Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Magda Ursache   
Joi, 24 Ianuarie 2013 13:30
Acad, Dinu C. Giurescu, art-emis„Sīnt īmprejur?ri īn care trebuie s?-i ceri vrabiei s? devin? vultur". (Constantin C?lin)

Iat?-ne plictisi?i, sīcīi?i, scīrbi?i de identitate; ne place s? ortografiem Tzara noastr?, de glum?re?i ce sīntem; ne ar?t?m alergici la majuscula din numele ei, doar-doar am face-o ?i mai mic?, ?i mai s?rac?, de?i Romānia e ?ara cu dou? state (mai mult sau mai pu?in independente, de sine st?t?toare), dar cel mai mare popor al Europei din Sud-Estul Europei sīnt romānii.

„Chestii" pentru care trebuie s? ceri scuze cititorilor cīnd le citezi. Tembelii sus?in c? „Limba patriotismului nu este limba romān?, ci un limbaj (dizgra?ios) inventat" (HoRoPa &Co.)

Primim īndemn (de la Neagu Djuvara, īn „R?spuns criticilor mei ?i neprietenilor lui Negru Vod?", Humanitas, 2011) s? nu mai „cosmetiz?m" istoria, s? n-o mai vedem prin grila na?ional?, „falsificatoare", s? nu mai exager?m „bombastic" victoriile, mai mereu „mincinoase", conform istoriei oficiale numit? īn derīdere Vulgata de noul medievist. Preferabil ar fi s? ne prezent?m „desc?leca?i", īn acceptul de cuceri?i ?i coloniza?i: „numai n?v?litorul agresiv e creator de noi entit??i statale, nic?ieri b??tina?ul sedentar". Statul valah ar fi fost īntemeiat (sec. XIV, v? rog!) nu de boierii ortodoc?i ai locului, ci de nobili turanici, catolici de step?. Veliki voivoda Thocomer, alias Negru Vod?, tat?l lui Basarab, ar fi fost instalat de hanul t?tar Nogai; era sus?inut de Ladislau Kįn (Cumanul), regele maghiaro-cuman. C? popula?ia valah? i-a urmat pe Thocomer ?i Basarab, cumanii fiind demult asimila?i ?i deveni?i boieri romāni, nu conteaz?. Conteaz? doar ADN-ul cuman al voivozilor (nu voievod, nici voevod, cum scriam). Neagu Djuvara agreeaz? s? spun? Vla?coe zemlia pentru ?ara Romāneasc?, asta ca s? sfīr?im odat? cu „cusurul na?ional al īnfrumuse??rii istoriei" ?i s? fim f?r? cusur. S? ne intre-n cap c? alogenia a salvat Romānia. Arta r?zboiului am deprins-o de la cumani, lor le-am datorat desc?lecatul ?i statul. Ne-am putea numi, numai s-o vrem, Cumania, dat fiind aportul la toponimie ?i onomastic?. Talab? (ce nume poetic!) e cuman. Iar Basarab cumanul a fost vasalul lui Carol Robert, care-l apela „voivodul nostru transalpin"; chit c? l-a b?tut zdrav?n la Posada (1330, v? rog!), tot vasal al ungurilor a fost, dup? N. Djuvara. Ce-i drept, nu i-a convins pe medievi?tii Florin Constantiniu, R?zvan Theodorescu, Ioan Capro?u („Dac? te iei dup? bazme", obi?nuie?te s? spun? profesorul ie?ean), Matei Cazacu, Radu ?tefan Vergatti ?i nu m? convinge nici pe mine. Īl cred pe acad. Victor Spinei: „Basarab era romān". ?i nu numai istoricii i-au replicat. N. Djuvara nu scap? nici de ironia lui Doru Bu?cu: iat?-ne „fii de daci ?i de cumani"!

„Chestii" pentru care trebuie s? ceri scuze cititorilor cīnd le citezi.

Numai bruxellezul T.R.U. a exultat īn „Idei īn dialog" (nr. 9, sept. 2007), cum c? s-a zis, īn fine, cu „dogma romānismului integral" ?i cu statul romān, care a avut mereu eficien?a redus? ?i-n Evul Mediu, ?i-n istoria modern?. Efect al demonstra?iei lui Djuvara asupra lui Ungureanu.

