

Conflictul dintre ungurii de ras? mongol? ?i urma?ii dacilor din ??rile române, înst?pânite în Carpa?i, d?inuie înc? de la n?v?lirea acestora în Europa secolului al IX-lea ?i se încheie prin Pacea de la Trianon (1920). Aceast? pace a însemnat un act de justi?ie ?i de repara?ie istoric?, pentru români, un moment care stinge acest litigiu secular mai mult pentru români decât pentru unguri, deoarece ace?tia din urm? contest? din to?i r?runchii Trianonul. Revizionismul maghiar ajunge, ast?zi, din nefericire, la rang de politic? de stat, unele capete ?uguiate hunice înfierbântate, uzitând, în demersurile lor, de punerea în oper? a acestei politici prin fals, minciun?, renegarea adev?rului istoric ?i c? „F?r?mi?area Ungariei" înseamn? o mare pierdere pentru cultura Europei etc. Au contribuit ungurii, într-adev?r, la promovarea culturii crimei în Europa belic?, fiind a doua ?ar? dup? Germania condamnat? pentru holocaust. Extremi?tii unguri de la Budapesta au repus pe tapet vechile teorii cu privire la formarea poporului român la sud de Dun?re, popor care, mai târziu, ar fi emigrat la nordul fluviului, ceea ce nu poate însemna decât o înc?lcare tic?loas? a eviden?elor istorice . Ast?zi, din p?cate, aceste teorii au ren?scut ?i constituie un nou pachet al neorevizionismului maghiar într-o Europ? unit?, oamenii politici români sunt stupizi ?i confuzi, istoricii români au b?gat capul în nisip precum stru?ul iar în ?coli s-a mutilat istoria românilor, rupându-se tân?ra genera?ie de trecutul nostru istoric adev?rat, distrugându-se, cu bun? ?tiin??, instinctul na?ional românesc, clasa politic? compl?cându-se într-o condamnabil? t?cere ?i uitare a istoriei.

Opinca româneasc?

Agresivitatea neorevizionismului maghiar ?i a politicii iredentiste are r?d?cini adânci. Vom reaminti acel faimos plan criminal al guvernului de la Budapesta (1930) ?i prezentat publicului maghiar de c?tre ziaristul Pesti Hirlap: „Dac? noi ungurii, vom reocupa ?ara, na?ionalit??ile vor trebui s? se acomodeze, ?i ele se vor acomoda chiar din primele 24 de ore. Nu vom mai repeta sl?biciunile Ungariei de odinioar?. Daco-romanii vor trebui s? dispar? de pe acest teritoriu". S? ne amintim de atrocit??ile ?i masacrele s?vâr?ite de horti?tii maghiari împotriva românilor ?i evreilor nevinova?i de la Nu?fal?u, Hida, Huedin, Aita Seac?, Sighet, Ip ?i Tr?znea (sept.1940), pentru a în?elege avertismentul criminal citat. Liderii politici de la Budapesta, în coniven?? cu cei ai minorit??ii maghiare de la noi, profitând de situa?ia intern? a ??rii, caracterizat? de o permanent? instabilitate politic?, de indiferen?? ?i la?itate a celor ce conduc, î?i pun în practic? obiectivele irredentei lor pas cu pas, adic? de anexare teritorial? a Translvaniei.

