Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 24 Februarie 2013 23:22
Sergiu Nicolaescu, montaj-foto, art-emis
„Despre mor?i numai adev?rul"
(proverb egiptean antic)

„Am declarat ?i în Senat, în toamna lui 1996, când s-a discutat raportul comisiei de cercetare a evenimentelor din Decembrie 1989: rostul comisiei « Sergiu Nicolaescu » nu a fost s? afle adev?rul despre decembrie 1989, ci s? le ofere autorilor loviturii de stat posibilitatea ca prin audierea martorilor s? afle ce ?tie lumea despre cele întâmplate în decembrie 1989. Ce anume s-a aflat din secretele loviturii de stat! Organizatorii revolu?iei aveau nevoie s? ?tie ce se ?tie în rândurile oamenilor din afara conspira?iei despre partea nev?zut? (?i criminal?!) a revolu?iei, pentru a lua m?surile de contracarare ?i contrafacere a adev?rului. M?suri care nu s-au sfiit s? mearg? pân? la asasinat, cazul senatorului ?erban S?ndulescu, bun?oar?, care a pl?tit cu via?a înc?p??înarea sa de a nu accepta versiunea Sergiu Nicolaescu despre decembrie 1989 ?i de a formula alt? ipotez?, alt raport! Mai mult decât oricine, vinova?ii de m?celul din decembrie 1989 aveau nevoie stringent? de ancheta comisiei parlamentare ?i de prezen?a în comisie a unor oameni de-ai lor, de-ai celor implica?i în revolu?ie ca autori ?i executan?i ai scenariului, cunosc?tori ai secretelor care trebuiau p?strate cu orice pre?.

La început, când în fruntea comisiei a fost numit Sergiu Nicolaescu, m-am num?rat ?i eu printre cei care l-au contestat chiar ?i ca membru al comisiei: Sergiu Nicolaescu trebuia audiat ca martor, ca actor ?i, poate, ca regizor al a?a zisei revolu?ii. Nu avea ce c?uta ca anchetator al unor evenimente soldate cu sute de mor?i, evenimente la a c?ror desf??urare participase f?r? s? ne fie clar în ce calitate ?i cu ce justificare. Cine ne garanta atunci ?i cine ne garanteaz? chiar ?i azi, c? Sergiu Nicolaescu nu se num?r? printre vinova?ii de carnagiul din decembrie 1989?! Vinovat pentru premeditarea acestui masacru sau « numai » pentru neglijen?a sau incompeten?a cu care s-a amestecat acolo « unde nu-i fierbea oala » domnului regizor.

Prezen?ei lui Sergiu Nicolaescu în comisie i se opunea un principiu de drept roman bine stabilit: Nu poate fi nimeni judec?tor în propria sa cauz?. Mai tare decât dreptul roman s-a dovedit îns? algoritmul parlamentar. Din pricina acestuia, de?i m-am oferit cu insisten??, nu am fost acceptat în comisie.

Despre reaua credin?? a lui Sergiu Nicolaescu s-au adus nenum?rate dovezi. Ultima a adus-o însu?i împricinatul, fire?te, f?r? s?-?i dea seama. Atunci când, în urm? cu câteva s?pt?mâni, a g?sit de cuviin?? s? intervin? în disputa dintre Cornel Dinu ?i Petre Roman, confirmând la postul B1 TV declara?ia marelui fotbalist, precum c? l-a auzit pe Petre Roman dând un telefon la care a vorbit ruse?te, asta în diminea?a zilei de 24 sau 25 decembrie, în cl?direa televiziunii. Am pus atunci întrebarea, pe care o repet acum: în raportul întocmit la Senat, Sergiu Nicolaescu a consemnat aceast? informa?ie pe care el însu?i o de?inea în chip direct, nemijlocit, ca actor al revolu?iei lui Pe?te? L-a chemat în fa?a comisiei pe Petre Roman ca s?-l întrebe cât se poate de oficial cu cine ?i ce a vorbit în acea diminea???

