Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Joi, 24 Ianuarie 2013 13:16
Prof. univ. dr. Ion CojaSunt multe de f?cut în ?ara asta a noastr?, cu care Dumnezeu ne-a d?ruit, iar noi ne cam batem joc de ea!
Sunt multe de f?cut pe planeta asta a noastr? cu care Dumnezeu ne-a d?ruit, iar noi ne cam batem joc de ea!...
M? întreb dac? exist? vreo ?ar? la care s? nu se potriveasc? întrebarea de mai sus, ?ar? ai c?rei locuitori s? nu fie cu nimic vinova?i fa?? de ?ara ?i istoria lor, fa?? de Dumnezeu!... Eu nu ?tiu nici una! Probabil din pricina pu?in?t??ii mele...

Fac aceast? introducere pentru a curma avântul defetist al celor care vor interveni pe marginea textului de fa?? ca s? se lamenteze cât suntem noi românii de ultimii. Probabil c? aceste comentarii le voi scoate de pe site. M-am s?turat de mul?imea mu?telor care bâzâie pe acest subiect! N-au fost în stare s? fac? nimic la via?a lor pentru al?ii, pentru comunitatea în care tr?iesc sau m?car pentru familia în care s-au n?scut, dar sunt primii s? critice ?i s? deplâng? condi?ia de român, de om. Mu?te care ar vrea s? fie luate drept spornice albine. Mai uita?i-v? în oglind?, fra?ilor! Mai mult? smerenie când ridica?i ochii spre icoane!

A?adar, facem deosebirea între cei ce întreab? eu ce am de primit de la ?ara mea? ?i cei ce se întreab? eu ce am de f?cut pentru ?ara mea? Ne sim?im compatrio?i ?i semeni numai cu cei care vor s? f?ptuiasc? cu gândul la Ceilal?i, la demnitatea lor de oameni, de români, la demnitatea profesiei pe care au onorat-o pân? acum! Lor ne adres?m cu acest site, în general, ?i în mod deosebit cu textul de fa?? ?i cele ce vor decurge din acesta.

Vânzarea p?mântului c?tre str?ini.

Am în vedere anul care a început abia! Este un an care ne amenin?? cu un termen care ar trebui s? ne dea insomnii: dac? nu m? în?el, de la 1 decembrie 2013 orice str?in va putea s? cumpere cât p?mânt dore?te în România! Intravilan sau extravilan! P?mânt agricol sau p?duri, luciu de ap? sau plai alpin etc. Deja, prin acte notariale abil concepute, zeci de mii de hectare au intrat în posesia unor str?ini, au c?p?tat o destina?ie ?i o utilizare care nu ?ine seam? de niciun interes na?ional, de nicio planificare responsabil? a viitorului românesc.

Uniunea European? ne-a impus aceast? modificare a legisla?iei române?ti. Prevederile legiferate ?i obiceiul p?mântului au men?inut în toate epocile istoriei noastre restric?ii ?i interdic?ii extrem de severe privind protec?ia fondului funciar na?ional. Când domnitorii no?tri au încheiat pace cu turcii ?i au acceptat plata unui tribut ?i alte servitu?i, tratatele respective au prev?zut foarte clar dou? interdic?ii: otomanii nu aveau voie s? cumpere pâmânt românesc ?i nu aveau voie s? ridice în Moldova sau Muntenia l?ca?uri de cult mahomedan. Prevederi în?elepte, care nu au func?ionat în nicio alt? ?ar? învecinat? ajuns? sub domina?ie otoman?. Deh, aveam în fruntea ??rii domnitori, nu fleacuri umane.

De data aceasta, acum, avem noi de înv??at de la al?ii, de la celelalte ??ri din fostul lag?r socialist, ajunse ?i ele membre ale U.E., c?rora Uniunea European? le-a impus aceea?i prevedere, aceea?i obliga?ie de a liberaliza accesul str?inilor pe pia?a imobiliar?. N-au avut încotro ?i au acceptat-o, numai c? au imaginat anumite condi?ii ?i restric?ii care vor limita dimensiunile dezastrului social ?i economic pe care l-ar putea produce aceast? liberalizare dac? este l?sat? s?-?i fac? de cap. Uniunea European? a acceptat aceste restric?ii ?i nimeni nu ne va împiedica s? le adopt?m ?i noi, înainte de 1 decembrie a.c. Mai mult, cred c? putem face un pas în plus fa?? de ??rile amintite ?i s? „plus?m", adic? s? imagin?m ?i alte limite în aplicarea directivei U.E.. Directiv? abuziv?, în spatele c?reia avem tot dreptul s? ne întreb?m ce se ascunde? Ce inten?ii?

A?adar, probabil urgen?a nr 1 este s? for??m mâna guvernan?ilor s? con?tientizeze pericolul ?i s? ac?ioneze în consecin??. S? vad? cum au procedat fostele state comuniste, ca Polonia sau Ungaria, ?i s? mearg? chiar mai departe pe linia ap?r?rii interesului na?ional!

Partid na?ionalist.

