Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Paul Dobrescu   
Duminică, 17 Februarie 2013 22:34
Prof. univ. dr. Paul Dobrescu, art-emisNe-am obi?nuit s? asociem criza european? cu ceea ce speciali?tii numesc criza „periferiei europene", mai bine zis criza „periferiei financiare", a Uniunii. Deci cu problemele economico-financiare din Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania ?i, mai de curând, Italia. Este, într-adev?r, criza durabil? a Europei, care, pe alocuri, s-a mai diminuat (de pild?, Irlanda pare c? a inaugurat un real proces de refacere, la fel ?i Italia), dar care va ocupa agenda european? în urm?torii ani. Problema momentului este c? simptomele crizei apar în core-ul european, ceea ce arat? c? boala este cumva structural?, c? Europa începe s? piard? vitez? la indicatori esen?iali ai dezvolt?rii, comparativ cu puterile mari ale lumii de azi. Capul de afi? al crizei europene este ocupat de c?tre Fran?a. La începutul anului trecut, Fran?a a fost degradat? de la clasa Aaa de c?tre Agen?ia Standard&Poor's iar, în ultimele s?pt?mâni, Agen?ia Moody's a recurs la aceea?i degradare, acordând ??rii calificativul Aa1. Evident, reac?ia francez? a fost acid?. Noua încadrare a ??rii a fost apreciat? drept „absurd?" chiar de la nivel guvernamental. Pe m?sur? ce zilele au trecut, s-a mai a?ezat ?i reac?ia, devenind prevalente vocile care au analizat situa?ia cu echilibru ?i au sugerat c? m?surile nu pot intârzia. Numitorul comun a fost: „nu putem sfida economia pentru mult timp". Este adev?rat c? aceast? nou? încadrare a urmat unui val de relat?ri ?i analize de pres? critice cu privire la situa?ia economiei franceze. într-un articol recent (French Competitiveness, Shock Treatement, „The Economist", November 3rd, 2012), este analizat Raportul unui tehnocrat de prestigiu al Fran?ei, Louis Gallois, care trage un semnal de alarm? cu privare la instalarea unui adev?rat gap între competitivitatea economiei franceze ?i cea a principalului partener european, cea german?. Iar un alt num?r al aceleia?i reviste, „The Economist", titreaz? pe prima pagin?: Bomba care tic?ie în inima Europei (The Time-bomb at the Heart of Europe, Why France Could Become the Biggest Danger to Europe's Single Currency, „The Economist", November 17th, 2012.). Deci, întreb?rile - ?i îngrijor?rile - cu privire la s?n?tatea economiei franceze se înmul?iser? în ultima vreme. Pe acest fundal, mesajul transmis de Agen?ia Moody's nu a f?cut decât s? accentueze îngrijor?rile.

S? privim mai întâi la harta Europei economice a?a cum este ea v?zut? de c?tre Moody's. Pentru a u?ura în?elegerea cititorului, s? preciz?m a?a cum face publica?ia francez? „Le Figaro" (Nov. 21, 2012), din care am preluat ?i harta respectiv?, semnifica?ia notelor acordate. Aaa cu care sunt notate Germania, Regatul Unit, Suedia, Olanda, Danemarca, Austria ?i Finlanda semnific? o situa?ie economic? dintre cele mai bune care prezint? un risc minim pentru investitori; Fran?a se situeaz? cu o linie sub acest grup compact de ??ri, cele mai competitive din Europa. Pe noi ne intereseaz? ?i grupa B, cu subdiviziunile sale, întrucât aici se afl? plasat? ?i ?ara noastr?. România este notat? cu Baa3, în aceea?i clas? cu Spania ?i în urma Bulgariei Baa2, Sloveniei Baa2, Italiei Baa2, Ungaria Ba1.Ceea ce înseamn? c? economia ??rii noastre este apreciat? ca având caracteristici speculative ?i un risc de credit important.
Întrebarea este: de ce a fost degradat? Fran?a? Totu?i, avem de-a face cu a cincea economie a lumii, al ?aselea exportator al planetei ?i, ca s? ad?ug?m un lucru cu o semnifica?ie aparte, ?ara care s-a situat, în prima parte a acestui an, pe locul al patrulea ca recipient al investi?iilor str?ine la nivel mondial. Atuurile ??rii sunt, neîndoielnic, mult mai numeroase. Fran?a dispune de o re?ea de s?n?tate apreciat? pe multe meridiane ale lumii, de universit??i de elit?, de o infrastructur? energetic? ?i rutier? modern?, prime?te, anual, cel mai mare num?r de turi?ti din lume etc. Mai presus de toate, Fran?a are cre?tere demografic?, este adev?rat o cre?tere situat? cu pu?in peste rata de înlocuire natural?, dar, totu?i cre?tere. În condi?iile în care Germania, Spania, Italia au rate de cre?tere negativ? mult sub limita de reproducere natural? a popula?iei, situa?ia Fran?ei merit? toat? admira?ia. De unde vin atunci problemele economiei franceze?

