Revista Art-emis
Toleran?? sau nedreptate? PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 25 Noiembrie 2012 22:19
Cazul Aurel Agache Ipocri?ii, inclusiv statele „civilizate" ale Europei occidentale recomand? românilor s? fie toleran?i. Parafrazându-l pe Francisco de Goya, putem afirma c?, în România, ipocrizia toleran?ei impuse na?te judec??i strâmbe. M? refer la cazul colonelului (post-mortem) Aurel Agache, ucis bestial la Târgu Secuiesc în zilele de haos ale lui decembrie 1989. Procesul asasinilor s-a desf??urat în perioada cuprins? între 9 februarie 1998 ?i 26 martie 2001. În urma cercet?rilor au fost g?si?i vinova?i ?i condamna?i la închisoare ni?te indivizi, dintre care doi au fugit în Ungaria, care a refuzat s?-i extr?deze. În urma plângerii depuse de urma?ii ofi?erului Agache, C.E.D.O. a sanc?ionat statul român pentru c? nu a acordat asisten?a necesar? urm?ririi celor doi uciga?i fugi?i în Ungaria. Aurel Dionisie Agache, fiul cel mare al maiorului, a explicat c? timp de patru ani Ministerul Justi?iei din România nu a trimis documentele necesare în Ungaria, iar C.E.D.O. a constatat „întârzieri repetate în transmiterea de coresponden??, imputabile autorit??ilor române, fapt ce a adus prejudicii familiei Agache". În 2009 C.E.D.O. a obligat statul român la plata unei daune morale de 25.000 de euro c?tre familia ofi?erului român, constatând lipsa de eficien?? a anchetei penale ?i tergiversarea cazului.[1] Pentru cei care nu au cuno?tin?? de cazul Agache, red?m câteva elemente:

O moned? în ochi ?i un ?obolan în gur?

„În ziua de 22 decembrie1989, maiorul Aurel Agache, fostul ?ef al forma?iunii economice a mili?iei din Târgu Secuiesc, a fost prins în oras ?i b?tut în mod bestial. Ofi?erul a încercat s? fug?, dar a fost urm?rit de un grup de persoane pân? în centrul ora?ului, unde a cerut ajutorul lucr?torilor unei farmacii. Din mul?ime s-au desprins patru-cinci persoane care au intrat în sediul farmaciei ?i l-au scos afar? pe ofi?er. A fost lovit f?r? mila ?i doborât la p?mânt. Dou? ma?ini ale Salvarii au intervenit pentru transportarea victimei la spital, îns? acel grup recalcitrant l-a tras afar? din autovehicul pe ofi?er, continuând s?-l agreseze. În acest timp, pentru salvarea victimei au intervenit medicii Spitalului de obstetric?-ginecologie, dar ?i ace?tia au fost agresa?i ?i amenin?a?i. Multiplele leziuni provocate prin lovire au cauzat moartea ofi?erului, iar dup? ce s-a constatat c? a decedat, cadavrul lui a fost profanat. Astfel, într-un ochi i s-a infipt o moned?, în celalalt emblema de pe caschet?. În gura i s-a pus un ?obolan mort, iar în final s-a încercat incendierea cadavrului, prin aprinderea îmbr?c?min?ii."[2]

„Persoanele care au determinat în mod decisiv uciderea ofi?erului au exercitat acte de tortur? prin lovituri cu mâinile ?i picioarele, cu tocul de la pantofi, prin s?rituri cu ambele picioare pe cap, piept, burt?, ?i organe genitale. Dup? moartea acestuia i s-au pus o moned? ?i stema de la caschet? în cavit??ile[...] I s-a pus un ?obolan mort în gur?, a fost dezbr?cat de uniform? ?i batjocorit în zona organelor genitale. S-a incendiat în mod par?ial corpul neînsufle?it ?i a fost scuipat ?i lovit cu picioarele de c?tre aproximativ 150 de persoane. Toate aceste acte de barbarie au fost comise pe parcursul a patru ore."[3]