Sunt convins c? nu! A?adar, de ce? De ce Sergiu Nicolaescu a ascuns acest detaliu care d? peste cap toat? pledoaria lui Petre Roman, altminteri de nimeni luat? în serios, cum c? pe individ l-a f?cut prim ministru valul de entuziasm revolu?ionar al maselor, în chip spontan ?i ne-programat.

Mai vin azi cu o întrebare nou? pentru acela?i pre?edinte al Comisiei pentru Înmormîntarea Adev?rului privind evenimentele din decembrie 1989. O întrebare la care nu voi accepta ca r?spunsul marelui regizor s? fie aceea?i t?cere suveran?, sastisit?, de om care nu d? importan?? la toate nimicurile. De data aceasta martorii sunt mult mai mul?i: câteva zeci de muncitoare de la Apaca, croitorese, care în acele zile fierbin?i au primit sarcina de a confec?iona 3.600 de steaguri tricolore, fiecare steag având dimensiunea cam de un metru. Comanda venise din partea lui Sergiu Nicolaescu prin ministresa din acele zile. Nu Lia Ciobanu, refugiat? la ambasada Ungariei prietene, ci adjuncta acesteia. Comanda fusese f?cut? a?adar de Sergiu Nicolaescu ?i, adaug? sursa mea de informa?ii, tovar??ul S.C., al c?rui nume nu m? gr?besc s?-l fac public, încerc s? verific dac? nu cumva este vorba de alt? persoan?. În cazul lui Sergiu Nicolaescu nu exist? îns? niciun dubiu c? despre domnia sa este vorba. Informa?ia este absolut sigur? ?i deja verificat? de mine.

Ce anume ar fi de mirare în comanda f?cut? de vestitul strateg al atâtor r?zboaie cinematografice, toate desf??urate la Buftea, atent cinematografiate, dar nici unul real, adev?rat? (Se pare c? aceast? frustrare l-a determinat pe pacientul Sergiu Nicolaescu s? se implice atât de activ într-o poveste real?, cu gloan?e gloan?e ?i mor?i mor?i, însângera?i cu propriul sânge, nu cu vopsea ?i alte trucuri cinematografice. Caz clinic?)

Mirarea este c? tricolorul românesc a suferit în « viziunea" lui Sergiu Nicolaescu o modificare nea?teptat?: propor?ia culorilor nu mai era egal?. În tricolorul comandat de Sergiu Nicolaescu culoarea ro?ie r?mânea la locul ?i dimensiunea ei, dar galbenul sporea, invada pe diagonal? jum?tatea de jos a culorii vecine, a albastrului. Raportul dintre cele dou? culori fiind 1,25 la 0,75. Bizar? modificare! Repetat? în 3.600 de exemplare. Toate cele 3.600 de steaguri au fost ridicate de la Apaca de un trimis al Armatei în numele aceluia?i Sergiu Nicolaescu. Nu au fost folosite niciodat?. Dar acesta nu este un motiv ca noi s? nu ne întreb?m la ce urma s? fie folosite acele steaguri realizate într-un mod atât de nea?teptat!

M-am adresat unui om de specialitate, adic? unui fost ofi?er de securitate, teoretician ?i practician al diversiunii, din întâmplare fost coleg de liceu militar cu Sergiu Nicolaescu, întrebându-l care poate s? fie noima unui lucru atât de ciudat. Nu i-am dat niciun nume, ci doar precizarea momentului: decembrie 1989. ?i i-am cerut o explica?ie, un comentariu. Iat?-le: « De astfel de steaguri, cum nu ar mai fi avut nimeni, se puteau folosi pentru a se recunoa?te între ei numai membrii unei organiza?ii conspirative, participan?i la ac?iuni de strad?, de confruntare armat?, unde era foarte important s? nu-i confunzi pe tovar??ii de baricad? cu orice gur? casc? care a pus ?i el mâna pe un drapel ?i a ie?it în strad? s? moar? pentru democra?ie! Cam la fel cum procedeaz? masonii, având anumite semne discrete prin care s? se recunoasc? între ei care sunt masoni, f?r? s? se cunoasc? în persoan?. »"