Ungaria este con?tient? c? într-o confruntare direct? cu opinca româneasc? va pierde catastrofic ?i atunci a trecut la ac?iuni diversioniste de subminare a statului român, de izolare a ??rii pe plan interna?ional, de boicotare a oric?rei ac?iuni externe a României, de a declan?a o o interven?ie dup? modelul celor petrecute în fosta Jugoslavie. Planul strategic elaborat, în detaliu, de c?tre Budapesta, cu concursul serviciilor lor de siguran?? a fost comunicat, în parte, liderilor comunit??ii maghiare din România ?i dezv?luie, în esen??, inten?iile lor legate de încintarea minorit??ii maghiare prin ac?iuni continue ?i tot mai agresive de sus?inere a statutului de autonomie etnic?, de ob?inerea asentimentului unor puteri occidentale pentru realizarea efectiv? a autonomiei ?i ulterior a ob?inerii statutului de independen?? a Transilvaniei (vezi Croa?ia sau Slovenia) ?i, de ce nu, al modelului kossovar, prin anularea Trianonului. Pentru realizarea obiectivelor lor ungurii ?i-au fixat unele direc?ii tactice, cum ar fi: crearea unor structuri suprastatale complementare care s? poat? înlocui, la ordin, pe cele române?ti, preg?tirea viitorilor func?ionari ai administra?iei publice prin cursuri de specializare organizate la Budapesta, folosirea excesiv? a limbii maghiare în administra?ia oficial?, arborarea steagului maghiar ?i a celui secuiesc pe institu?iile publice ?i în bisericile ungure?ti, aservirea economic? a Transilvaniei, rejectarea tuturor elementelor române?ti din func?iile de decizie din administra?ie ?i economie în jude?ele cu majoritate ungureasc?, epurare etnic? în înv???mânt ?i ocuparea unor posturi cheie din structurile de telecomunica?ii, institu?ii de cercetare ?i proiectare române?ti, controlul unor obiective strategice în cele mai importante jude?e, achizi?ionarea de terenuri aflate în zone de importan?? strategic? (drumuri na?ionale, trec?tori ?i pasuri montane, aeroporturi, depozite militare, poligoane ?i cîmpuri de instruc?ie), precum ?i recuperarea întregului patrimoniu de?inut de etnicii maghiari, dup? dictatul de la Viena din 1940. Dup? cum am mai spus, în atingerea obiectivelor strategice în Transilvania, serviciile maghiare de informa?ii sunt implicate total ?i dau o mân? de ajutor extremi?tilor maghiari în ac?iunile lor subversive ?i separatist-diversioniste din perioada postdecembrist?.

Dup? 1989 spionajul maghiar a trecut la reorganizarea re?elelor informative pe spa?iul transilvan ?i a trecut la redistribuirea agen?ilor pe zone ?i obiective de interes strategic, utilizând acoperiri diplomatice, consulare, politice sau religioase. Spionajul maghiar a creat ?i organizat pe teritoriul României o ampl? rezidentur?, care, la rându-i, se sprijin? pe o puternic? re?ea informativ?, alc?tuit? din agen?i, elemente informative ?i de sprijin, cu to?ii recruta?i din rândul etnicilor unguri (ofi?eri în rezerv? ?i activi, cadre din înv???mântul de toate gradele, preo?i reforma?i, ziari?ti, oameni de afaceri, oameni de cultur? etc.)

Misiuni de spionaj maghiare în România

Cazul grup?rii „Sörös" denumit? destul de atractiv „Funda?ia pentru o societate deschis?" ?i a organiza?iei „Hans Seidel", împreun? constituie instrumente informative ale unor servicii secrete str?ine, care ac?ioneaz? în teritoriul na?ional, sub acoperire legal?, de fapt sub o legend? beton de implementare ?i consolidare a democra?iei, vezi Doamne, acest mijloc, constituind o hain? bun? la vreme rea ce le permite organizarea ?i desf??urarea mai multor opera?iuni conspirate. Serviciile de informa?ii, altele decât cele române?ti, al?turi de bisericile minorit??ii maghiare au ac?ionat simbiotic, l?ca?urile de cult ?i slujitorii acestora devenind adev?rate baze pentru preg?tirea ?i ducerea unor opera?iuni speciale, cu preponderen?? în domeniul r?zboiului informa?ional: manipulare ?i dezinformare. Misiuni informative au primit, de asemenea, unele secte religioase, în rândul c?rora au fost identifica?i exper?i de înalt? calificare, în domeniul ocult, având ca preocupare principal? prelucrarea ?i manipularea parapsihologic? a unor mase largi de oameni. A?adar, din p?cate, serviciile de spionaj maghiare, nu ?i-au temperat intruziunea agen?ilor lor pe teritoriul României nici m?car dup? unele progrese înregistrate în rela?iile dintre cele dou? state, finalizate, dup? cum este îndeob?te cunoscut, prin semnarea mai multor acorduri ?i conven?ii ?i, mai ales, dup? ce, ambele ??ri au devenit membre N.A.T.O. ?i ale U.E.. Misiunile de spionaj maghiare din România s-au intensificat prin activarea agenturii sale în rândul etnicilor maghiari dar ?i a întregii lor diaspore în scopul preg?tirii ?i desf??ur?rii unor ac?iuni, bine dozate, de propagand? antiromâneasc?, prin blamarea ?i denigrarea ??rii, a institu?iilor statului, a valorilor ?i simbolurilor na?ionale, a promov?rii unei false istorii maghiare, a propag?rii ideilor cum c? drepturile omului sunt înc?lcate abuziv în toate jude?ele cu popula?ie preponderent ungureasc?, c? le sunt îngr?dite drepturile la înv???mânt ?i cultur?, c? sunt deoseda?i de bunuri materiale, c? au acces limitat la unele func?ii din armat? ?i servicii secrete precum ?i în alte sectoare economice ?i sociale, c? se interzic cultele religioase.

