Revista Art-emis
Creditul restant şi Mafia sistemului bancar PDF Imprimare Email
Mircea Bătrânu   
Duminică, 23 Septembrie 2012 21:31
Mircea Bătrânu
Ei îţi distrug viaţa! Distruge-o şi tu pe-a lor!
Prin aceeaşi procedură"[1]

Despre creditul tău restant [2]

http://viitorul.wordpress.com/2010/12/09/s-a-sinucis-vreun-angajat-al-firmelor-de-recuperare/

Mai mult de jumătate din populaţia ţării are angajate credite bancare iar o parte extrem de importantă a ei, treizeci la sută, nu-şi mai poate respecta angajamentele de plată! La un asemenea nivel nu se mai poate vorbi despre eroare individuală sau despre rea intenţie! Nu sunt în România cinci milioane de oameni tâmpiţi sau hoţi! Şi în nici un caz nu este o reavoinţă sau politici de creditare greşite (aşa apreciază conducerea statului şi a sistemului bancar din România)! Mi-e scârbă să-l mai văd pe omul ăsta, Traian Băsescu, ajuns preşedinte al României prin slugărnicie excesivă faţă de structuri externe ţării, dând vina pe oamenii care au făcut împrumuturi la bănci! Nu numai el, dar şi Mugur Isărescu promovează aceeaşi acuzaţie asupra omului care s-a îndatorat! Despre purtătorul de cuvânt al bancherilor mondiali (spus şi al B.N.R.), Adrian Vasilescu, nici nu mai e nevoie să mai spun ceva. Priviţi-l! I se umezesc ochii când se referă la dreptul băncilor asupra oamenilor!

În Grecia este aceeaşi situaţie, în Bulgaria, Spania, Polonia, Ungaria, Slovacia şi alte ţări, lumea a ajuns disperată datorită situaţiei datoriilor către bănci! Cu toate acestea, băncile realizează profituri imense pentru o lume din ce în ce mai săracă! Poate cineva să creadă că toate acestea sunt întâmplări sau consecinţele crizei mondiale? Poate cineva să mai creadă că zeci si sute de milioane de oameni au greşit făcând împrumuturi bancare şi apoi rămânând fără venituri? În România situaţia este şi mai grea datorită administraţiei proaste a statului şi a slugărniciei excesive faţă de interese externe! Oamenii sunt împovăraţi de datorii iar după ce au fost îndemnaţi să facă tot felul de credite bancare, acum sunt lăsaţi să urle în pustiu. Presa e plină de cazuri de sinucideri pentru că oamenii nu mai rezistă psihic presiunii exercitate de către firmele de recuperare!

De ce s-a ajuns aici? Ce înseamnă datoria bancară? Al cui e jocul ăsta mizerabil şi ce facem să scăpăm de porcăria asta? În cele ce urmează vom intra în miezul acestei structuri de tip mafiot!

Băncile, Hipermarketurile şi globalizarea [3]

Acesta este capitolul 2 al prezentării. În capitolul unu „Despre creditul tau restant si mafia sistemului bancar" am prezentat o situaţie generală legată de creditele bancare şi imposibilitatea celor mai mulţi de a le plăti! Tot acest sistem de creditare este unul malefic, pus la punct prin procedura Globalizării şi în interesul controlului şi supunerii populaţiei! Nu numai în România se întâmplă asta.

