Revista Art-emis
Alegerile parlamentare şi „demitizarea” istoriei naţionale PDF Imprimare Email
Acad. Dinu C. Giurescu   
Joi, 01 Noiembrie 2012 03:40

Acad. Dinu C. Giurescu

Despre alegerile parlamentare din 2008 şi Ziua Naţională a României în contextual actual

Revista ART-EMIS este alături de academicianul Dinu C. Giurescu şi de ceilalţi mari istorici-patrioţi ai României, în lupta lor pentru apărarea valorilor naţionale.Starea opiniei publice în România anului 2008, membră a Uniunii Europene și NATO [1]


- 60% din alegători, adică peste 10.000.000, au socotit că nu este cazul să voteze la alegerile parlamentare din 30 noiembrie.
- Oficialităţile și mass-media și-au amintit de drapel și de patrie, la 1 decembrie. În rest, aceste realităţi definitorii nu prea sunt luate în seamă.
- Ministerul Educaţiei și Cercetării a transformat istoria într-o dexteritate. În peste 90% din licee, istoria se predă 50 (cincizeci) de minute pe săptămână. Iar constrângerile impuse de M.E.C. au transformat manualele de istorie în texte documentar-tehnice. De doi ani încoace, istoria românilor nu mai figurează cu acest titlu ca materie de predare; manualul de clasa a XII-a este intitulat anodin „istorie„! Cei care au luat această decizie s-ar cuveni să fie popularizaţi nominal.
- „Corectitudinea politică" - insistă repetat asupra demitizării istoriei naţionale în numele unei abordări critice. Alegerea zilei naţionale a României la 1 decembrie a fost chiar prezentată într-o emisiune TV ca o decizie luată în urma unor factori mai curând conjuncturali!?!
- Arborarea tricolorului în afara unor zile oficiale ar fi probabil considerată, în virtutea aceleași corectitudini politice, drept o manifestare cu iz naţionalist (a fost considerat gestul lui Mihai Stoica care a fluturat steagul României la meciul cu echipa de fotbal patronată de un agent al Ungariei, C.F.R. Cluj - n.r.). În Statele Unite ale Americii cetăţenii beneficiază de acest drept fără a fi bănuiţi de manifestări naţionaliste.
- Un program politic menţionează desfiinţarea senatului. În 1946, legea electorală elaborată de Partidul Comunist Român a desfiinţat senatul, pentru a obţine un control mai eficace asupra Adunării deputaţilor. Rezultatul: Marea Adunare Naţională a devenit un for de ratificare a deciziilor conducerii P.C.R. și a executivului. Ne așteaptă cumva o evoluţie asemănătoare?
- Se preconizează reducerea numărului de judeţe, între 7 și 12. După prefacerile ordonate de regimul comunist - raionarea teritoriului conform modelului sovietic - după revenirea la judeţe pe o altă bază însă, cele 7-12 judeţe preconizate acum ar șterge ceea ce a mai rămas din identitatea tradiţională a teritoriului și ar înlesni, evident, un control direct asupra autorităţilor locale.
- În trecut: Revoluţia de la 1848-1849, Unirea Principatelor, Independenţa, întregirea statului, apărarea sa au fost obiectivele majore ale unor proiecte naţionale, susţinute de toţi factorii politici, dincolo de divergenţe și ciocniri. Peste 10.000.000 de persoane din România zilelor noastre nu s-au prezentat la vot la 30 noiembrie 2008. Mai există un proiect naţional și obiective în stare să-i facă pe cetăţeni să se intereseze de viitorul ţării lor și al copiilor lor?!

Notă: La numărătoarea din 30 noiembrie 2008, numai 24% din tinerii între 18-29 ani au votat.
Foto - Cristina Nichituş Roncea
------------------------------------------------------------
[1]  http://www.ziaristionline.ro/2012/10/24/academicianul-dinu-c-giurescu-despre-alegerile-parlamentare-din-2008-unirea-din-1918-dar-mai-ales-despre-prezent/

footer