Pu?ini români ?tiu c? într-o localitate din Covasna, alt?dat? româneasc?, acum cu popula?ie complet maghiarizat?, Ioan Selejean, episcopul Harghitei ?i Covasnei, un adev?rat apostol al neamului, era pe punctul de a fi lin?at pentru c? a luat m?suri cre?tine?ti de reparare a unei foste biserici române?ti ruinate, l?ca? de cult care, între timp, ajunsese groapa de gunoi a localit??ii maghiarizate.

Pu?ini români cunosc faptul c? sunt sate în Ardeal, unde, odinioar?, erau majoritari românii ?i c? în cimitirele lor vechile cruci de pe morminte sunt rescrise în limba maghiar?, sau c? un s?tuc, F?ge?el, aflat la intrare în comuna Frumoasa - Harghita, alc?tuit din circa 150 de suflete române?ti, este supus, azi, unui amplu proces de maghiarizare, deoarece autorit??ile administrative din comun? le interzic a vorbi române?te ?i nu au niciun reprezentant în Consiliul local al comunei. Unde sunt autorit??ile române? Nic?eri. Pentru românii din F?ge?el se bate un simplu preot de ?ar?, pe nume Bucur, un adev?rat martir în via??.

Forma?iuni paramilitare maghiare pe teritoriul României

Contraspionajul românesc a fost ?i este la curent cu faptul c? tineretul de etnie maghiar? este antrenat în forma?iuni paramilitare, instruit dup? reguli cazone prin diverse tabere organizate în locuri ferite ?i bine supravegheate. Unii dintre tinerii transfugi au fost instrui?i prin tabere specializate (vezi lag?rul de la Bicske), dup? modelul organiza?iilor de Leven?i (premilitari -1939). S-a revigorat ideea cre?rii unei adev?rate G?rzi na?ionale de tipul „G?rzii zdren??ro?ilor" din perioada anului 1940 (vezi ?i Garda Magiar?, interzis? în Ungaria - n.r.). De asemenea, exist? suficiente dovezi privind introducerea ilegal? ?i depozitarea pe teritoriul unor jude?e din Transilvania (subsolurile unor l?ca?uri de cult, spitale, case conspirative etc.) de armament, muni?ie, explozivi ?i echipament militar. Merit? citat? ac?iunea unei societ??i de „ajutor umanitar" din Budapesta care a introdus ?i distribuit, via Basel-Elve?ia, etnicilor „s?raci" maghiari din Harghita ?i Covasna aproape 5000 de uniforme noi ale armatei maghiare, cabluri de transmisiuni, paturi ?i sobe de campanie, ceea ce reprezint? însemnate cantit??i de piese de echipament militar.

To?i liderii udemeri?ti ?i ai altor partide de umplutur? au o retoric? bine cunoscut?, generând falsuri nepereche în discursul public referitor la „simbolurile lor na?ionale", acreditând ideea c? ungurii din România nu sunt o minoritate, ci o na?iune, un popor ?i, pe cale de consecin??, au dreptul ca na?iune la autodeterminare, la autoguvernare, la autonomie teritorial? cu tot ce implic? construirea unei entit??i statale, cu institu?ii proprii ?i moned? proprie. În aceast? acerb? lupt? pe frontul propagandistic, un rol aparte ?i l-au asumat extremi?tii religio?i, în frunte cu episcopul divor?at ?i reformat Tökes, care apelând la practicile ungure?ti interbelice (vezi ac?iunile de spionaj ale episcopului romano-catolic din Timi?oara, ungurul Pacha Augustin, contributorul Dictatului de la Viena), el ?i al?i capi ai bisericii reformate maghiare î?i instruiesc oamenii în sutane s? ac?ioneze în zonele cu „tradi?ii istorice" în lupta împotriva românilor din Ardeal iar de la tribuna Parlamentului U.E., europarlamentarul bolnav de hungarism minte o Europ? întreag?, clamând c? Imnul nostru na?ional proclam? ura.