Causa causorum: Desconsiderarea romānilor, mereu culpabili ca popor. (HoRoPa) Patapievici a r?mas la acelea?i idei din Politice privind etnopsihologia poporului romān, pe care obi?nuie?te s?-l numeasc? turm?. Trebuie s?-i rostim (ca s? nu fim acuza?i de lips? de percep?ie) adev?rurile sale c?... Ei, ?ti?i dumneavoastr? care: cu spa?iul mioritic ?i fecala etc. „Chestii" pentru care trebuie s? ceri scuze cititorilor cīnd le citezi. Īn gīndirea patapeic?, avem „identitatea slab?" (doar lupt?m de ceva vreme s-o anemiem!), iar „limba patriotismului nu este limba romān?, ci un limbaj (dizgra?ios) inventat" (v. Despre idei & blocaje).

Democra?ia transna?ional?, buc??ic? rupt? din interna?ionalismul proletar

Credea?i cumva, dup? Vulgata romānilor predat?-n ?coli, c? la Rovine fost-a victorie? Nici vorb?, dac? Mircea (argument Djuvara) a pierdut tronul dup? b?t?lie. Pe care l-a cī?tigat Vlad numit (de ce oare?) Uzurpatorul. B?t?lia de la Rovine e un mit, umflat de Eminescu - mitificatorul (?i Doina e declarat? iar??i fundamentalist?, incorect politic?). Patriotismul poetului are limite peste limite, morale, desigur. Postmodern e s? nu sim?i nimic pentru patrie, chiar s-o dete?ti ca Mircea C?rt?rescu. Nobelizabilul se tot plīnge c? vie?uie?te īntr-„o ?ar? f?r? identitate, f?r? istorie, f?r? nimic de a?teptat de la ea".

S? fie asta „normalitatea" cerut?? A vorbi reprobabil de neam ?i de amprenta etnic? īn poezie ?i proz? - „mentalitate paseist?" - īmi sun? ca din anii '50-'60. Am f?cut liceul īn plin stalinism (l-am terminat īn 1961), cīnd Iorga era pus la col? (ro?u) pe coji de nuc?, iar istoria īncepea cu īntemeierea cnezatelor. Constat c?-i la fel de r?u. A? fi vrut s? nu mai aud vocabula comisar (acum, U.E.); cīt despre democra?ia transna?ional?, īmi pare buc??ic? rupt? din interna?ionalismul proletar, preconizīnd, prin celebrul Manifest, c? na?iunile ca ?i antagonismele dintre ele vor disp?rea.

Cum s? pretindem pre?uirea altora?

Eminescu, ni se spune, ar fi fost īn gre?eal? folosind īn Scrisoarea a III-a (se mai pred? oare?) cuvīntul limb? pentru neam: „Un Sultan, dintre aceia ce domnesc peste vr'o limb?..."; c? ar fi corect s? elimin?m limba din defini?ia na?iunii, deci aromānii (de la Dosoftei la Bolintineanu, Goga, Iosif, Ion Barbu etc, plus familia Djuvara cu Trandafir cu tot) nu-s romāni, nici megleno ori istroromānii. Tot n-avem noi grija celor de peste hotare, nu-i protej?m. Sīnt ?i voci care se īntreab? de ce om fi adoptat numele de romān la mijloc de veac XIX, cīnd apusenii ne ?tiau de valahi? Eventual s? mut?m capitala la Suceava (la Ia?i, ar aminti de Unirea mic? a „ofi?era?ului muieratic" Al. I Cuza), s? schimb?m data zilei na?ionale ?i imnul De?teapt?-te Romāne, ca fiind un kitsch patriotic. La polul opus, Cezar Iv?nescu (?i n-a fost nominalizat pentru Nobel) m?rturise?te īntr-un interviu, publicat īn toamna lui 2004, īn „Revista Nou?": „Nu cunosc cu adev?rat mari poe?i care s? nu fie dubla?i de mari caractere, de oameni care tr?iesc pīn? la cap?t drama poporului lor". El a ?i murit-o. Mai dau un singur exemplu: Adrian Popescu, caracterizat soi-mźme „cuviincios, naturist, tradi?ionalist", face poezie īnalt?. Dac? noi ne manifest?m lipsa de respect fa?? de istorie, cultur?, limb?, adic? fa?? de noi īn?ine, cum s? pretindem pre?uirea altora? Īndat? ce apare vreo īnsemnare negativ? despre romāni, ne ?i repezim s-o aprob?m. Universitatea Ulster face un test de inteligen?? a europenilor prin prof. Richard Lynn. Cel mai bine ies nem?ii ?i albanezii, urma?i de polonezi: jos, francezii ?i bulgarii; ?i mai jos, turcii ?i romānii, apoi sīrbii. A?a o fi? Francezul e mai pu?in inteligent ca englezul, iar bulgarul are acela?i IQ? Ru?ii sīnt inferiori englezilor, egali cu spaniolii? Noi nu punem nimic la īndoial?: sīntem pro?tii Europei, fenomenal de pro?ti.