Trebuie totuşi să prezint aici câteva date: globalizarea este un procedeu prin care un interes local se extinde pe zone continentale şi apoi la nivelul întregului Glob pământesc (globalizare) prin decizie! Eu fac o distincţie de termeni şi numesc astfel:
- Mondializare - procedeul natural de extindere al intereselor la nivelui întregului Pământ
- Globalizare ca fiind procedeul impus, invaziv, al acestei extinderi.
Spre exemplu, televiziunea, cultura (cartea, arta, expoziţiile), internetul, competiţiile sportive, transporturile aeriene, învăţământul, s-au extins natural la nivelul Pământului, deci putem spune că sunt parte din Mondializare!
Sistemul bancar, piaţa energetică, hidrocarburile şi oţelul, hypermarketurile şi mare parte din producţia de bunuri (alimentele şi electronicele), investiţiile în infrastructură, armamentul, produsele farmaceutice şi medicale, parte din industria auto şi transporturi sunt create prin acest procedeu numit Globalizare.
Globalizarea impune, nici nu întreabă şi nici nu cere acorduri! Faptul că România nu mai produce locomotive, vagoane, tractoare, camioane, maşini agricole, utilaje miniere şi vapoare, este un efect al Globalizării şi nu al pieţei libere! Dar pentru ca aceste evenimente să producă dependenţa totală a populaţiei faţă de producţia străină, trebuia ca o clasă politică să fie la dispoziţia lor şi să execute aceste ordine. La noi, procedeul dependenţei faţă de un interes străin s-a numit privatizare şi prin el s-a transferat interesul general (proprietatea de stat) în interes privat străin. Iar acum, clasa politică aflată la putere, execută fără să crâcnească dispoziţiile unor instituţii globaliste cum sunt F.M.I. şi W.B.

Creditul este afacerean nu ajutorul băncii [4]

Acesta este capitolul 3 al prezentării. În capitolul unu „Despre creditul tau restant si mafia sistemului bancar" am prezentat o situaţie generală legată de creditele bancare şi imposibilitatea celor mai mulţi de a le plăti iar în capitolul 2 am văzut ce-nseamnă o politică globalistă şi cum au apărut hypermarketurile cu sprijinul sistemului bancar! L-am auzit pe preşedintele în exerciţiu al României declarând o prostie fără margini auzită probabil pe la discuţiile cu F.M.I. sau cu vreun consilier şcolit la fără frecvenţă! O placă învechită care spune „Trebuie rambursate creditele indiferent de situaţia oamenilor pentru că în bănci sunt banii deponenţilor"! Este un fals grosolan şi o minciună fără margini! În primul rând că nu există niciunde specificat, în condiţii sau contract, că atunci când depui banii în bancă, ea, banca, poate să facă plasamente cu banii tăi, ca să obţină profit! Niciunde nu vei găsi asta la vreo bancă dar vei găsi la fondurile financiare, vezi şi cazul Fondului Naţional de Investiţii (F.N.I.). Nici măcar faptul că banca va acorda credite din banii tăi nu vei găsi. Cereţi băncii să vă arate aceste clauze contractuale! Nu au ce să vă arate! Împrumuturi acordă Casele de Ajutor Reciproc, acolo unde sunt îndeplinite trei condiţii:
- acţionează în sistem închis, între membri casei;
- fondurile provin din depunerile membrilor (depozite şi cotizaţii);
- rambursarea se face la valoarea împrumutului plus comision de administrare şi o dobândă care să acopere inflaţia.

Banca este o organizaţie care face afaceri prin acordarea unor credite. Banca nu te ajută, nu te împrumută. Afacerea băncii este simplă: pe baza unui contract de credit, banca îţi pune la dispoziţie o sumă de bani pe o perioadă de timp iar tu vei returna suma plus dobânda prevăzută în contract. Băncile îşi acoperă cheltuielile prin comisioane bancare iar din dobândă acoperă inflaţia şi realizează profitul. Banca plasează nişte bani printr-un credit către tine, nu pentru a te ajuta ci pentru a realiza profit. Banca face o afacere când acordă credite. Împrumutul între oameni este un ajutor pentru că restitui aceiaşi bani. Împrumutul bancar este o afacere pentru că se plasează nişte bani pentru a realiza profit! Dobânda este profitul băncii.