Începe un câmp de dezbatere real?. Dac? ne-am hot?rât s? insist?m asupra acestei problematici este pentru c? mai toat? lumea are ceva de înv??at dintr-o asemenea experien??. „Punctele tari" ale unei persoane, comunit??i sau chiar economii na?ionale nu le compenseaz? pe cele slabe. Acestea din urm? nu sunt „anulate la reducere", cum înv??am la matematic?, de c?tre cele tari. Mai apare o întrebare legitim?: cât timp te po?i baza pe un succes, pe un atu, cât? vreme pot ele s? asigure un tip de comfort? Evolu?iile în zilele noastre sunt atât de rapide, încât preg?tindu-ne temeinic pentru ziua de ast?zi, privirea se cere a?intit? la cea de mâine, astfel încât preg?tirea de care amintem s? se fac? în lumina cerin?elor care vor deveni preponderente în curând. Aceasta este, dup? opinia noastr?, prima „lec?ie" pe care o degaj? experien?a Fran?ei. ?ara nu este într-o situa?ie critic?. Din toate analizele f?cute de c?tre speciali?ti prestigio?i, inclusiv francezi, se pare c? reac?ia Fran?ei a fost mult mai lent?, comparativ cu cea a Germaniei, de pild?, sau a unor ??ri nordice, c? Parisul nu a preg?tit din vreme r?spunsuri care acum s? poat? fi aplicate ?i s? asigure traversarea acestei perioade dificile f?r? prea mari costuri. Tot amânând reforme necesare, apelând în exces la mijloace clasice de stimulare a cre?terii economice, ast?zi Fran?a se afl? mai întâi de toate într-o criz? de Europa, harta economic?timp: ea va trebui s? rezolve într-o perioad? de aproximativ doi ani de zile probleme complexe legate de modernizare, de competitivitate, de cre?tere a exportului etc.

Din toate relat?rile ?i analizele consacrate zilele acestea Fran?ei reiese limpede c? economia acestei ??ri se confrunt? cu o problem? de sc?dere a competitivit??ii, mai ales în raport cu Germania. În ierarhia stabilit? de „Doing Business" de pe lâng? Banca Mondial?, Fran?a a ajuns pe locul 29, iar un studiu cu privire la competitivitate elaborat de Forumul Economic Mondial o plaseaz? pe locul 21, în timp ce Germania ocup? locul 6, iar Marea Britanie locul 8.
Fran?a a ezitat ?i a amânat reforme profunde în domeniul pie?ei muncii, reforme care au fost f?cute în Olanda, Norvegia ?i Suedia în anii 1990, iar în Germania în 2000s. Potrivit FMI, ea risc? s? r?mân?, în acest domeniu, chiar în urma Italiei, Spaniei sau Greciei, unde reforme importante se afl? în curs de desf??urare. Urmarea cea mai direct? a acestei situa?ii este c? în 1999, când moneda unic? a luat fiin??, costul for?ei de munc? franceze era sub cel al Germaniei, iar Fran?a avea un surplus de cont curent. Ast?zi, cum subliniaz? ?i revista „The Economist", costurile for?ei de munc? franceze sunt mult peste cele germane iar ?ara este confruntat? cu un deficit de cont curent, aflat în cre?tere.

Un alt domeniu care greveaz? performan?a economiei franceze îl reprezint? m?rimea cheltuielilor publice. Din nou, apare un decalaj între evolu?ia Fran?ei ?i cea a Germaniei. Cu 15 ani în urm? cheltuielile publice, ca pondere în GDP, erau egale în cele dou? ??ri ?i mult mai mari decât cele din Suedia. Ast?zi, cheltuielile publice franceze se ridic? la 57% din GDP, cu 5 procente mai mult decât cele suedeze ?i cu zece procente mai mult decât cele germane. Fran?a are 90 de func?ionari publici la mia de locuitori, comparativ cu 50 în Germania. Cum remarca ?i revista „The Economist", singura ?ar? care rivaliza cu Fran?a în ceea ce prive?te m?rimea cheltuielilor publice era Marea Britanie. În aceast? ultim? ?ar? s-au adoptat m?suri drastice de reducere a acestui tip de cheltuial?, ceea ce a degrevat bugetul.

Fire?te c? aici discu?ia este mai nuan?at?. Avem de-a face ?i cu o tradi?ie - iar tradi?ia francez? a rezervat mareu o pondere crescut? statului, inclusiv în organizarea vie?ii economice (ast?zi, statul de?ine 56% din economie) - precum ?i cu o viziune accentuat francez? privind cre?terea economic? prin stimularea consumului. Ceea ce a putut func?iona un timp, pentru c?, în anumite limite, cre?terea consumului este un motor al cre?terii economice. Problema este c? în cazul Fran?ei, cheltuiala public? a ajuns s? erodeze performan?a economic? de ansamblu ?i din stimulent al cre?terii a devenit o frân? real?.

