Revista Art-emis
Cenzura libert??ii de exprimare PDF Imprimare Email
Cezar Adonis Mihalache   
Joi, 15 Noiembrie 2012 00:51
ACTA
În România A.C.C.C. - A.C.T.A.[1] este în afara legii, dar se aplic?

Când Europa a încercat s? contureze un instrument de cenzur? al informa?ilor pe cel mai „viral" domeniu al noilor formate media, internetul, pentru un control al re?elelor de dezbatere dar ?i al presei electronice, m?car a c?utat s? impun?, înainte de toate, un cadru de reglementare. Dac? acesta ar fi izbutit, în spe?? aprobarea maleficului acord A.C.T.A. la nivelul Uniunii Europene, ar fi urmat în mod cert ?i conturarea, legal?, a unor institu?ii-instrument de control. Dar, chiar dac? A.C.T.A. a fost respins, presiunile vizând conturarea unor mecanisme de control au continuat la noi. F?r? a de vorbi m?car public, ca dezbatere democratic? a unei ini?iative vizând legalitatea juridic? ?i a oportunit??ii în spa?iul media a cre?rii unui instrument specific de control, se încearc? o extindere abuziv? a sferei de ac?iune a unui organism deja existent. ?i nu este nici un secret c?, de mult? timp, Consiliul Na?ional al Audiovizualului (C.N.A.) jinduie?te la uria?a felie de comunicare a internetului. De acolo de unde, dac? ?i-ar putea înfige ghearele acaparatoare, institu?ia ar putea s? stoarc? mul?i bani din amenzile pe care, acum, este limitat? a le aplica doar, a?a cum îi spune ?i titulatura, la nivelul audiovizualului. În spe??, televiziunilor ?i a radiourilor. De altfel, în cârd??ie cu legislativul, speculând frust?rile unor parlamentari ale c?ror unice proiecte ca ale?i ai neamului vizau croirea unor ini?iative legistive vizând controlul blogurilor ?i al ziarelor electronice, C.N.A. a mustit de multe ori în pofta de acaparare a unui domeniu extrem de suculent pentru un eventual organism coercitiv.

E adev?rat, ini?ial, dincolo de latura financiar-pecuniar? vizat? de C.N.A., era vorba mai mult de interesul diverselor ocârmuiri de a controla un segment ostil planurilor acestora: presa scris?. Pentru c?, prin acordarea dreptului de a amenda activitatea asociat? presei electronice, C.N.A. putea face ulterior ?i pasul ca organism de reglementare a presei scrise. Mai întâi a presei online, la vremea respectiv? ziarele electronice fiind doar ni?te „cenu??rese" fa?? de ziarele pe hârtie, pentru a cuprinde apoi în cadrul de reglementare, ca ?inta suprem?, presa tip?rit?. ?i au numeroase proiectel strecurate în parlament care încercau s? dea astfel de puteri C.N.A.-ului. Nu dup? mul?i ani, îns?, „ierarhia" avea s? se r?stoarne, ziarele tip?rite devenind ele cenu??resele celor electronice. A fost momentul în care cenzura ?i sugrumarea pân? la dispari?ie a presei scrise erau mult mai facile prin intermediul mecanismelor financiare. De la restrângerea accesului la publicitate, prin masiva dezagregare a mediului economic, la scumpirea hârtiei de ziar, prin desfiin?area fabricilor de hârtie ?i îndreptarea spre hârtia mult mai scump? din import, dar, mai ales, prin controlul ?i desfiin?area sec?iunii vitale a mecanismului de aducere a ziarelor ?i revistelor la îndemâna cititorilor. În spe??, re?elele na?ionale de difuzare a presei, desfiin?ate sau limitat la structuri zonale, dar ?i eliminarea, sub presiunea comercial? a „vadului", a mii de chio?curi ?i tarabe de ziare.

?i totu?i, de?i ziarele pe hârtie, reduse drastic ca num?r ?i tiraj, nu mai reprezentau un pericol, pofta Consiliului Na?ional de a reglementa ceva ce nu avea trecut în statutul de func?ionare s-a men?inut. Mai mult, gra?iei noilor media, a interac?iunii la nivelul acestora, dintre radiourile ?i televiziunile clasice, aflate în modul de reglementare al C.N.A., cu ziarele ?i revistele electronice, institu?ia a reu?it s? mai fac? un pas spre momentul cre?rii justific?rilor necesare. În plus, faptul c? presa scris?, a se citi „libertatea de exprimare", a reu?it s? supravie?uiasc?, refugiindu-se, ea între paginile electronice ale internetului, dar, în special, consemnarea unui rol deloc neglijabil pe care au reu?it s?-l joace ziarele electronice ?i blogurile în timpul campaniei locale din acest an, furnizând diverselor forumuri de discu?ii, asociate ori nu acestora, subiectele necesare, au readus presa electronic? în aten?ia C.N.A.. Iar cum ini?iativele legislative de control al presei ale unor personaje precum Prigoan?, Gi?e sau Oltean, care au facut valuri cu propuneri de legi care s? îi pedepseasc? pe cei ce „se ascund în spatele presei online", au r?mas în sertarele parlamentului, fie ?i în stadiul de conserv?, alegerea momentului ?i a „motiva?iei" C.N.A.-ului de a „sugera" unor ale?i s? desfac? putoarea botulismului deja împachetat ca ini?iative legislative este singura barier? între starea de azi ?i starea de mâine, cea a loviturii de gra?ie dat? libert??ii de exprimare.

