Revista Art-emis
Deprecierea, ca alternativ? la austeritate PDF Imprimare Email
Ec. dr. Radu Golban   
Joi, 10 Ianuarie 2013 00:18
Ec. dr. radu Golban, art-emisVia?a, UE ?i FMI oblig? guvernul de la Bucure?ti care dorea ini?ial s? spun? „adio" austerit??ii s? adopte totu?i un buget numit „disciplinat", dar care în mod sigur nu este doar pe gustul Domnului Hollande dar ?i pe gustul Doamnei Merkel. S? ne reamintim c? timp de o var? subiectul suspend?rii pre?edintelui devenise sinonim ?i cu sfâr?itul austerit??ii. Chiar dac? la nivel european familiile politice apar doar în viziunea politicienilor de la periferia continentului, invocarea lor este la Bucure?ti - în absen?a altor argumente concludente - este mereu o surs? de legitimitate. Ra?iunea Domnului Ponta este cât se poate de simpl?, precum a declarat sâmb?ta trecut? pentru Digi24, c? dac? „pre?edintele Fran?ei a ?inut la disciplin?, nu la austeritate, da?i-mi voie s? fac ?i eu la fel". Am putea chiar crede c? prin jocul s?u de cuvinte adesea plastic ne leag?n? cu un „doamne fere?te" ?i c?in?a de s-ar putea chiar înghesui sub capotul Doamnei Merkel. Fanatismul austerit??ii este totodat? ?i o expresie a tensiunii între dreptate social? ?i legile pie?ei. Inten?ia acestei politici de austeritate impuse de Bruxelles este de a scuti statele din centrul Europei de costurile de transfer - oarecum fire?ti într-o uniune care pretinde a fi ?i una politic? - ?i de a face statele de la periferia Europei atractive doar pentru capitalul mondial.

Acapararea pie?ei ?i nu a cet??enilor este unica prioritate a politicii de austeritate, c?reia nici sociali?tii nu i se mai opun. Adep?ii fundamentali?ti ai acestui mecanism rigid al economiei minimalizeaz? dreptatea social? ca fiind una doar "politic?" în sensul unei politici particulariste ?i atribuie economiei de pia?? calit??ile unui model apolitic ?i incoruptibil. Ar fi fost de preferat s? fi avut o disputa cu UE nu pe seama unui conflict institu?ional ci pe seama unei politici bugetare curajoase, îndreptate în primul rând spre echitate social?. Ceea ce adesea se uit?, este faptul c?, în timp ce o pia?? func?ioneaz? prin indecizie, o politic? social? - chiar una controversat? - este rezultatul unor seturi de m?suri active. Spre deosebire de deciziile politice care sunt puse pe seama politicienilor, deciziile pie?elor par s? cad? din cer. Supunerea popoarelor europene doar sub reguli economice, se manifest? ca un act de credin??, iar protestele sociale împotriva austerit??ii par o mi?care de insurec?ie. Destinul stabilit de for?ele neoliberare ?i economice va r?pi îns? treptat ?i ultima f?râm? de articulare politic?, instaurând în Europa guverne tehnocrate f?r? chemare na?ional?. Acest proiect de reforme inutile va dura chiar mai multe decenii ?i va culmina în înstr?inarea politic? a ??rii, f?cându-ne pentru prima oar? în istorie - pe urma unei credin?e oarbe doar în legile economice -, iobagi de bun? voie.

În loc s? ne complacem cu aceast? politic? neoliberal? ar trebui s? ne reamintim de instrumentul de depreciere monetar?. Dreptul la depreciere este o form? institu?ional? prin care guvernele la periferia Europei ?i-ar manifesta respectul fa?? de propriile popoare îns?r?cite care ar putea forma o comunitate de destin economic. Dac? o ?ar? nu mai face fa?? economic, î?i devalorizeaz? moneda, deoarece reduce ?ansele de export ale exportatorilor str?ini ?i spore?te ?ansele produc?torilor interni. Ca urmare se creeaz? oportunit??i de investi?ii ?i locuri noi de munc? în detrimentul for?ei de munc? a altor popoare. Altfel formulat, deprecierea împiedic?  ??rile competitive s? for?eze ??ri mai pu?in competitive s? taie pensiile cet??enilor care oricum câ?tig? mai pu?in, pentru ca o elit? mic? autohton? s? cumpere în continuare produsele ??rilor competitive la cursuri fixe. O comunitate economic? european? cu cursuri de schimb variabile ar avea ?i avantajul c? nu ar mai fi nevoie de negocieri despre reforme structurale, compens?ri sau alte ajutoare. Ar pune sfâr?it unei guvern?ri imperialiste a economiilor competitive asupra economiilor mai pu?in dezvoltate.

Deficitul comercial al ??rii finan?at prin credite externe este tributul României pentru men?inerea locurilor de munc? în centrul Europei. Un bloc est-european anti-auster ar exporta - dac? tot ne-a fost distrus? industria – în schimb infla?ie, l?sând ca reformele sociale s? fie pl?tite de c?tre centrul Europei f?r? a mai fi sili?i s? întindem o mân? la ni?te fonduri ipotetice. S? nu uit?m c? decenii la rând Fran?a, Italia, Portugalia sau Grecia ?i-au permis s? finan?eze o politic? social? generoas? prin devalorizarea monedei, l?sând ca aceste costuri s? fie suportate de c?tre ??rile cu economii performante ale Europei. A renun?a la Euro nu înseamn? a renun?a ?i la Europa, dar ar asigura cel pu?in un minim de suveranitate f?r? de care democra?ia ?i echitatea social? nu pot exista. footer