P?i s? prezent?m „marfa urii" promovate de clientul nostru episcop prin bisericile ungure?ti din Ardeal ?i nu numai. Au fost reluate ?i r?spândite idei din lucrarea scriitorului maghiar fascist Dücso Csaba, intitulat? „Nincs Kegyelem" („Nicio mil?"), publicat? în 1939 ?i din care extragem câteva pasaje cutremur?toare: „Na?ia ungar? este cea mai splendid? realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoa?te decât victoria. În noi fierbe sângele lui Atilla, al lui Arpad ?i al lui Ghenghis Han". Capitolul intitulat „M?rturia Levantului" (pag. 155-156) face dovada însu?irii criminale a tuturor extremi?tilor maghiari, indivizi care tr?iesc într-o alt? realitate, cea a urii de??n?ate. Citez, din lucrare, un pasaj armaghedonic, f?tat în iadul min?ii lui Casaba: „Voi trece prin sabie toat? popula?ia, voi otr?vi fântânile ?i voi ucide pân? ?i copii din leag?n. În germene voi distruge acest neam tic?kos ?i ho?. Nu va fi pentru nimeni nicio îndurare. Nici pentru copii din leag?n, nici pentru mama care va na?te copilul! Voi suprima pe orice valah ?i atunci nu va mai fi în Ardeal decât o singur? na?ionalitate, na?ia mea, sângele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia ?i Clo?ca. Nu va fi mil?!".

Albert Wass repus în drepturi - Mare?alul Antonescu, jos de pe soclu

Aceste materiale circul?, azi, prin Ardealul unguresc, ca un fel de otrav? spiritual? pentru tineretul maghiar. Scena cu spânzurarea simbolic? a lui Avram Iancu de c?tre descreieratul Csibi Barna, la Miercurea Ciuc, a ap?rut sub efectul lecturii unor astfel de materiale de propagand?. Cazul contelui ?i poetului maghiar Albert Wass (1908-1998) este provocator pentru to?i românii, indiferent cum ai privi situa?ia. Declarat criminal de r?zboi, Wass este repus în drepturi, pe ?est, de secuii din Ardeal, care i-au ridicat statui, este pomenit la fiecare s?rb?toare de-a lor, în ciuda faptului c? acest lucru este pedepsit prin lege în România. Autorit??ile române?ti, la?e, se fac fie c? c? nu v?d, fie sunt complici la actul tr?d?rii. În timp ce statuia Mare?alului Ion Antonescu, cel care a salvat sute de mii de evrei de la moarte, a fost dat jos de pe soclu, la ordinul unui pre?edinte donchihotist ?i al unui de?inut de frunte depus la Jilava.

Antal Arpad, primarul de la Sf. Gheorghe, care amenin?a românii cu soarta sârbilor din Kosovo, afirm?, în dispre?ul oric?rei legi morale ?i cu arogan?? hortist?, despre comunitatea maghiar?, c? ar fi „supus? unui lin?aj mediatic românesc, inducând ideea de victimizare a minorit??ii maghiare, din cauza „bolilor" închipuite de care sufer?" (vezi panoplia propagandei mincinoase).
Arogan?a cu care pre?edintele U.D.M.R., Kelemen Hunor, i-a înmânat, pre?edintelui P.N.L., Crin Antonescu, la recentul congres al liberalilor un steag secuiesc, a?a ca un „dar simbolic", parc? întrece orice m?sur?, ?i aceste provoc?ri subtile nu sunt altceva decât reflexul t?cerii sau neputin?ei noastre.

