Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ec. dr. Radu Golban   
Miercuri, 27 Februarie 2013 23:23
Ec. dr. Radu Golban, art-emisImaginea României în lume este atât produsul clasei politice de la Bucure?ti, cât ?i mesajul dus de români în afara grani?elor ??rii. Polemica politic? ?i mediatic? generat? de interven?ia unor state în favoarea pre?edintelui sau privind raportul Bruxelles-ului pe MCV au constat în special în individualizarea actorilor politici în diferitele capitale ale Europei. Acuza?iile de amestec în afacerile interne ale României ori identificarea unor conflicte de interes la nivel na?ional, au ignorat o întrebare esen?ial?: care este de fapt imaginea României în afar?. Modul ?i forma în care alte state sau institu?iile de la Bruxelles adesea transmit un mesaj României sunt în primul rând, indiferent de juste?ea acestuia, oglinda credibilit??ii sc?zute a ??rii în ochii partenerilor no?tri. Cum r?spunde ast?zi clasa politic? româneasc? la astfel de provoc?rii externe pentru a-?i reabilita imaginea ?i credibilitatea? La nivel factologic cea mai bizar? încercare de a sugera cel pu?in fa?? de Berlin cele mai bune inten?ii este plasarea lui Klaus Johannis ?i a lui Eduard Hellvig la vârful conducerii Partidului Na?ional Liberal. Un gest politic, ancorat mai degrab? în ideologia secolului al 19-lea ?i marcat de dorin?a de a comunica marilor puteri fie o pozi?ie de egalitate prin forme din p?cate f?r? fond, fie prin a sugera apartenen?a la sfera lor de influen??, este la nivelul diploma?iei publice echivalentul ma?inii cu aburi în fizica cuantic?. A te afirma cu reprezentan?i ai minorit??ii germane dup? o var? de invective la adresa Cancelarului Merkel este o dovad? de necuno?tin?? total? a culturii politicii germane sau europene, crezând c? sprijinul Berlinului depinde doar de modul precum noi dorim s? fim privi?i.

Strategia elitei politice de a inspira unei puteri str?ine încredere prin mecanisme strict legate de afirmare, nu este la nivelul anului 2013, fiind doar o form? anacronic? de a tânji dup? credibilitate ?i mai degrab? dovada unei culturii politice aflat? în timp de secole sub influen?a ocupa?iei otomane. Dac? alian?a na?ional-liberalilor cu social-democra?ii nu avea cum s? opteze pentru solu?ia monarhica ca expresie a mitului civilizatoriu carolin, liberalii au înlocuit a?tept?rile salvatorii atribuite unei coroane nem?e?ti cu nem?ii la conducerea partidului. Oare nici azi, dup? mai bine de o sut? cinzecii de ani de dificult??ii la capitolul „forme f?r? fond", nu suntem în stare s? dep??im aceast? situa?ie de imobilizare ?i anihilare politic? în care dorim s? p?rem cu orice pre? ceva ceea ce nu suntem? Ce ne-ar îndrept??ii s? credem c? am putem c?p?ta credibilitate doar prin aparen?e? Proverbul care îndeamn? s? facem ce zice popa, nu ce face popa este simptomatic ?i pentru clasa politic?. Uit?m c? acest proverb nu este universal. În alte culturi portice afirma?iile de loialitate nu se rezum? la manifest?ri antropomorfe de apartenen?? la familii politice sau la imagini proiectate ci la aplicarea unor standarde institu?ionale riguroase. Cel mai r?spândit fenomen în comunicarea unui mesaj la rândul nostru este cel al autoiluzion?rii na?ionale prin declara?ii înfl?c?rate de loialitate ?i ac?iuni rudimentare menite s? semnaleze o convingere na?ional?. Indiferent care ar fi percep?ia public? în str?in?tate în situa?ii de conflict ac?ion?m monodirec?ional de parc? adresantul mesajului nostru ar fi obligat s? ne ?i cread?. Renumitul istoric german Walter Prost scrie în cartea sa „Hitlers Europa", ap?rut? în 2011, c? Germania avea mereu re?ineri în ce prive?te autenticitate de loialitate a unor alia?i ca Mussolini ?i Antonescu, pentru c? ace?tia excelau în zelul lor ?i erau prea obedien?i. Pentru a evalua loialitatea partenerului Berlinul nu ia în calcul nici supu?enia, ?i nici alte forme de flatare, prin asocierea politic? a co-na?ionalilor s?i.

La fel de contraproductiv este de cealalt? parte a baricadelor politice efortul conclavului a yes-manilor de la Cotroceni ?i în general a eliti?tilor politiciani?ti. ?i unii, ?i ceilal?i î?i justific? misiunea de modernizare a ??rii prin alinierea necondi?ionat? a României sub dictatul de austeritate, generator de s?r?cie, infuzat de Berlin în institu?iile comunitare de la Bruxelles. Uni?i prin ignoran?a unui spirit ?i vot majoritar, î?i promoveaz? peste hotare o imagina de victim? politic? neîn?eleas? de români. Asemenea na?ional-liberalilor, mai nou promotori ai politicii aparen?elor, î?i arog? ?i ei cele mai bune inten?ii pentru ?ar?. Nici a m?tura deficien?ele sistemului sub pre?ul unei aparen?e ?i nici a te solidariza cu idei str?ine împotriva propriului popor nu poate aduce credibilitate. footer