Desfiin?area P.U.N.R. ?i a P.D.A.R., a Partidului Reîntregirii, precum ?i degringolada f?r? leac, se pare, din P.R.M., face ca în Parlamentul României s? nu avem nicio reprezentare politic? a ideii na?ionale. Nu excludem ca Partidul Poporului s?-?i asume acest rol. Chiar sper asta. Voi avansa c?tre liderii acestui partid propuneri concrete de sus?inere în Parlament a ideii na?ionale. Dar chiar ?i dac? Tudor Barbu ?i colegii s?i, consecven?i cu linia de conduit? public? a lui Tudor Barbu ?i, în general, a postului OTV, vor încerca s? impun? linia interesului na?ional, ?ansele lor de a reu?i nu sunt prea mari, dat fiind scorul electoral. La acest scor s-a ajuns ?i pentru c? majoritatea electoratului na?ionalist s-a ab?inut de la vot. Acest electorat are nevoie de o reprezentare în Parlament. Este vorba de un electorat mult mai numeros decât cei care au votat vreodat? cu P.R.M.. Acest electorat are nevoie de un partid! Cunosc bine manevrele oculte ?i tic?loase care s-au f?cut pân? acum pentru a împiedica apari?ia unui astfel de partid. S? sper?m c? aceste manevre nu vor avea succes la nesfâr?it! Ce zice?i, domnule Viorel? Cu ce argumente s? v? convingem c? electoratul na?ionalist are ?i el dreptul la cuvînt?! Dac? ave?i alt? p?rere, formula?i-o, domnule Hrebenciuc!

Modificarea Constitu?iei, a Legii Electorale ?i a Legii Partidelor.

Guvernan?ii au anun?at decizia de a modifica Constitu?ia ?i legile amintite. Cât este de capabil? clasa politic? s? elaboreze legi coerente s-a v?zut recent, la ultimele alegeri: în loc s? se aplice rezultatul Referendumului din 2007 ?i s? se reduc? Parlamentul la 300 de membri, num?rul parlamentarilor a crescut în mod hilar, cu peste 100 de membri. Mass media nu a f?cut caz de aceast? dovad? cras? de prostie ?i tembelism al clasei politice în frunte cu guvernul ?i Curtea Constitu?ional?. De pre?edinte, ce s? mai zic?!...

Este imperios necesar ca societatea civil? s? se mobilizeze ?i s? fac? presiuni asupra Parlamentului ?i a Guvernului, asupra Comisiei pe care ace?tia o vor constitui în acest scop, pentru a nu l?sa lucrurile s? se def??oare dup? mintea cea pu?in folosit? pân? acum a a?a zi?ilor no?tri politicieni! Problema va fi îns? urm?toarea: cum facem s? organiz?m societatea civil? în vederea acestui scop: articularea unor propuneri judicios gândite, cele de care chiar avem nevoie pentru a pune cap?t debandadei politice, haosului legislativ. E nevoie de oameni dispu?i s? coopereze, capabili s? se suporte unii pe al?ii ?i mai ales s? ia seama la ideile ?i argumentele colegilor. Oameni care sunt capabili s? se sustrag? blestemului... tracic!

Cine va candida la viitoarele alegeri preziden?iale?

Ce ne f?ceam dac?, a?a cum ar fi fost normal, B?sescu ar fi fost demis în vara trecut?? La o lun? de la debarcarea sa am fi avut alegeri preziden?iale. Cine ar fi candidat? Cu ce ?anse? Din ce în ce mai mul?i oameni se dumiresc ?i ce poate Crin Antonescu ?i consider? c? prin alegerea sa în locul lui B?sescu am fi c?zut din lac în pu?. Alegerile preziden?iale din 2014 bat la u??, iar o nou? suspendare a lui B?sescu pare din ce în ce mai posibil?. Are, nefericitul, atâtea belele la activ, ca s? nu le spun chiar crime, încât ar trebui s? mul?umeasc? pentru fiecare zi pe care n-o încheie în patul de acas?, ?i nu dincolo de gratii. Dar cui s?-i mul?umeasc??! În niciun caz lui Dumnezeu... Altcineva l-a pus acolo unde se afl?!

Indiferent cum va evolua Crin Antonescu, avem nevoie la urm?toarele alegeri de vreo doi-trei candida?i valabili, demni de a fi lua?i în serios! Mai ales c? politicienii no?tri vor ca în noua Constitu?ie atributele puterii preziden?iale s? fie sc?zute, mult reduse, diminuate. Cu atât mai mult avem nevoie de candida?i care, odat? ale?i, vor fi capabili s? dea str?lucire, prestigiu ?i eficien?? maxim? fotoliului de la Cotroceni. Cum trebuie s? fie un candidat valabil? Vom discuta asta în comentariile ce vor urma. Eu unul am în vedere vreo dou?-trei persoane. Din p?cate niciuna dintre ele nu vine din Basarabia sau din diaspor?. C?ci aceast? idee a? vrea s-o lansez acum. Dac? posibilii candida?i la care ne putem gândi acum, nu prea merit? s? fie lua?i în calcul, s? ne îndrept?m privirile ?i spre al?i români, din afara partidelor ?i a clasei politice, dar ?i, dac? ar fi cazul, din afara grani?elor politice. Doar un adev?rat pre?edinte ar fi s? fie al tuturor românilor, de pretutindeni.

A?adar îi invit?m la dezbaterea problemelor mai sus enumerate ?i pe românii din Basarabia. Un basarabean la Cotroceni, bine ales - dac? exist?!, ar fi o solu?ie cu care nu am face decât s? repet?m isprava ?i manevra de la prima Unire, cea din 1859... La fel, dac? acel român de isprav? ar veni din Germania sau Statele Unite! Singura condi?ie ar fi s? fie român român! A?a cum n-a fost niciunul dintre pre?edin?ii cu care ne-a b?tut Dumnezeu dup? 1990. footer