Revista Art-emis
Modernitatea tenden?ial? PDF Imprimare Email
Constantin Schifrinet   
Duminică, 03 Martie 2013 20:59
Modernitate
Modernitatea tenden?ial?, o modernitate f?r? oameni moderni

O tem? mult dezb?tut?, controversat? ?i de interes pentru orice român r?mâne standardul de modernitate al societ??ii. Asupra acestui subiect eu propun o perspectiv? având în vedere c? România are o modernitate prefigurat? din contextele ei specifice derivate din istoria ?i cultura proprie, dar ?i din pozi?ia sa geopolitic?

Calea dezvolt?rii, prin modernitate, a statului na?ional român, ca stat independent, construit în jurul ideii de con?tiin?? na?ional? ?i o istorie ?i cultur? comune reflect? aspira?ia istoric? a românilor de a se delimita de balcanism, de influen?a rus? sau de cea oriental?. Modernitatea a motivat ?i a obligat actorii interni s? ac?ioneze pentru constituirea statului român cu institu?ii ?i cadre legislative moderne, prin adoptarea modelului francez, un sistem centralizat politic ?i administrativ, iar în ce prive?te unirea tuturor românilor într-un singur stat s-a avut în vedere modelul german care concepe na?iunea pe baza principiului etnic, a culturii ?i tradi?iilor. Ambele modele au fost adaptate la contextele istorice ?i geopolitice în care func?ioneaz? societatea româneasc?. Ilustrative pentru teza c? modernitatea româneasc? a depins de cele dou? obiective fundamentale - unirea tuturor românilor în cadrul unui stat, câ?tigarea ?i conservarea independen?ei sunt trendurile diferite pe care aceasta le-a cunoscut. Un prim pas decisiv spre schimbarea modern? a fost Unirea Principatelor din 1859, act urmat de un program amplu de reforme structurale care au fondat statul român modern. Îns? r?mânea, în continuare de rezolvat chestiunea na?ional?, des?vâr?it? prin Marea Unire în 1918. Odat? cu constituirea României Mari, modernitatea are ca obiectiv schimb?ri majore ale unei na?iuni cu un stat propriu bine identificat. Perioada interbelic? a cunoscut o nou? modernizare - înf?ptuirea omogeniz?rii institu?ionale prin crearea cadrului institu?ional politic ?i juridic unitar în toate cele patru provincii istorice române?ti reunite în Regatul român.

Instaurarea regimului comunist în anul 1948 a întrerupt evolu?ia modern? de tip european a statului român, care, îns?, nu atinsese standardele unei ??ri dezvoltate. În perioada postcomunist? s-au c?utat diferite modele, de la cel suedez pan? la cel românesc interbelic, iar odat? cu aderarea ??rii la Uniunea European?, direc?ia de dezvoltare este prefigurat? în tratatele europene.

Se poate u?or observa din succesiunea etapelor modernit??ii române?ti locul acordat de deciden?ii sociali independen?ei statale ?i unirii tuturor românilor într-un stat propriu, dou? urgen?e importante de a c?ror solu?ionare imediat? era legat? înt?rirea ?i legitimitatea statului na?ional român. Construirea acestui stat este configurat? de principii ?i institu?ii ale modernit??ii împrumutate din alte ??ri europene, de exemplu sistemul legislativ, parlamentul, constitu?ia etc. în contexte sociale ?i economice interne incompatibile cu norme ?i principii ale modernit??ii, ?i amintim aici nivelul economic sc?zut ?i preponderen?a sectorului agrar cu o popula?ia majoritar rural?. Procesul de modernizare româneasc? a trebuit s? fac? fa?? unui mediu interna?ional mereu schimb?tor în decizii ?i în ac?iuni, ceea ce a avut, evident, efect direct asupra profunzimii ?i durabilit??ii modernit??ii.

Societatea româneasc? cunoa?te o modernitate proprie pe care eu o denumesc modernitatea tenden?ial?. Aceasta se refer? la faptul c? modernitatea româneasc? este inconsistent? ?i lent? fiind? ac?iunile ?i ideile despre modernitate derulate în societatea româneasc? r?mân par?iale ?i nefinalizate, iar modernitatea este mai mult o aspira?ie, un ?el de atins dar niciodat? pe deplin realizat. Din cauza insuficien?ei sau inexisten?ei resurselor de modernizare (ideologice, economice, administrative, financiare etc.) modernitatea este o form? asimptotic? de schimbare, care niciodat? nu atinge specifica?iile schimb?rilor profunde, oricât de mult ar p?rea c? se apropie.

Modernitatea tenden?ial? deriv? din actele de modernizare din cadrul unui stat na?ional ?i este m?sura gradului în care statul na?ional produce modernitate. Statul român a acordat prioritate construc?iei na?ionale, iar problemele legate de dezvoltarea economic? ?i social? au fost amânate sau subordonate chestiunii na?ionale. Esen?ial? a fost ?i este conturarea unei identit??i na?ionale în contextul geopolitic în care fiin?eaz? na?iunea român?.