Colonelul Gavril Ardeleanu, ?eful Inspectoratului de Mili?ie Covasna în 1989, sus?ine c? trupul profanat al maiorului Agache a r?mas ore în ?ir întins pe asfalt, ca trofeu, pe care atacatorii ?ineau s?-l arate tuturor: „Un num?r mare de persoane s-a postat în apropierea cadavrului, nepermi?ând ridicarea acestuia. În jurul orelor 18.00 a fost organizat un mar? în centrul ora?ului, iar în timpul trecerii pe lâng? cadavru multe persoane l-au scuipat ?i lovit cu picioarele. Dup? terminare mar?ului, când circula?ia pietonal? s-a r?rit, dou? persoane au luat cadavrul ?i l-au dus la morga spitalului or??enesc. [...] În aceea?i sear? de 22 decembrie 1989, mai multe persoane necunoscute au p?truns în casa maiorului Agache, pe care au devastat-o, iar în final au vrut s? o incendieze, dar au fost opri?i de vecinii ale c?ror case erau puse în pericol. Familia ofi?erului a reu?it s? fug? la timp. Aurel Agache era c?s?torit cu o femeie de etnie maghiar? ?i aveau împreun? cinci copii."[4]

Manifest?rile criminale de la Tîrgu Secuiesc din decembrie 1989 pot fi al?turate tragicului eveniment din martie 1990 de la Târgu Mure? - când românul Cofariu a fost mutilat pe via?? tot de hoardele dezl?n?uite ale urma?ilor lui Attila - dar ?i atrocit??ilor hortiste din anul 1940, toate putând fi încadrate sub îndemnul lui Ducso Csaba: „Nincs kegyelem!" (F?r? îndurare).[5]

Femeia-monstru

Dac? faptele condamnabile comise ca urmare a dezl?n?uirii instinctelor animalice i-a exclus pe cei patru b?rba?i din specia uman?, cu atât mai monstruoas? este fapta comis? de femeia numit? Filip Orban Daniella Kamilla, motiv pentru care red?m câteva detalii în leg?tur? cu „presta?ia" ei de dup? comiterea crimei:

Filip Orban Daniella Kamilla n?scut? în Târgu Secuiesc, la 28 ianuarie 1966, prin „iresponsabilitatea" (sublinierea noastr?) Tribunalului Covasna ?i a I.P.J. Covasna, dup? eliberarea din arestul preventiv, la data de 31 decembrie 1991 a fugit în Ungaria, de unde nu s-a mai întors. La data de 20 ianuarie 1992 a solicitat statut de refugiat în ?ara vecin?, component? a Uniunii Europene, care i-a fost acordat chiar în aceea?i zi, iar la 24 ianuarie 1994 a primit cet??enia maghiar?. În prezent lucreaz? ca profesoar? la un liceu din Budapesta.

Prin sentin?a penal? nr. 70/15.02.1999 a Tribunalului Bucure?ti, Sec?ia I-a Penal?, Filip Orban Daniella Kamilla a fost condamnat? la pedeapsa de 7 ani închisoare ?i 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64/a, b cod penal, pentru s?vâr?irea infrac?iunii prev?zute de art. 183 cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a cod penal ?i cu aplicarea art.13 cod penal. Sentin?a a r?mas definitiv? prin decizia penal? nr.1603/26.03.2001 a Cur?ii Supreme de Justi?ie, prin care s-a respins recursul declarat de inculpat? ?i Parchetul Cur?ii de Apel Bucure?ti. S-a emis Mandatul de Executare a Pedepsei cu Închisoarea nr. 129/09.05.2001, ce s-a trimis la Inspectoratul de Poli?ie al Jude?ului Covasna, care, cu adresa nr. S/89259 a comunicat instan?ei faptul c? persoana condamnata se sustrage execut?rii mandatului, fiind plecat? în Ungaria de 10 ani, ?i c? se afl? în Urm?rire General?, conf. Ordinului S/136361/29.06.2001. Cu adresa nr. 190596/28.06.2002 I.P.J. Covasna, comunic? instan?ei: condamnata se afl? în Urm?rire General? ?i Urm?rire Interna?ional? prin Biroul Na?ional Interpol. Ultima men?iune referitoare la punerea în executare a  Aurel Agache-foto autopsieMandatului de Executare a Pedepsei cu Închisoarea 129/09.05.2001 este cea cu privire la punerea în Urm?rire General?, conform Ordinului S/89054/09.01.2007 ?i Urm?rire Interna?ional? conf. Ordinului B.I – BNI-/22499/09.09.2001. Prin încheierea nr. 3.B.222/2004/5 din 1 septembrie 2005, Tribunalul Capitalei (Budapesta) a suspendat procedura penal? pornit? împotriva numitei Filip Orban Daniella Kamilla, pentru preluarea execut?rii pedepsei. La data de 18 aprilie 2007 Tribunalul Bucure?ti a emis mandatul european de arestare nr. 15.

