Revista Art-emis
Jaf la Biblioteca Na?ional? PDF Imprimare Email
  
Joi, 01 Noiembrie 2012 03:17
Grid Modorcea art-emisNu credeam c? o s? apuc s-o tr?iesc ?i pe asta, s? v?d, în sfâr?it, Biblioteca Na?ional? terminat?, dat? în func?iune, cl?dire care era aproape gata în 1989, dar a trebuit s? mai treac? o genera?ie ca s-o vedem func?ional?, dup? ce alde N?stase et Co. au tot vrut s-o fac? ba sediul guvernului, ba s-o împart? pe parcele, ca ?i pe Casa Poporului, adic? i-au prev?zut moartea, dar românii au avut înc? o dat? noroc (nu au cu Teatrul Na?ional, care a cam cacaramisito), ?i planul ini?ial a r?mas în picioare. Evident, datorit? banilor de la F.M.I.. Care i-a dat numai pentru destina?ia ini?ial? a cl?dirii: Bibliotec?! N?scut? greu, foarte greu, cu forcepsul, având la baz? un jaf de propor?ii, semnat de firma Aedificia Carpa?i, în care e implicat? toat? caracati?a puterii. Cine cunoa?te dedesubturile afacerii, ?tie de ce a întârziat atât de mult refacerea ?i terminarea Bibliotecii Na?ionale. Evident, jefuitorii nu au fost pedepsi?i, dimpotriv?, ?i-au continuat cursa! Noi îns? suntem ferici?i, caracati?a nu cite?te c?r?i. Acum avem o Bibliotec? Na?ional? la fel de frumoas? ca ?i aceea a Fran?ei.

Merit? s? vede?i acest loc, e o construc?ie impresionant?, demn? de o ?ar? care se vrea în U.E., de?i Ceau?escu nu i-ar fi dat o asemenea adres? în ruptul capului. Dar lui i-au rupt capul al?ii, care acum se l?f?iesc în ctitoriile lui. Tr?im o nou? epoc? a confisc?rilor. Azi, noii proprietari sunt ?i analfabe?i. De, dac? temelia e ridicat? pe jaf! Jaful se r?zbun?! Au organizat o ampl? expozi?ie, „Artistul ?i Puterea", dar au f?cut o varz?, sute de tablouri f?r? nici o leg?tur? cu tema. Dac? „Tripticul pierzaniei" de Ioan Dreptu mai are leg?tur?, de?i e o viziune surrealist? despre apocalips?, în stilul lui Dali (justificarea e faptul c? a fost interzis în comunism), nu exist? nici o leg?tur? cu lucr?rile Ligiei Macovei, Bogdan Pietri?, Gheorghe Vân?toru, Spiru Vergulescu, Ion Popescu-Negreni, François Pamfil, Corneliu Baba ?i înc? zeci ca ei. Sau ce leg?tur? are tema cu lucrarea lui Pacea „Natur? moart? cu usturoi", cu „Merele" lui Horia Bernea sau cu ciclul Deltei de Viorel M?rginean! Sunt ni?te abera?ii care frizeaz? total diletantismul. Sau e vorba oare de arti?ti care n-au f?cut compromisul cu puterea? Dar asta e alt? idee, a?a cum am v?zut la Chelsea Art Museum din New York, o expozi?ie a Funda?iei Kolodzei, care a salvat lucr?ri ale unor pictori ru?i interzi?i în stalinism, de la un Kandinsky la Khudyakov. Dar când gazda mi-a spus c? aceast? expozi?ie este crea?ia lui Dan H?ulic?, imediat am în?eles cum se produce un nou jaf al românilor. H?ulic? e format în România, dar s-a aciuiat pe la Paris, unde a disp?rut din peisaj. A?a c?, fiindc? i s-a ivit prilejul, asemenea altor români e?ua?i în afar?, a revenit pe bani grei ?i a f?cut o mostr? de urâ?enie, dar nimeni nu recunoa?te, fiindc? e H?ulic?! Un nume predestinat pentru h?uleli, iar mai nou pentru h?p?ieli! Ce-i mai pas? lui de proprietatea termenilor?

Am ajuns aici, la Biblioteca Na?ional?, cu prilejul lans?rii unei c?r?i despre cel care a fost pictorul Vlaicu Ionescu, un album ?i o manifestare la care ?i-au adus contribu?ia Doina Uricaru (autoarea albumului), Emil Constantinescu, Dan H?ulic?, Nina St?nculescu, Ruxandra Garofeanu ?i al?i emana?i ?i r?sufla?i, care nu au nici o leg?tur? cu Vlaicu Ionescu, ?tiu bine acest lucru. Vlaicu Ionescu se întoarce în mormânt dac? ar ?ti cine a f?cut aceast? fapt?. Confiscarea este metoda lansat? la revolu?ia din 1989 ?i se va continua atâta timp cât va tr?i genera?ia de profitori ex-comuni?ti. Eu l-am cunoscut bine, foarte bine, pe Vlaicu Ionescu, am stat luni de zile la New York în casa lui, am fost ?i aici, la Bucure?ti, în casa lui, a?a cum ?i el a venit în casa mea. Nu cred c? exist? personalitate pe care s-o mai fi cunoscut atât de bine, poate cu excep?ia lui D.I.Suchianu.