Afacerile au întotdeauna o doză de risc. Pentru a-şi limita riscurile, băncile îşi asigură riscul de neplată la un asigurator. Pentru creditul tău de 5.000 euro se plătesc 100-400 euro la asigurator (societate de asigurări) sub forma unei poliţe de asigurări, iar în cazul în care tu nu mai poţi plăti, asiguratorul despăgubeşte banca. Deci banca oricum iese în câştig. Creditele se acordă pe un anumit termen, de la un an la treizeci de ani sau mai mult. Fiind o afacere, ea trebuie să înceteze de drept la sfârşitul perioadei contractuale. De aici încep problemele tale, pentru că băncile au creat un sistem de control suprastatal iar justiţia nu dispune de toate pârghiile pentru a-ţi reda libertatea faţă de acesta.

Biroul de Credit - Sistemul bancar şi-a luat măsuri înfiinţând un Birou de Credit, care gestionează o bază de date cu toţi cei ce au contractate credite bancare. Această măsură este luată, declarativ, pentru a împiedica un rău platnic să contracteze credite cu alte bănci. În realitate este o bază de date la care are oricine acces şi cu atât mai mult instituţiile guvernamentale şi globaliste. Nu există secret bancar.
Asiguratorul - A doua măsură de protecţie a sistemului bancar este dată de asigurarea creditelor pentru riscul de neplată. Un asigurator, care are în spate un fond financiar, pe baza unui comision, asigură riscul de neplată al creditului către bancă printr-o poliţă de asigurare! Dacă tu nu respecţi perioada de rambursare, banca îl consideră scadent anticipat şi îşi acoperă pierderea prin încasarea poliţei de asigurare!
Recuperatorul - Mai este banca în drept să exercite presiuni asupra ta? NU! Are asiguratorul dreptul să exercite presiuni asupra ta? NU! Pentru că nu e parte din contract. Dar, în loc să închidă contractul şi să-şi vadă fiecare de ale lui, aşa cum e normal, se procedează la cesiunea creanţei. Adică dreptul băncii de a încasa ratele creditului de la tine, le cedează unei firme numite „de recuperare pe cale amiabilă", deşi banca şi-a încasat drepturile din asigurare.

Ai de dus o luptă cu un sistem. Un sistem ticălos care nu este interesat de faptul că tu ai rămas fără venituri şi nu mai poţi plăti. Moartea ta poate fi una din clauzele prin care asiguratorul despăgubeşte sau recuperatorul încasează asigurarea. Ai de dus o luptă. Fă de bine şi nu te da bătut!

S-a sinucis vreun angajat al firmelor de recuperare? [5]

Oamenii sunt disperaţi, au rămas fără venituri şi asupra lor s-a dezlănţuit infernul.
Auzi din ce în ce mai des cazuri de restanţieri la bănci ajunşi în situaţia de a ceda nervos şi de a se sinucide. Părinţi care s-au împrumutat ca să-şi susţină familia sau sănătatea, pensionari, tineri absolvenţi şi familişti care au crezut în programele de tip „prima casă" devenit programul „ultima cale - ştreangul!", şomeri, handicapaţi, profesori, poliţişti, militari, taximetrişti, medici şi asistenţi medicali, agricultori, muncitori, studenţi. Toţi aceşti oameni au crezut în bunul mers al societăţii şi în îndemnurile conducerii politice a ţării şi a conducerii Băncii Naţionale şi s-au împrumutat. Acum sunt disperaţi, sunt în imposibilitate de plată şi nu mai rezistă presiunii exercitate de firmele de recuperare! În acest timp, Preşedintele în cunoscuta-i nesimţire şi fără nicio responsabilitate, îi ceartă „ce, v-am pus eu să faceţi copii, să vă luaţi case şi să vă împrumutaţi la bănci?" iar Guvernatorul B.N.R., despre care lumea încă mai are o părere bună, revine cu declaraţii de tipul „românii s-au împrumutat prea mult!" deşi politica bancară e stabilită de B.N.R.. Dar voi, marii conducători aşezaţi ca un blestem peste România, nu aveţi nicio responsabilitate? De ce nu-i sprijiniţi pe cei ajunşi în necaz?