D?m de la noi f?r? s? ni se cear?

Con?tiin?a etnic? se augumenteaz? cīnd statul e slab? La noi, nu: deriva ei a pornit odat? cu deschiderea grani?elor (transparente, deci str?vezii) pentru bunuri de patrimoniu ca br???ri dacice ?i incunabule; a continuat, īn paralel cu distrugerea fesenist? a economiei, devenit? subteran?. „Nu ?tim s? ne vindem ?ara!", perora la televizor un specialist īn vīnz?ri de solduri. Ar fi fost bine s? nu ?tim s-o vindem, dar am ?tiut. Mai exact, au ?tiut capitali?tii de stat, īmplini?i ?i īmbel?uga?i prin furt din averea comun?, a ??rii. Geaba avertiza Constantin Stere, īn 1915, c? e o crim? īmpotriva romānismului s? renun?i la p?mīnt. Noi ced?m prin tratate ce-am avut. ?i de ce n-am fi dat de poman? (isprava lui M.R.U.) Funda?ia (de miliarde) Gojdu, pe motiv c? tot īn Europa r?mīne? Rīdem („Ce, Ardealul poate fi pus īn buzunar ?i dus?"; „E ?vai?er Romānia s?-i sco?i gaura, ?inutul Secuilor?") de cei cu „grija hotarelor", responsabilitatea īn privin?a frontierelor fiind etichetat? na?ionalism; provoc?rile secesioniste nu le stop?m, dīnd de la noi f?r? s? ni se cear?, cu psihologia ho?ului de p?guba?.

Semne rele

- Din Basarabia federalizat?, din Ucraina (īn Cern?u?i, a disp?rut strada Constantin Brāncoveanu);
Din Ardeal - un lan? de fapte antistatale:
- Primarul udemerist Antal Arpad, scrie presa, i-a permis lui Csibi Barna s? vīnd? tricouri cu harta Romāniei ciuntit?.
- Se arboreaz? inscrip?ia Szekely föld nem Romįnia, ba chiar exist? un blog cu acest titlu: īn traducere, „?inutul Secuiesc nu-i Romānia":
- Pre?edintele C.N.S. ( Consiliul Na?ional - sublinierea īmi apar?ine - Secuiesc) sus?ine c? secuii sīnt un popor care tr?ie?te īn alt? ?ar? ?i vor ?ar? (a?adar, secuii sīnt popor, iar romānii - popula?ie):
- Turistul propagandist neorevizionist Baier Zsolt, membru fondator Fidesz, e ?i mai categoric: „Sintagma stat na?ional-unitar trebuie scoas? din Constitu?ia Romāniei cu Kala?nicovul" (?i dac? nu-l conducem definitiv la grani?? īnseamn? c? autoritatea statului e poveste).
- Partidul Civic Maghiar din Covasna ?i Harghita vrea stat īn stat. Va fi ?inutul Secuiesc „unitar, sfīnt ?i inviolabil"? Va fi, dac? vor parlament propriu, justi?ie proprie, poli?ie proprie, taxe proprii. Asta nu īnseamn? alt stat? Statul administreaz? ?ara: scurt.
- UDMR a renun?at ?i la m?noasa guvernare comun? pentru a nu accepta Articolul 1 din Constitu?ia la care se uit? cruci? Hunor.
- Frunda (numit consilier al premierului Ponta) sus?ine ap?sat, īn emisiunea lui Radu Tudor, c? „Romānia nu e stat na?ional", primind cuvenita replic? a analistului: „m? deranjeaz? c? func?iile mari instig? la nerespectarea Constitu?iei", ceea ce nu l-a oprit pe europarlamentar s?-?i continue aria: Fran?a īn '56 ?i Italia īn '59 au renun?at la stat na?ional. Or fi renun?at, c?-s state mari, for?oase, nu-s u?or de distrus.