Evolu?ia noastr? modern? a avut loc în contextul extinderii ?i ac?iunii modelului apusean de schimbare social? în plan universal. Construirea precipitat? a unui sistem institu?ional identic cu cel din Occident s-a f?cut în lipsa unui proiect teoretic, a?a cum se întâmplase în ??rile apusene unde demararea modernit??ii nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic de tipul "vrem s? ne moderniz?m", ci ea a fost consecin?a fireasc? a muta?iilor economice înso?ite de o ampl? ?i adânc? mi?care spiritual? ?i cultural?. Doctrinar, nu au existat ?i nu exist?, în cultura român?, proiecte de modernizare ci numai interpret?ri ale modernit??ii, prin concepte ?i viziuni preluate din gândirea occidental?. Nici unul din marile momente ale istoriei române?ti moderne, inclusiv revolu?ia din decembrie 1989, nu s-a produs în temeiul unui proiect teoretic. De re?inut c?, în loc s? fie oferit? o alternativ? doctrinar? pentru modernizarea ??rii, în perioada postcomunist? s-a teoretizat necesitatea relu?rii programului pa?opti?tilor.

Modernitatea tenden?ial? deriv? ?i din lipsa de continuitate în construc?ia institu?ional?, ?i de aceea asist?m, cu fiecare epoc? sau regim politic noi, la afirmarea voca?iei începutului, ca ?i cum tot ce a fost pân? atunci nu conteaz?, îns? în mic? m?sur? sau deloc se ajunge la finalizarea schimb?rii produse înainte, reluându-se totul, de la momentul ini?ial. Din acest motiv, modernitatea are o finalitate ambigu?.

Modernitatea r?zbate greu ?i lent prin complicata re?ea de structuri socio-institu?ionale din societatea româneasc? tradi?ional? ?i patriarhal?. Ea este o modernitate mozaicat?, nestructurat? sub o form? dominant? clar?. Societatea româneasc? nu se confrunt? doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta, ci mai are înc? de parcurs trecerea de la premodern la modern în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.

Modernitatea tenden?ial? deriv? din faptul c? modernizarea social? nu a avut ca baz? o societate civil?. Dac? în Occident revolu?ia economic? în cursul Evului Mediu european târziu, dup? cum spune Habermas în ,,Sfera public? ?i transformarea ei structural?", a dus la apari?ia societ??ii civile, element cheie în sus?inerea libert??ilor sociale ?i individuale, în spa?iul românesc a lipsit acest factor fundamental al modernit??ii.

Cultura român? este modern? prin modul cum exprim? aspectele nemoderne dintr?o societate în curs de modernizare. Din corpusul culturii române a lipsit cultura spiritului antreprenorial fiindc? sistemul de produc?ie al economiei de pia?? nu este func?ional. Cultura român? modern? este predominant ostil? capitalismului.

Modernitatea a fost creat? pe c?i birocratice, dar nu de o birocra?ie derivate din sistemul institu?ional burghez ci de o birocra?ie care a impus reformarea societ??ii române?ti de sus în jos de c?tre elite situate în pozi?ii de vârf în administra?ie, dar f?r? suportul economic necesar. De?i s-a creat un cadru institu?ional politic ?i juridic, bazat în bun? parte pe legisla?ie ?i norme moderne, trebuie spus c? fundamentele de dezvoltare modern? ?i democratic? sunt precare în societatea româneasc? de ast?zi. Una din cauzele acestei situa?ii st? în faptul c? nu exist? o mas? critic? de reformatori în societate pentru a canaliza efortul continuu în direc?ia construirii unei modernit??i. Clasa politic? ?i elitele intelectuale au un discurs orientat c?tre modernitate ?i reform? dar nu reu?esc s? coaguleze un proiect coerent de dezvoltare ?i modernizare. Organizarea societ??ii pe principiile pie?ei libere ?i a statului de drept nu a adus, de la sine, o organizare social? de tip modern, cu o guvernare transparent? ?i impar?ial?, o administra?ie public? impersonal? ?i orientat? spre binele comun, o societate civil? consistent?, un spa?iu public dominat de un dialog direct intre principalii actori sociali. A rezultat un sistem social care nu este comunism, dar nici capitalism cu economie de pia??. A avut loc doar o înlocuire a monopolurilor de stat din perioada comunist? cu cele private, care nu sunt diferite de primele în planul raporturilor economice ?i sociale.

Societatea româneasc? cunoa?te ast?zi efecte ale moderniz?rii: urbanizarea, industrializarea, alfabetizarea, cre?terea nivelului de educa?ie, democratizarea rela?iilor dintre oameni, flexibilitatea raporturilor dintre grupurile sociale, ?i, prin urmare, nu modernitatea româneasc? poate fi pus? la îndoial? ci capacitatea de a contura mai precis nivelul nostru de modernitate reg?sit în conduite ?i mentalit??i moderne. De?i avem modernitate nu avem omul modern decât într-o anumit? pondere din popula?ia urban? cu studii superioare. Modernitatea nu a p?truns pân? în profunzimea tuturor structurilor societ??ii, nu a devenit un modus vivendi pentru fiecare individ ?i fiecare institu?ie sau grup social. Ea este mai mult o tendin??. Prin urmare, modernitatea marcheaz? schimb?ri numai în anumite straturi ale societ??ii, fiind sus?inut? ?i promovat? de acele grupuri preocupate numai de condi?ia lor social? ?i economic?, interesate în schimbare social? cu profit real pentru ele.

O nou? modernitate ar trebui s? se contureze dintr-un proiect bine articulat al evolu?iei României ca stat al Uniunii Europene, pornindu-se de la premisa c? aplicarea, ca atare, a normelor europene este o cale sigur? de modernizare numai în m?sura în care se ia în seam? faptul c? societatea româneasc? nu este înc?, structural, asem?n?toare cu societ??ile din alte zone ale spa?iului european. În fapt, doar într-o societate european? pot fi împlinite a?tept?rile ?i speran?ele foarte mari din partea tuturor grupurilor sociale în ceea ce prive?te atingerea standardelor de via?? identice celor din ??rile dezvoltate. footer