Cenzura audio-vizualului dup? model Made in China

Dar cum s? ajung? C.N.A., f?r? s? încalce violent democra?ia, s? invoce dreptul de control al presei electronice? R?spunsul a venit din identificarea unui mijloc abject, dar eficient, prin emiterea unor preten?ii vizând „reglementarea" ctocmai a acelor segmente din componenta presei scrise electronice care fac leg?tura cu audiovizualul clasic. Este vorba fie de structurile de radio ?i televiziune online create de anumite publica?ii, fie de gestul altor reviste electronice de a insera clipuri ?i filme pe platformele lor multimedia. În acest context trebuie s? citim „directiva" pe care Consiliul Na?ional al Audiovizualului a dat-o Poli?iei Române privind înc?lecarea abuziv? a site-lor online care difuzeaz? filme. Aparent, m?sura a venit ca urmare solicit?rilor unui operator privat al audiovizualului, ProTV, care, deranjat c? propria-i platform? de difuzare a filmelor în mediul online, contra cost, nu reu?ea s? „produc?" (mai ales în condi?iile existen?ei a zeci de site-uri echivalente, dar gratuite), a apelat la C.N.A., un organism al statului, pentru a-i ap?ra interesele comerciale! Or, în condi?iile în care multe dintre site-urile ziare lor ?i revistelor electronice difuzeaz? astfel de filme ?i clipuri pe platformele lor (s? ne gândim doar la documentarele „sensibile" pe care televiziunile „mari" nu le transmit niciodat?), inclusiv publicitate audio-vizual? pe care C.N.A. ?i-ar dori s? o „reglementeze" ?i în mediul virtual, tot ceea ce se întâmpl? acum constituie doar un mjloc de creare a justific?rii de a pune gheara pe tot ceea ce înseamn? pres? electronic?. Este îns? o construc?ie cu mult dincolo de lege, C.N.A. neavând dreptul s? ia la puricat aceste site-uri, fie ?i în condi?iile în care acestea difuzeaz? produc?ii audio-vizuale f?r? a respecta drepturile de copyright. Pentru c?, în asemenea situa?ii, stabilirea furtului intelectual este de competen?a institu?iei care se ocup? de drepturile de autor, O.R.D.A., ?i nu a C.N.A.-ului care î?i creaz? abuziv acea justificare necesar? extinderii „competen?elor" pe care le are prin lege.

Suntem, de altfel, în fa?a unui moment de cotitur? pentru audio-vizual ?i online. Dac? C.N.A. nu va fi adus rapid în limitele date de lege, pentru c? Internetul nu face parte din aria de acoperire a regulilor impuse de acest organism, noile ?inte de reglementare ale acestei institu?i de dat amenzi, care se va transforma rapid din Consiliul Na?ional al Audiovizualului (C.N.A.) în Consiliul Na?ional al Audio-vizualului ?i Internetului (C.N.A.I.), vor fi serviciile de televiziune online, live sau prepl?tite.
P.S.:
O dovad? a faptului c? reclama?ia ProTV-ului este doar o motiva?ie pentru un C.N.A. care vrea s? profite de conjunctur?, vine ?i din faptul c? poli?ia oricum nu poate opri aceste site-uri de filme. În primul rând, Poli?ia Român? nu poate intersecta decât site-urile cu extensii „.ro". Apoi, dac? aceste site-uri sunt g?zduite pe servere în afara României, nimeni de la noi nu le poate bloca. Singurul mijloc ar fi obligarea furnizorilor de internet s? restric?ioneze accesul userilor români pe aceste adrese. Ceea ce ar însemna cenzur?, exact dup? modelul Chinei, care blocheaz? accesul cet??enilor ei pe site-urile din afara ??rii.

Grafica - Ion M?ld?rescu
------------------------------------------------------------------
[1] Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (sau A.C.C.C.): în limba englez?: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, (A.C.T.A.) footer