Revista Art-emis
Atac la istorici PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Joi, 18 Octombrie 2012 06:07

Dinu C. Giurescu,Dan Berindei, Gheorghe Buzatu, Florin Constantiniu-WattsDin când în când, asemenea întâmpl?rilor din scriiturile poli?iste ale romancierului Arthur Conan Doyle, fantomele bântuie internetul. Scos de la naftalin? - dac? o mai fi r?mas ceva, dup? atâta amar de vreme cât au ros moliile, sau, m? rog, de la t?mâie, dac-o fi trecut în alt? „dimensiune” -, „defect-atul” Ion Mihai Pacepa (îl voi numi Fantômas[1]) a aruncat, cu ceva timp în urm?, o serie de „mizerii pacepiste”, printre care ?i un articol r?suflat despre Putin, Rusia ?i F.S.B. (fostul K.G.B.), în care sus?inea c? Rusia „este condus? de K.G.B.!”. La auzul acestei asemenea n?zbâtii, un cunoscut jurnalist a exclamat: „Extraordinar! Pân? acum toat? lumea credea c? Rusia e condus? de C.I.A.! Noroc cu ayatollahul Pacepa ?i «farfuriile lui zbur?toare!», c? ne-am dumirit…”[2] De atunci au mai r?suflat în pres? unele texte atribuite ex-generalului fantom?, dar oamenii aviza?i din serviciile secrete române?t sus?in c? doar umbra m?sc?riciului ar mai putea emite astfel de bazaconii. M? rog, ast?zi se poate întâmpla orice!

Bazat pe mai vechile sale conexiuni cu tr?d?torul dezertor pardon, „defectorul”-Fantômas (agent K.G.B., dovedit chiar de c?tre unul dintre ?efii C.I.A.), dar ?i de al?ii, fostul ?ef al institu?iei de falsificare a istoriei recente a românilor - Vladimir Tismaneanu ?i-a permis s?-i amenin?e pe istoricii români autentici. Un fel de atac al ?oarecelui Jerry din desenele animate ale echipei William Hanna & Joseph Barbera împotriva leilor. Motivul împr??tierii bazaconiilor lui Fantômas ca ?i obr?znicia atacului visceral al Tism?neanului împotriva unor mari istorici români s-a datorat, în mod expres, aprecierilor favorabile ale acestora fa?? de ineditele dezv?luiri, publicate de c?tre americanul Larry Watts în excep?ionala sa lucrare „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni…”, vol. I, ap?rut? la editura Rao. Spre disperarea urma?ilor cominterni?tilor veni?i în România în ’44, „pe tancurile glorioasei armate sovietice” ?i a m?sluitorilor de istorie gen Roller-Tismeni?ki jr., din declara?iile unor mari istorici români contemporani: Gheorghe Buzatu, Dinu C. Giurescu, Florin Constantiniu, Dan Berindei ?i al?ii, reiese c? Larry Watts a venit cu o contribu?ie important? la deslu?irea unor semne de întrebare din istoria recent? a României. „Oare pe cine ar trebui s? credem? Pe Tism?neanu, Ple?u ?i ga?ca lor sau pe Buzatu, Giurescu, Constantiniu ?i Berindei?”[3]

P?rerea istoricilor

Acad. Florin Constantiniu - „O contribu?ie excep?ional? la istoria contemporan? a României!”

„… Publicul cititor din ?ara noastr? are acum oportunitatea de a judeca singur cum trebuie scris? o istorie a trecutului recent. Istoricul nici nu elogiaz? ?i nici nu condamn?. El explica, pentru c? acesta este rolul s?u, s? explice. Eu o spun ?i o tot repet: cercetarea istoric? se desf??oar? pe dou? paliere: reconstituirea faptelor - ceea ce istoricul Larry Watts a f?cut cu o baza documentar? impresionant?, punându-ne la îndemân? o succesiune de evenimente a?a cum sau petrecut ele - ?i, în al doilea rând, istoricul caut? leg?turile cauzale: de ce s-au petrecut acele evenimente în felul în care s-au petrecut. Deci, cercetarea istoric? e reductibil? la doua elemente: cum? ?i de ce? - iar Larry Watts a r?spuns exact acestor întreb?ri. Distan?a e enorm? între cartea lui ?i cei care aici, la noi în ?ara, confund? cercetarea istoric? cu un fel de rechizitoriu permanent!”

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Buzatu: „Fere?te-m?, Doamne, de prieteni...”

Cartea lui Larry L. Watts se integreaz? în rândul marilor c?r?i consacrate marilor probleme ale istoriei noastre recente. Avem în fa?? un studiu temeinic ?i complet: organizare; cantitatea ?i calitatea surselor în majoritate inedite ?i bog??ia bibliografiei […]; cunoa?terea aprofundat? ?i analiza model a «dosarelor» investigate; originalitate ?i inteligen??, orizont ?i obiectivitate în abordarea ?i tratarea problemelor; metod? ?i rigoare într-o construc?ie istoriografic? de propor?ii; concluzii sistematice ?i pertinente, ferme ?i clare, excluzând interpret?rile nesigure ?i confuziile. «Calit??i» specifice, din câte cunoa?tem, mai tuturor Rapoartelor privind etapa comunist? de la Bucure?ti, iar nu numai de aici! Propor?iile construc?iei lui Larry L. Watts sunt impresionante […], succedate de o impresionant? bibliografie ?i un indice. Sub acest aspect, cartea lui Larry L. Watts exceleaz? în func?ie net?g?duit? ?i de preferin?ele autorului sau de specificul surselor folosite. În fond, dup? cum deducem dintr-un motto al c?r?ii, ostilitatea Moscovei împotriva României era… tradi?ional?, de vreme ce însu?i Fr. Engels afirmase, la 1848, c? românii se dovediser? «suporteri fanatici ai contrarevolu?iei», astfel c?, pentru «cauza»revolu?iei proletare, dispari?ia lor «de pe fa?a p?mântului va fi un pas înainte». «Fere?te-m?, Doamne, de prieteni...»