Ungaria - ca ?i România - este stat component al Uniunii Europeane!

La data de 05 noiembrie 2007 Curtea de Apel Budapesta a refuzat executarea mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bucure?ti împotriva numitei Filip Orban Daniella Kamilla. În prezent aceasta este profesoar? la un liceu din Budapeste. Oare ce pred? copiilor? Incit?rile la crim? din manualul lui Ducso Csaba?

„Grup de interese" implicat în cazul Agache

Abordând ambele fa?ete ale execut?rii sentin?ei - penal? ?i civil? -, pe teritoriul României ?i Ungariei, precum ?i procedurile juridice desf??urate la C.E.D.O., se poate constata manipularea ?i presiunile practicate de c?tre grupul de interese care îi reprezint? pe criminali. Aceast? structur? - din care nu lipsesc capii U.D.M.R., extremi?tii maghiari Tamas Sandor, Gyorgy Frunda ?i Katona Ádám, al?turi de Laszlo Tökes ?i Ion Iliescu - fostul pre?edinte care i-a gra?iat pe uciga?ii ofi?erului român - s-a aflat la putere în România în mai toate guvern?rile postdecembriste ?i a exercitat presiuni permanente asupra organelor de justi?ie. Dup? trecerea a 23 de ani de la abominabila crim? s?vâr?it? de acea band? de scelera?i unguri, Curtea de Apel Bucure?ti a respins recent acuza?ia împotriva criminalului, Paizs Octavian. Din dosarul cauzei lipsse?te acum doar men?iunea-sentin??: „Mortul este vinovat!" Dionisie Aurel Agache - fiul colonelului post-mortem Aurel Agache - ucis bestial la Târgu Secuiesc, informeaz? poporul român:

În cadrul dosarului 37089/3/2009 (1142/2011), la data de 20 noiembrie 2012, uciga?ul Paizs Octavian a fost achitat de c?tre Curtea de Apel Bucure?ti, care a respins ac?iunea formulat? de p?r?ile civile, ca neîntemeiat?

În cadrul dosarului 37089/3/2009 (1142/2011), la data de 20 noiembrie 2011 uciga?ul Paizs Octavian a fost achitat de c?tre Curtea de Apel Cazul Aurel Agache, asasiniiBucure?ti. Prin decizia 352/A , în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p admite apelul formulat de apelan?ii PAPP ENIKO, PAIZS FERENC, PAIZS MAJOS MARGIT împotriva sentin?ei penale nr. 124 din 15.02.2011 pronun?ate de Tribunalul Bucure?ti - Sec?ia a II-a. Desfiin?eaz? sentin?a apelat? ?i rejudecând în fond: În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. c Cpp. achit? revizuentul inculpat Paizs Octavian sub aspectul infrac?iunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cp, cu aplic. art. 75 lit. c Cp. În baza art. 14, art. 346 alin. 2 Cpp, respinge ca neîntemeiat? ac?iunea civil? formulat? de p?r?ile civile AGACHE ILEANA (so?ia victimei), AGACHE AUREL DIONISE (fiul), AGACHE ILEANA (fiica), AGACHE IOAN (fiul) ?i AGACHE ANDREI OVIDIU (fiul). În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare aferente solu?ion?rii cauzei în prim? instan?? ?i în apel r?mân în sarcina statului. Cu recurs în 10 zile. Pronun?at? în ?edin?? public? la data de 20.11.2012.