În aceast? poveste este impresionant num?rul de steaguri, care trebuie raportat la faptul c?, în principiu, la ac?iuni de strad?, fiecare drapel este purtat de un grup de persoane. Cu alte cuvinte, num?rul steagurilor, 3.600, ne d? un indiciu despre num?rul tovar??ilor de stindard ai lui Sergiu Nicolaescu: zeci de mii! Zeci de mii de „revolu?ionari", a?adar, afla?i sub comanda lui Sergiu Nicolaescu. Ei urmau s? fac? ceva împreun? în ac?iuni de strad?, dar nu e u?or de spus ce. Am putea deduce c? în ce aveau de gând s? fac? se sim?eau stânjeni?i de românii care deja erau în strad?, fluturând stindardul tricolor. Le trebuia un semn distinctiv de recunoa?tere, acel tricolor deformat, nu ca s? defileze cu el, ci pentru ca, în eventualitatea unui conflict între români ?i români, purt?torii drapelului... sergiot s? se poat? identifica u?or între ei ca partizani de idei ?i idealuri cu Sergiu Nicolaescu, con-militoni. Manevr? destul de n?tâng?, rocambolesc?, zic eu, ca nespecialist, c?ci exhibarea unui asemenea semn ciudat de recunoa?tere îl ajut? ?i pe inamic s? te identifice. Dar cine ar fi fost inamicul? « That's the question! ».

A?adar, domnule Sergiu Nicolaescu, se cuvine s? ne l?muri?i despre ce este vorba în povestea cu tricolorul care merit? s? v? poarte numele. Iar mai apoi s? aprecia?i singur cum se potrive?te povestea acestor 3.600 de stindarde cu Raportul ?i ancheta dumneavoastr? asupra evenimentelor din decembrie 1989? Nu-i a?a c? în Raport nu a?i suflat nici un cuvînt despre ce urma s? se întâmple în timpul revolu?iei cu tricolorul acela, revizuit? Iar dac? a?i omis aceast? m?rturie, despre care era?i în perfect? cuno?tin??, nu-i a?a c? întreg raportul e lovit de nulitatea autorului ca martor ?i judec?tor impar?ial?!

Un sfat: s? nu nega?i ?i s? nu trage?i de timp. Da?i r?spunsul corect ?i repede. Sunt prea multe persoane implicate în executarea comenzii venite de la revolu?ionarul Sergiu Nicolaescu. Iar majoritatea dintre ei nu mai au niciun motiv s? tac?. Cine ?tie? Poate explica?ia este simpl? ?i f?r? implica?ii majore, de interes pentru istorie sau justi?ie. V? rog s? oferi?i explica?ia, cu indicarea dovezilor ce pot fi convocate pentru a v? crede, c?ci pe cuvânt eu nu v? mai cred!"

Ion Coja

Not?: Acest text, este înregistrat în memoria computerului meu cu data de 17 iunie 2010. În jurul acelei date am postat pe site acest text ?i l-am dat spre publicare la „Tricolorul" ?i „Totu?i iubirea". L-am trimis ?i la câteva adrese de E-mail, ale unor persoane apropiate de Sergiu Nicolaescu. Am procedat în a?a fel ca s? ajung? la numitul Sergiu Nicolaescu întreb?rile mele. Nu m? a?teptam s? le r?spund? ?i chiar a?a a f?cut: a f?cut pe mortul în p?pu?oi. Acum nu mai face pe mortul! Nu mai minte, nu mai fabuleaz?, nu mai induce în eroare pe nimeni. P?cat de unele lucruri bune pe care le-a f?cut ca regizor care a ?tiut s? se orienteze. Oare ce-o s? r?mân? din ele atunci când le va ajunge din urm? adev?rul? footer