În sfâr?it, am dori s? amintim ?i de o orientare economic? francez? care, acum, a ajuns la un anumit tip de scaden??. Este vorba despre descre?terea activit??ii industriale (manufacturing). Recent, McKinsey Global Institute a publicat un Raport intitulat Manufacturing the Future: the Next Era of Global Growth and Innovation în care analizeaz? ?i ponderea activit??ilor de produc?ie în GDP-ul primelor 15 ??ri industrializate ale lumii. Primele 5 locuri sunt ocupate de c?tre China (33%), Coreea de Sud (28%), Indonezia (25%), Japonia (20%) ?i Germania (19%). Pe ultimele 5 locuri se afl? Spania (12%), SUA (12%), Canada (11%), Fran?a (10%) ?i Marea Britanie (10%). Se poate ridica întrebarea: este acest indicator semnificativ, nu cumva el este pe cale de a fi dep??it? Capacitatea industrial? a unei ??ri, cum precizeaz? ?i Raportul respectiv, are un rol esen?ial în dinamizarea exportului, în stimularea atitudinii inovative, în asigurarea unei balan?e comerciale active. Privi?i la ocupantele primelor 5 pozi?ii ?i ve?i observa c? ??rile respective au un export dinamic ?i un considerabil surplus comercial. Cum am men?ionat mai sus, exportul francez a sc?zut vizibil. Volumul exporturilor franceze în zona non euro a sc?zut ?i au fost întrecute de cele olandeze, chiar dac? Olanda are o popula?ie de câteva ori mai mic? decât Fran?a. Potrivit Comisiei Europene între 2005 ?i 2010, ponderea Fran?ei în exportul mondial a sc?zut cu 20 de procente, un declin dep??it, în zona euro, doar de economia greceasc?. S? mai ad?ug?m c? datoria public? a crescut continuu, ajungând în momentul de fa?? la 90 % din GDP fa?? de 22% în 1981. Este de men?ionat c? din 1981 Fran?a nu a mai reu?it s?-?i echilibreze bugetul.

Speciali?tii men?ioneaz? ca un punct separat al capacit??ii industriale a ??rii faptul c? în Fran?a companiile de m?rime medie, cele care asigur? dinamism ?i flexibilitate economic?, au o pondere sc?zut?. În Germania Mittelstand firms rezint? adev?rata coloan? vertebral? a economiei. Potrivit statisticilor, Fran?a nu dispune decât de 4000 de asemenea companii de m?rime medie, cam jum?tate din num?rul existent în Germania ?i Marea Britanie. În plus, m?rimea medie a acestor companii în Fran?a - 14 salaria?i - se situeaz? mult sub m?rimea medie a firmelor germane - 41 de salaria?i.

În general, este admis faptul c? guvernele de stânga în Fran?a sunt mai reformiste decât cele de dreapta. Ca exemplu clasic în aceast? privin?? este dat? perioada în care pre?edinte al Fran?ei a fost Francois Mitterand. Perioad? în care au fost promovate diverse reforme structurale. Problema fundamental? ast?zi este timpul redus aflat la dispozi?ie. În primul buget al actualei puteri dou? treimi din ajustarea financiar? sunt planificate a fi realizate din m?rirea taxelor. A stârnit o mare disput? m?rirea accentuat? a taxelor, mai ales pentru oamenii boga?i ?i foarte boga?i. Mul?i dintre ei au declarat c? vor emigra. Primul ministru al Marii Britanii a declarat c? le întinde „covorul ro?u" dincolo de Canalul Mânecii. De precizat c? numai o treime din ajustarea financiar? atât de necesar? provine din t?ierea cheltuielilor publice. Sunt ?i evalu?ri care ne spun c? în curând cele dou? surse de ajustare vor avea o pondere egal?: 50%. Exist? ?i o revenire par?ial? la vârsta de pensionare (care fusese mic?orat? de la 62 la 60 de ani). Este de presupus c? în perioada urm?toare, Fran?a va cunoa?te reforme puternice. Sunt ?i motive interne, sunt ?i motive europene care transform? aceste deziderate în adev?rate comandamente. Astfel încât Fran?a se devin? acela?i vector al Europei ?i s? nu se transforme în acea bomb? care tic?ie în mijlocul Europei, cum preciza revista „The Economist".

Sursa: Revista Clipa[1]
--------------------------------------------------------
[1] http://www.revistaclipa.com/7304/2012/12/sociologie-politica/%E2%80%9Ebomba-care-ticaie-in-inima-europei%E2%80%9D footer