„Decizia Cur?ii de Apel Bucure?ti nu este o surpriz?, întrucât, înc? de anul trecut m-am l?murit cu presta?ia completului de judecat?, care mie personal mi-a provocat grea??, astfel c? înc? de la începutul acestui an am luat decizia de a nu m? mai prezenta la acest simulacru de proces. Nu am avut t?ria de a vedea ?i suporta o judec?toare care trata toate procesele cu zâmbetul pe buze chiar ?i când se vorbea de violarea unor copii ?i care intra în sal? ca ?i cum venea la o petrecere, luminoas? ?i gra?ioas?, ve?nic zâmbitoare. În ceea ce prive?te abordarea dosarului în care am fost implicat, modalitatea superficial? în care trata acest caz m-a f?cut s?-mi dau seama c? nu exist? auspicii prea îmbucur?toare pentru finalizarea dosarului de o manier? favorabil? cauzei pentru care am pledat.

Dac? Parchetul nu face recurs atunci evident c? voi face eu recurs pentru ca dosarul s? ajung? la Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Deoarece am lipsit atât de la dezbateri, cât ?i de la pronun?are, termenul de 10 zile pentru a face recurs curge de la data comunic?rii copiei de pe dispozitiv. Dar m? a?tept ca Parchetul s? fac? recurs înaintea mea, având la dispozi?ie 10 zile de la pronun?area deciziei de achitare.

A?tept cu mare ner?bdare s? citesc motivarea deciziei Cur?ii de Apel Bucure?ti prin care uciga?ul Paizs Octavian a fost achitat deoarece nu a s?vâr?it infrac?iunea pentru care a fost condamnat. Aceast? sentin?? are ?i aspecte pozitive în ceea ce prive?te plângerea penal? f?cut? împotriva martorei Kozma Gizela pentru m?rturie mincinoas?.

Un ultim aspect pozitiv al procedurii de la Curtea de Apel Bucure?ti a fost apari?ia în dosar a unor informa?ii valoroase din perspectiva procedurii de urm?rire penal? care a fost efectuat? în Ungaria, informa?ii care vor ajuta, în opinia mea, la condamnarea Republicii Ungaria la Curtea European? a Drepturilor Omului pentru înc?lcarea drepturilor mele prev?zute de Conven?ia European? a Drepturilor Omului. Sunt optimist ?i în ceea ce prive?te recursul la înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Chiar ?i cu aceast? decizie, slav? domnului c? simulacrul de proces de la Curtea de Apel Bucure?ti a luat sfâr?it ?i c? am sc?pat de acest complet de judecat?."
Dionisie Aurel Agache
-------------------------------------------------------------------
[1] http://www.radiomures.ro/stiri/curtea_europeana_a_drepturilor_omului_cedo_de_la_strasbourg_a_condamnat_statul_roman_la_plata_unei_daune_de_5450_de_euro_catre_urmasii_maiorului_de_militie_aurel_agache_ucis_in_decembrie_1989_.html
[2] Detalii pute?i citi aici:
http://www.agache.org/index.php?option=com_content&view=article&id=137:cronologia-evenimentelor&catid=101:evenimente-la-zi&Itemid=28
[3] http://agache.org/index.php?option=com_content&view=article&id=187:gafele-si-caracterizarea-activitatii-avocatului-gyorgy-frunda-in-cazul-agache&catid=77:senatorul-udmr-frunda-gyorgy
[4] Adev?rul http://www.adevarul.ro/actualitate/Linsarea_maiorului_Aurel_Agache_0_502750291.html
[5] „Nincs kegyelem!" (F?r? îndurare) - de Ducso Csaba. Budapesta, 1939. Conform documentelor, între 1940-1944, autorit??ile maghiaro-horthyste din nord-vestul Transilvaniei au exterminat, peste 157.000 de români, evrei, ?igani, slovaci ?i chiar maghiari one?ti. footer