Despre Marko Bela, ne cīnt? Final Count Down - num?r?toarea final?. ?i de ce crede?i c? s-au dus, pe b?ni?orii lor, un senator ?i un deputat U.D.M.R., īn februarie 2008, la Pristina? Dup? a lor declara?ie, s? vad? pe viu momentul cīnd pe harta Europei apare un nou stat. U.D.M.R. seam?n? vīnt, noi culegem furtun?. Or, dup? spusa lui Avram Iancu, „Sau punem pumnul īn pieptul furtunii sau pierim...".

„Cel mai mult īmi place ziua mea", h?h?ie pre?edintele din papa-mobil, pardon, din snowmobil. Ce, are zi na?ional?? Asta-i grija guvernului, dumnealui se d? cu b?s-mobilul. ?i ca ?ara asta s? nu mai fie descurajant? (vorb? de consilier preziden?ial), hai s-o fragment?m, s-o dezmembr?m, s? avem nu jude?e, ci macroregiuni autonome fa?? de centru, una urmīnd linia Diktatului de la Viena, din 1940.

Cozile de topor combat la gazet? pentru „structur? federal?"

C? ungurii se simt mai ata?a?i na?iunii lor decīt statului romān e firesc, pīn? la urm?, īns? nu pricep de ce romānii vor s?-l atomizeze. U.D.M.R. e decis s? termine statul na?ional, iar cozile de topor romāne?ti combat la gazet? pentru „structur? federal?". Madam' Barki a vrut „stat ardelean autonom", Sabin Gherman ?i al?i ghermani au sus?inut-o. Pentru c? Tökes a spus la Bruxelles c? maghiarii sunt supu?i unui „genocid pa?nic", a fost decorat de pre?edinte cu a Romāniei stea. Cineva cerea for str?in pentru cele dou? tabere concurente: romānii ?i maghiarii; alt romān c?uta precedente de stat īn stat(e) ale U.E..

„Vai, vou?, fariseilor ?i c?rturarilor"!, le striga Iisus Hristos.

Īn Cuvīnt īnainte la revista „Geopolitica ?i Geoistoria", nr. 1, sept. – nov. 1941, revist? romān? pentru sud-estul european, Gh. Br?tianu scria: „Un Stat cu o astfel de situa?ie, īn care te urmeaz? īn tot locul vīnturile, valurile, dator este, el cel dintīi, s? cunoasc? aceast? situa?ie, s?-?i dea seama permanent de toate, bune ?i rele, cīte se ascund īntr-īnsa. To?i membrii acestui Stat, ?i īn primul rīnd p?tura lui conduc?toare, trebuie s?-?i aib? gīndul mereu a?intit la ele". A murit martiric, īn īnchisoare. De altfel, Sec?ia de Istorie a Academiei a fost desfiin?at? ?i vīrfurile ei zvīrlite īn pu?c?rie de comuni?ti.

Īn legea din '50 a raion?rii, Dej aducea ca argument bun?starea: īmp?r?irea īn regiuni-ora?e-raioane s-ar face pentru apropierea aparatului de stat de muncitori; ca acela?i argument s? fie adus de B?sescu-Boc, pentru reformarea Statului tip: atragerea de fonduri, deci „s? tr?i?i bine!". Abia īn '68, plenara partidului a abolit vechea īmp?r?ire din '50, dup? model URSS, revenindu-se la jude?e ?i municipii.