Revin la cazul tău, al împrumutatului ajuns în imposibilitatea rambursării datoriei.
Băncile s-au spălat pe mâini, au declarat creditul tău restant ca fiind scadent anticipat, şi-au încasat asigurările de risc de neplată şi nu se murdăresc pe mâini cu ceea ce urmează. În ecuaţia asta, băncile sunt curvele ce şi-au pus rochia albă de mireasă deşi au îmbolnăvit de SIDA milioane de oameni.
Creanţa, adică dreptul băncii (creditorului) asupra datoriei tale asumate prin contractul de credit, este vândută unor firme de recuperare numite „recuperare pe cale amiabilă". Altfel spus, dacă tu ai un credit restant de 15.000 lei sau 150 milioane lei vechi, o firma preia creanţa de la bancă plătind 10-30% din valoare, adică 1.500-4.500 lei.

Prima încălcare a demnităţii şi drepturilor tale vine din faptul că nu te întreabă nimeni dacă tu eşti sau nu de acord să ai o datorie către o altă instituţie. Ai încheiat un contract de credit cu o bancă şi te-ai trezit dator către o altă instituţie numită „firmă de recuperare pe cale amiabilă" fără să ţi se ceară acordul, iar această firmă nu este parte în contractul de credit semnat de tine cu banca.

Legea este incorectă. Soluţiile sunt:
- specialiştii în drept să acţioneze în contencios legea care permite unei terţe
- persoane juridice să preia creanţa fără acordul tău;
- statul să legifereze falimentul persoanei.
A doua încălcare gravă a demnităţii tale este rodul acestor firme de recuperare. Scrisori ameninţătoare, telefoane 7 zile din 7, zi şi noapte, pe un ton imperativ, acuzator. Cine sunt ei de îşi permit să se substituie procuraturii şi poliţiei, de îşi permit să îţi tracaseze familia şi să te aducă în pragul nebuniei? De ce fac asta? Credit Express, Eos-Ksi, Kruk Internaţional şi altele. În spatele lor sunt grupuri de borfaşi politici locali puşi la dispoziţia unor borfaşi internaţionali. Punctul lor forte e presiunea psihică exercitată prin angajaţi la adăpostul unor call-centere. Cu greu îi veţi identifica prin sediile lor sau nume pe internet. Pentru că acţionează din umbră.

Scopul lor? Distrugerea ta. Pentru că deşi ştiu foarte bine că eşti în imposibilitate de plată, că ai dat faliment sau eşti în şomaj, ei te toacă zi şi noapte pentru a te determina să te sinucizi. Sinuciderea ta înseamnă încasarea poliţei de asigurare de viaţă pe care ai semnat-o când ai angajat creditul. Punctul lor slab e frica, teama. Dacă ar avea un minim de demnitate, nu s-ar ascunde. Au sedii fără date de contact, nume false, atitudini sfidătoare dar le e frică! Altfel nu s-ar ascunde! Ei nu vor exercita niciodată presiuni asupra golanilor de cartier sau a altor structuri infracţionale care au datorii la bănci. Pentru că le e frică. Dar pe tine te ştiu slab.

Bazează-te pe punctul lor slab, pe teama lor şi luptă! Trebuie să lupţi cu ei! Nu fugi, nu te sinucide. Sinuciderea ta înseamnă dezastrul familiei tale şi succesul acestor lichele. Ai auzit însă să se fi sinucis vreun angajat de-al lor? Adică tu nu mai rezişti şi-ţi pui ştreangul de gât. Şi ce-ai rezolvat? Ei îşi iau banii şi trec la alt client cu probleme. L-ai ajutat tu cu ceva pe semenul tău aflat în acelaşi necaz, dacă te sinucizi? Iar tu, poliţistule care nu ai mai rezistat şi ţi-ai pus pistolul la tâmplă, i-ai ajutat cu ceva pe ceilalţi disperaţi? Tu te-ai sinucis iar cel ce te-a distrus psihic a mers să bea ceva de plăcere şi bucurie că a mai închis un caz şi a luat o primă! De ce tâmpla ta?