Acad. Dinu C. Giurescu - „Larry Watts, un deschiz?tor de drumuri”

„…O analiz? multipl? a serviciilor de informa?ii ale mai multor ??ri în acela?i timp, vizând o singura ?ara, eu nu ?tiu dac? s-a mai f?cut vreodat?! ?i, bineîn?eles, r?zboiul împotriva României este o realitate, pe care Larry Watts o descifreaz?. El stabile?te ?i un nou model: de acum înainte, când trebuie s? studiem materialele pe linia serviciilor de informa?ii, va trebui s? avem în minte ?i s? ne asimil?m metoda pe care a folosit-o Larry, care e un deschiz?tor de drumuri - ?i nu-l laud, pentru c? nu am nimic de câ?tigat de la el, decât acest schimb intelectual ?i de informa?ii pentru care îl felicit ?i îi mul?umesc! Deci, pe de o parte e un deschiz?tor de drumuri ?i al unei noi metode de cercetare. În al doilea rând, a mai adus o inova?ie care-l serve?te foarte mult pe istoric. În fruntea fiec?rei „desp?r?ituri” mari a c?r?ii, a pus extrase scurte, de dou?-trei rânduri, pentru a ilustra felul în care gândeau diferi?ii lideri ai momentului. În acest fel, autorul a deschis un subiect foarte sensibil, sarcina cea mai grea a istoricului fiind tocmai aceea de a reconstitui modul în care gândeau în realitate cei de atunci. Or, când v?d ast?zi atâ?ia de?tep?i care se extind asupra microfoanelor ?i-?i dau cu p?rerea, le spun ca nu m? intereseaz? p?rerea lor, ci a celui ?i celor de atunci! Deci, vrem reconstituirea felului lor de a gândi de atunci, iar Larry o face cu prisosin?? în fa?a fiec?rui capitol al c?r?ii sale!”

Acad. Dan Berindei - „Sunt impresionat de propor?iile ?i de complexitatea lucr?rii!”

„… Sunt impresionat în primul rând de propor?iile lucr?rii lui Larry Watts, dar când am ?i parcurs-o, mi-am dat seama ?i de complexitatea ei! Domnul Watts a avut curajul, dar mai ales priceperea de a se descurca într-un h??i? de informa?ii uria?. În acest fel îns?, a venit cu o contribu?ie foarte important?, care ofer? o imagine extraordinar? a ?es?turilor din lumea nev?zut? a informa?iilor, deschizându-ne drumul prin acest h??i?. A f?cut-o cu competen??, cu senin?tate, f?r? parti-pris-uri, dar în acela?i timp ?i cu convingerea dat? de m?rturiile întâlnite în procesul s?u de investiga?ie, potrivit c?rora România a fost o nedrept??it?. Vreau s?-l felicit

„Tr?d?torii r?mân tr?d?tori toat? via?a!”

În loc s?-i fie mediatizate „farfuriile zbur?toare”, statul român ar trebui s? cear? extr?darea individului, repartizându-i-se pentru tot restul zilelor o „garsonier?” la „Hotel Jilava”. Subscriu f?r? rezerve urm?torului citat din revista „Na?iunea”[4]. „Tr?d?torii r?mân tr?d?tori toat? via?a ?i trebuie s? pl?teasc? pre?ul tr?d?rii. În 1917, când colonelul Sturdza a tr?dat armata român? ?i a trecut la inamic, în liniile germane din Moldova (în Primul R?zboi Mondial n.r.), Tribunalul Militar (românesc - n.r.) l-a condamnat la moarte, în lips?. În 1940 când Ion Antonescu a venit la putere ?i s-a aliat cu Germania, colonelul Sturdza care tr?ia pe meleaguri germane a cerut sprijinul lui Hitler pentru a fi gra?iat în România ?i a se putea întoarce acas?. Spre cinstea lui, Generalul Ion Antonescu, a refuzat interven?ia lui Hitler în favoarea colonelului Sturdza spunând c? un tr?d?tor care a tr?dat armata ?i neamul românesc r?mâne tr?d?tor toat? via?? ?i nu-l iart?. Pentru români ?i România, (ex)generalul Pacepa r?mâne un tr?d?tor care trebuie arestat ?i încarcerat iar spusele lui luate ca afirma?ii necredibile…”

Grafica - Ion M?ld?rescu
------------------------------------------------
[1] Fantômas - Unul dintre cele mai populare personaje din istoria criminalit??ii fic?ionale franceze, Fantômas a fost creat în 1911 de scriitorii francezi Marcel Allain (1885–1969) ?i ?i Pierre Souvestre (1874–1914). Personajul a stat la baza mai multor filme, adapt?ri de televiziune ?i adapt?ri pentru benzi desenate. În istoria criminalit??ii fic?ionale, el reprezint? o tranzi?ie de la r?uf?c?torii din secolul al XIX-lea la criminalii în serie din perioada modern?.
[2] Victor Roncea, „Ziari?tii online”.
[3] Ibidem
footer