„Jude?ele, ca īmp?r?iri administrative, sīnt contemporane cu īntemeierea statului" (Constantin C. Giurescu)

Ca s? devenim gubernie, Stalin a desfiin?at jude?ele, iar īn Constitu?ia din '52 a fost trecut? Regiunea Autonom? Maghiar? (R.A.M.). Sub tanc, eram, apud Stalin, stat multina?ional. Īn copil?ria mea fuseser? planta?i anume copaci pe Tīmpa, ca s? se scrie „vegetal" Ora?ul Stalin. Cīteva litere se pot descifra ?i azi. Atunci eram ocupa?i, ?ar? īnvins?. Acum nu ne mai pune nimeni pistolul (lui Vī?inski) la tīmpl? s? recroim teritoriul. Am uitat de R.A.M.? Gherila maghiar? n-a uitat, face pa?i mici ?i siguri īn direc?ia regionaliz?rii, U.D.M.R ac?ionīnd ca dizolvant na?ional.

„Jude?ele, ca īmp?r?iri administrative, sīnt contemporane cu īntemeierea statului", citim īn Const. C. Giurescu, Istoria Romānilor. Pentru ca Dinu C. Giurescu, din aceea?i dinastie de mari istorici, s? avertizeze: „Se joac? integritatea teritorial? a Romāniei, se joac? stabilitatea ei, se joac? ap?rarea ??rii. Statul de ast?zi nu mai ap?r? Romānia. Statul de ast?zi ap?r? pe altcineva, dar nu ob?tea romāneasc?". A?a este. Ce alt stat din lume ī?i transform? cet??enii majoritari īn minoritari, ?i īnc? oprima?i, f?r? toate drepturile?

Dac? arhivele dispar, memoria fiin?ei statale dispare ?i ea

Alt fapt cutremur?tor e legea arhivelor: īntoarcerea documentelor spre emitent, Austria ?i Ungaria, pīn? īn 1918, e iresponsabil? (r?spunderea ?i-a asumat-o Boc, peste Parlament), īn ignorarea faptului c? arhiva se evacueaz? prima īn stare de r?zboi, documentul fiind argumentul prim al istoriei. Dac? arhivele dispar, memoria fiin?ei statale (da, fiin??) dispare ?i ea.
Ne destr?m?m? Unui popor cu moralul sc?zut, demoralizat, nu-i pas? de desfiin?area statului. O prive?te cu scepticism ieftin.

Nu-l l?sa?i singur pe Dinu C. Giurescu, domnilor istorici

Un prieten, Daniel R., pe care cred c?-l cunosc bine, īmi spune cam resemnat, dup? p?rerea mea, cam fatalist la vīrsta lui: „Dac? ei vor, ne iau Transilvania, ce-au vrut puterile Axei, asta s-a īntīmplat. Nu putem face nimic, suntem cu spatele la zidul U.E., ocupa?i de F.M.I.". Ah, pasivitatea noastr?, blamat? de Noica īn Jurnal filosofic! Poate c? lupta e pierdut?, i-am spus, dar trebuie s? reac?ion?m, dac? nu vrem s? fim „?ar? nea?ezat? ?i mi?c?toare" (l-am citat pe Simion Dasc?lul), cu grani?e moi.

Romānia, stat na?ional ?i unitar, asta-i replica de spus ?i r?spus, cu ea trebuie s? ne ap?r?m. Un nou discurs despre „na?ionalismul creator" (sintagma mult blamatului Mircea Eliade, se īn?elege de ce) a ap?rut. Nu-l l?sa?i singur pe Dinu C. Giurescu, domnilor istorici. Dreptul la replic? e liber acum. Etniile trebuie s? se respecte, nu s? īncerce una subjugarea, dominarea celeilalte. Pe cale de consecin??, dac? drepturile cet??eanului unui stat nu sīnt respectate, pot fi anulate ?i drepturile omului. footer