Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Joi, 10 Ianuarie 2013 00:23
Prof. univ. dr. Ioan ScurtuSf?râmarea statului na?ional unitar român, în vara anului 1940, a fost rezultatul presiunilor ?i amenin??rilor celor dou? mari puteri totalitare - Uniunea Sovietic? ?i Germania. Dar clasa politic? româneasc? nu poate fi exonerat? de r?spunderile ce-i reveneau ?i care au dus la aceast? catastrof? na?ional?. În primul rând, pentru c? nu s-a preocupat de imaginea extern? a României, l?sând inamicilor ei câmp liber de propagand? ostil? integrit??ii sale teritoriale, astfel c? o bun? parte a opiniei publice interna?ionale ?i mul?i oameni politici au fost convin?i c? extinderea teritorial? din 1918 a fost un „cadou" nemeritat, oferit acestei ??ri de înving?torii din Primul R?zboi Mondial. În al doilea rând, pentru c? a promovat o politic? extern? unidirec?ional? - spre Fran?a, care nu a fost în stare s? se apere pe sine, capitulând ru?inos la 22 iunie 1940. Aceast? politic?, în momentule critice pentru existen?a României, s-a dovedit falimentar?, ?ara fiind complet izolat? ?i neputându-se bizui pe niciun sprijin extern. În al treilea rând, pentru c? guvernan?ii au dovedit o cras? iresponsabilitate fa?? de dotarea ?i instruirea ARMATEI, iar comandan?ii militari au abdicat de la propria lor menire - de a ap?ra, cu orice pre?, integritatea teritorial? a ??rii lor. Nu pot s? nu constat c? ast?zi lec?iile istoriei par a fi uitate - dac? au fost cu adev?rat cunoscute vreodat? de actuala clas? politic?.

Imaginea extern? a României este dezastruoas?, fapt ilustrat de situa?ia din vara anului 2012, când ?ara s-a aflat într-o izolare aproape total?, fiind supus? unor ample critici în mass-media ?i în declara?iile a numero?i lideri politici din Europa ?i din SUA. Pe acest fond, un parlamentar maghiar a putut declara, chiar de pe teritoriul ??rii noastre, c? se impune anularea Tratatului de la Trianon prin care se confirma unirea Transilvaniei cu România, iar la Congresul al Partidului Popular European, desf??urat în Bucure?ti în octombrie 2012, un cet??ean român de etnie maghiar? a cerut federalizarea României.

În acest context se impune o regândire a modului în care oficialii români ?i nu numai ei, promoveaz? imaginea extern? a ??rii lor. Jalnicul spectacol din vara anului 2012, când fo?tii guvernan?i ?i pre?edintele au f?cut tot ce le-a stat în putin?? pentru a decredibiliza Parlamentul ?i de fapt imaginea României trebuie s? r?mân? o pagin? neagr?, dar definitiv închis? ?i care s? nu se mai repete niciodat?.

Participarea armatei pe teatrele de lupt? ale N.A.T.O., cuvintele frumoase rostite la adresa osta?ilor români, se cuvin a fi mai mult popularizate, pentru a atenua percep?ia general-negativ? a ??rii noastre. Dar acest fapt nu trebuie s? abat? de la ra?iunea de a fi a oric?rei armate na?ionale. Din p?cate, cu greu se mai poate vorbi ast?zi de educa?ie patriotic?, în condi?iile în care Istoria Românilor a fost scoas? din planurile de înv???mânt din liceele române?ti, astfel c? tinerii sunt priva?i de cunoa?terea trecutului ??rii lor, astfel încât s? evite gre?elile înainta?ilor ?i s? duc? mai departe tradi?iile pozitive, înaintate, acumulate de-a lungul secolelor. Istoria românilor a fost eliminat? ?i din planurile de înv???mânt de la Universitatea Na?ional? de Ap?rare! Concep?ia potrivit c?reia aceast? institu?ie preg?te?te speciali?ti este unilateral?, deoarece ofi?erii români nu trebuie s? fie ni?te robo?i, ci ni?te personalit??i con?tiente de faptul c? misiunea lor cea mai sacr? este ap?rarea Patriei, a integrit??ii ei teritoriale. Repunerea Istoriei în drepturile ei fire?ti pentru un stat civilizat, care-?i respect? înainta?ii, are responsabilitatea prezentului ?i promoveaz? o viziune tonic? despre viitor, poate constitui un pas important spre o adev?rat? educa?ie patriotic?.

Armata Român? trebuie s? fie dotat? corespunz?tor, pentru a-?i putea îndeplini misiunea fundamental? pentru care a fost creat?. Situa?ia actual?, când Armata este nevoit? s? achizi?ioneze nave ?i avioane la mâna a doua, invocându-se motive bugetare, dar de fapt pentru ca guvernan?ii de la Bucure?ti s? câ?tige bun?voin?a liderilor politici din statele respective, arat? limpede o atitudine foarte asem?n?toare cu cea din perioada interbelic?, iar lec?ia istoriei - a dramei na?ionale din 1940 - nu trebuie ocultat?.

Apartenen?a României la N.A.T.O. este o garan?ie necesar?, dar nu suficient?. Nu trebuie s? ne hr?nim cu iluzii ?i nici s? d?m un credit total unor declara?ii de complezen?? pe care le fac unii lideri ai respectivei alian?e militare. La scara istoriei, alian?ele nu sunt ve?nice, iar marile puteri î?i urm?resc întotdeauna propriile interese. S-a v?zut foarte clar, la sfâr?itul perioadei interbelice, când alian?ele de care România î?i legase toate speran?ele s-au pr?bu?it, dar ?i la sfâr?itul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, când liderii Uniunii Sovietice, Marii Britanii ?i S.U.A. ?i-au împ?r?it sferele de influen?? (domina?ie), ?inând seama numai de interesele lor geo-strategice. Ca istoric nu mi-am pierdut speran?a c? factorii politici responsabili vor în?elege c? numai o armat? bine instruit?, bine condus? ?i bine dotat? constituie, cu adev?rat, scutul de n?dejde al Patriei, ?i în primul rând al integrit??ii ei teritoriale. footer