Parte din politicienii FIDESZ, fr??iorii de ur? ai lui Tökes, s-au ?colit la noi, au f?cut politic? în România, ocupând fotolii de parlamentari ?i func?ii în administra?ie, pentru ca apoi, cu bagajul românesc de cuno?tinte, s? se mute la Budapesta, de unde s? dea frâu liber vocalizelor antiromâne?ti ?i planurilor iredentiste c?tre ?ara care i-a n?scut, educat ?i preg?tit pentru via??. Este dramatic ?i dureros c? p?pu?arii ?i re?apa?ii politic, cameleonii ?i agen?ii de influen??, oportuni?tii, îngu?tii la minte, tic?lo?ii ?i canaliile acestui neam, aciua?i la Bucure?tii no?tri istorici, în ipostaza de lideri butaforici, par dep??i?i de toate aceste provoc?ri iredentist-?ovine, c? televiziunile n?imite, fie de stat, fie private, g?zduiesc farfuze ?i matracuci pe post de moderatori ?i anali?ti politici atât de ridicoli, iar omusculi abona?i sear? de sear? pe post de guru la „teveuri" de ni??, defeac? ore în ?ir baliverne ?i aiureli f?r? s? aib? ?tiin?a sau în?elegerea profund? a subiectului legat de Transilvania, de actele provocatoare ?i belicoase ale ungurilor, dând astfel, indirect, o tov?r??easc? mân? de ajutor la demolarea României. Domnul Babiuc m-a destituit pentru c? l-am avertizat, în mod profesionist, cu ?i despre ce va s? se întâmple în Transilvania într-o zi, el r?mânând ?i orb ?i surd atunci, ca ?i acum. Bietul afacerist, ast?zi, î?i târâie obsesiile ?i boala pe culoarele confuziei din mintea sa abulic?, o minte atât de str?in? de patimile acestui popor, c?ruia i-a f?cut atâta r?u. Nu numai el. Ci to?i mini?tri clona?i de la ap?rare care i-au urmat, pentru c? bugetul ap?r?rii a ajuns la un procent de sub 1% din PIB. Mai pute?i dormi lini?ti?i domnilor? Eu, prin destituire am ie?it din minister pe u?a din fa??, m-am prezentat la un alt post ?i am trecut treab?, con?tient c? mi-am f?cut datoria, în timp ce el, ministru compromis, a ie?it din via?a public? pe u?a din dos, precum slugile.

Atr?geam aten?ia, în interviul meu, despre sfânta treime a conducerii unui stat cu preten?ii: diploma?ie f?r? fisuri, armat? puternic? ?i informa?ii eficiente. Circarii no?trii „dâmbovi?ei" nu au de unde s? cunoasc? acest lucru ?i anume c? o bun? diploma?ie nu se face decât dac? ai în spate o armat? puternic?, precum ?i servicii de informa?ii de cea mai înalt? calitate pentru a furniza cunoa?tere. Ce vedem acum? Inexisten?a unei diploma?ii active ?i proactive, adic? una de tip corl??enist, diminuarea pân? la cota de avarie a capacit??ii de reac?ie a armatei ?i servicii de informa?ii pl?pânde, politizate, puse la dispozi?ia p?pu?arilor politici, servicii de intelligence incapabile s? opereze cu arta posibilului ?i a imposibilului, necum s? discearn? între o amenin?are real? ?i virusul „Octombrie Ro?u".

Dragi politicieni ai momentului, eu nu v? socotesc decât ni?te impoten?i politici, afla?i în incapacitatea de a vedea c? România poate ajunge din moment în moment pe marginea pr?pastiei, iar dac? trupul ??rii va fi cutremurat prin omisiunea voastr? de a nu vedea c? jur?mintele Albei Iulii sunt înc?lcate, v? acuz de cea mai înalt? tr?dare de ?ar? ?i nu merita?i glon?ul patriei destinat eroilor ci ?treangul tr?d?torilor de ?ar?. B?ga?i-v? domnilor ame?i?i, în cap, foarte adânc, zicerea sovejeanului Simion Mehedin?i, cenzurat mul?i ani, care cu mai bine de un secol în urm? avertiza: „...lozinca cea mai cuminte pentru un om de stat este aceasta: preg?te?te-te zi ?i noapte, ca ?i cum mîine ar trebui s? intri în r?zboi, c?ci dac? mâine sun? alarma, iar o?tirea nu va fi preg?tit?, zadarnice sunt toate. Degeaba am tr?it ?i am suferit pe acest p?mânt, dac? nu vom avea o armat? la în?l?imea du?manilor ce ne urm?resc ?i a idealurilor pe care le tr?im."[1]

Not?: Subtitlurile apar?in redac?iei
------------------------------------------------------------
[1] http://www.ziuaveche.ro/?s=la+extremistii+unguri+comments footer