Pentru cei interesa?i, Vlaicu Ionescu e personaj principal în dou? romane masive de-ale mele, „Mort dup? America" ?i „R?stignit în America". Apoi toat? lumea cred c? a v?zut filmul meu „Nostradamus", transmis la TVR ?i TVR interna?ional, film despre via?a ?i opera lui Vlaicu Ionescu, a c?rei preocupare principal? a fost nostradamologia, contribu?ia sa la aprofundarea catrenelor ?i t?lm?cirea misterelor din profe?iile lui Nostradamus. Toat? lumea ?tie cum Vlaicu Ionescu a fost hulit de politrucii de la TVR, de genul unor nulit??i ca Tanda Pi?an (directoare a TVR 2), de Ruxandra Garofeanu, pe care n-o puteau suferi, nici el, nici so?ia sa, Lidia Ionescu, ex regizor la TVR, ca ?i al?ii (îi ?tie bine ?i Voican Voiculescu), care l-au considerat legionar ?i c? nu are ce c?uta pe postul na?ional (multe am?nunte g?si?i în c?r?ile mai sus citate). Pictorul se afl? în umbra acestei preocup?ri principale, dar trebuie s? ?tim c? tot ceea ce a picata el, mai ales în ultimii ani, e legat de decriptarea profe?iilor nostradamiene. Vlaicu Ionescu se considera restaurator ?i nostradamolog, nu pictor. Pictura era ca un fel de „violon d'Ingres" pentru el.

Iat? de ce lansarea de la Biblioteca Na?ional? mi se pare un blat s?vâr?it de amatori, un nou jaf cultural, ad?ugat la jaful temeliei, ?i nu o repara?ie moral?, cum poate s-ar fi vrut. Oricum, a fost un eveniment prea politizat, comparativ cu ceea ce trebuie s? fie o manifestare de ?inut? intelectual? ?i artistic?. Ce eveniment de soi ar fi fost dac? în loc de politruchisme, proiectau filmul „Nostradamus", adic? îl ascultam direct pe Vlaicu Ionescu! Nu mai vorbesc de faptul c? Doina Uricaru are un limbaj diletant, nu critic. I-am auzit câteva fragmente din carte citite chiar de ea. Ea nu e inzestrat? cu spirit critic, nu este o cercet?toare, dar c?l?re?te mâr?oaga plastic? din România, fiindc? în America nu are loc, nu exist?. Încearc? s?-?i fac? loc prin Constantin Antonovici, un sculptor român, ucenic al lui Brâncu?i, recunoscut de americani, dar ea s-a înh?itat exact cu ho?ul, cu cel care l-a ucis moral ?i fizic pe Antonovici (citi?i-i Plângerea din „Apocalipsa dup? Brâncu?i"), umflându-i toat? opera (peste dou? mii de lucr?ri). Astfel c? Doina Uricaru, în loc s? dema?te un ho? ?i s? se al?ture celor care vor s?-l asimileze pe Antonovici ca român, se înh?iteaz? cu ho?ul ?i valideaz? ho?ia! A plecat Patahârbici, adic? monstrul, a venit puicu?a lui! Va fi iar o via?? grea la I.C.R. New York pentru românii care au alte opinii decât cele ale Doini?ei. Ea va ignora cu „elan patriotic" valorile care nu-i sunt pe plac. Marga sau cine a numit-o a fost incon?tient, total dezinformat, fiindc? ea a supt de la vaca I.C.R., a fost la toart? cu ?uteanca, iar acum va suge în continuare. Noii ICR-i?ti au fost numi?i politic, f?r? concurs, confirmând marele adev?r c? nu trebuie s? ai de-a face cu „oficialii" dac? vrei s? realizezi ceva pentru ?ara ta! Ce va mulge Doini?a din acest nou uger care i s-a dat, nu v? pute?i închipui! Cert este c? Nostradamus-ul al nostru, Vlaicu Ionescu, n-a prev?zut un asemenea jaf de personalitate chiar la Biblioteca Na?ional?! Ce credibilitate s? aib? o autoare care ignor? surse de baz?, a?a cum este filmul „Nostradamus" ?i cele dou? c?r?i-document semnalate? O expozi?ie, un vernisaj, o carte trebuie s? fie libere de prejudec??i, de grupule?e, de g??ti, pentru a fi accesibile ?i celor neînregimenta?i.

Mult mai apropiat de acest ideal a fost vernisajul de la Muzeul literaturii cu expozi?ia Ziarului neconven?ional al Paulei Ribariu, în prezentarea lui Pavel ?u?ar?, care a vorbit despre treptele narativit??ii în aceast? tentativ? de a men?ine vie avangarda plasticii române?ti, de?i, dup? experin?a mea american?, ceea ce este considerat aici neconven?ional, acolo e deja vu, adic? a devenit conven?ional. Mi-a f?cut pl?cere s? m? reîntâlnesc cu veterana Alma Redlinger, care vine din avangarda interbelic?, dar ?i cu mai tinerii Daniela Chirion ?i alunecosul Mircea Barzuca, prezen?i cu lucr?ri în galerie. A?a cum le-am spus autorilor, spa?iul de la Muzeul Literaturii nu e potrivit pentru o expozi?ie de asemenea anvergur?, de aceea cred c? pentru ceea ce inten?ioneaz? s? fie aceast? mi?care, reper r?mâne expozi?ia anterioar? de la Galateca. footer