Tu nu mai poţi dormi de presiunea exercitată de angajaţii acestor firme, nu-ţi mai găseşti locul, eşti disperat, familia ţi se destramă, înnebuneşti cu toate problemele pe cap. În timpul ăsta, patronii şi angajaţii acestor firme duc o viaţă excelentă deşi uzează de practici naziste (terorism psihic) în relaţia cu clienţii băncilor. Ei îţi distrug viaţa. Distruge-o şi tu pe-a lor! Prin acceaşi procedură.
Noi nu avem un stat care să te protejeze! Justiţia are limitele ei dar trebuie să înţelegi că totuşi, procuratura şi poliţia acţionează dacă sunt sesizaţi. Nu te limita la a răspunde. Atacă-i! Ei sunt duşmanii familiei tale. Răspunde cu aceeaşi monedă! Legea Talionului „viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte!"[6] Niciun angajat sau responsabil al acestor firme nu a ajuns in instanţă!

- Avertizează-i. Nu intru în detalii despre responsabilitatea lor privind prelucrarea datelor cu caracter personal (Legea 677-2001) dar A.N.S.P.D.P.C. recomandă să trimiţi o scrisoare firmei de recuperare şi să le ceri să nu-ţi mai trimită somaţii şi să nu te mai sune iar dacă ei nu respectă asta atunci să depui reclamaţie la A.N.S.P.D.C.P.
- Fă plângere la procuratură sau poliţie pentru hărţuire.
- Când te sună de la firmele de recuperare înjură-i, fă-i în toate felurile, asta te va elibera de încărcătura psihică a situaţiei;
- Identifică firmele ca sedii şi publică-i pe net (foto, adresă şi date de contact)
- Identifică patronii si administratorii din România şi străinătate şi publică-i pe net cu adresele domiciliului, fotografii şi date privind familiile lor. Trebuie să trăiască şi ei spaima pe care o trăieşti tu!
- Înfruntă-i direct şi fără teamă. Mergi la sediul lor. Fără să te umileşti. Arată-le că nu ţi-e teamă şi că-i înfrunţi oricând. Indiferent dacă eşti femeie sau bărbat, înfruntă-i! Ei sunt un pericol pentru familia ta şi pentru viaţa ta.
- Ia legătura şi cu alţii şi uniţi-vă. O luptă e mai uşor de dus când fronturile se unesc, iar dacă lucrurile vor evolua aşa cum prognozez, aceste firme vor fi desfiinţate iar administratorii şi şefii de departamente vor ajunge în faţa instanţei şi vor plăti pentru toţi cei ce şi-au pierdut viaţa datorită terorismului practicat de către ei. Nu este radicalism, ci o responsabilizare a unor instituţii care nu au ce căuta în mileniul trei!
-----------------------------------------------------------------------------
[1] Jurnal Mircea Bătrânu-2010/2011 http://viitorul.wordpress.com/2010/12/09/s-a-sinucis-vreun-angajat-al-firmelor-de-recuperare/
[2] Despre creditul tău restant
[3] Băncile, hypermarketurile şi globalizarea
[4] Creditul este afacerea  şi nu ajutorul băncii
[5] S-a sinucis vreun angajat al firmelor de recuperare?"
[6]Legea Talionului „viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte" a fost adoptată de vechea legislaţie greacă şi romană. În zilele noastre, această expresie semnifică o pedeapsă aplicată unei persoane, în acelaşi mod în care a înţeles ea să o aplice altcuiva. footer