Revista Art-emis
Libert??i aparente PDF Imprimare Email
Remus Tanasa   
Sâmbătă, 15 Septembrie 2012 14:37
Remus Tanas? Conform teoriilor lui Gaetano Mosca despre clasa politic? ?i despre putere, toate formele de Stat tind spre ceea ce ast?zi este cunoscut ca autoritarism. În toate formele de Stat se observ? tendin?a de justificare a puterii în virtutea unei oarecare alegeri ereditare sau elective. Ultima form? de legitimare din partea puterii este, f?r? nici un dubiu, cea mai eficient?: cel mai bun mod pentru a comanda poporul ?i/sau masele este s? îi faci pe cei condu?i s? cread? c? ei comand?. Societatea contemporan? pare s? ne demonstreze ceea ce p?rintele contractului social, Rousseau, afirma despre sclavie: nu exist? supunere mai perfect? decât aceia în care este jucat? cartea libert??ii aparente, c?ci astfel pân? ?i voin?a este supus?. Omul contemporan, crede a fi liber ?i nu realizeaz? rolul s?u de pion anonim în cadrul unui joc mai mare teleghidat, nu realizeaz? rolul s?u de instrument pasiv în mâinile oligarhiilor. Aceast? impresionant? „realizare" se datoreaz? terorismului ideologic propagat de mass-media, metod? care îi distruge omului capacitatea de a gândi. În urma acestui proces de o eficien?? însp?imânt?toare, omul „gânde?te" c? posed? o opinie proprie, dar de fapt, el exprim? opinia celor care au avut ?i au influen?? asupra modului s?u de a vedea realitatea.

Filosoful francez Foucault ne înva?? c? adev?rata fa?? a puterii st? într-un exerci?iu continuu, realizat prin intermediul unor aparate impersonale - birocra?ie, armat?, ?coal?, ?tiin??, mijloace tehnice - prin care suntem costrân?i în mod inco?tient ?i continuu s? fim, s? gândim ?i s? ac?ion?m într-un anumit fel. Rolul individului, cet??eanului, este cel de spectator, dimensiunea participativ? care l-ar transforma în protagonist fiind doar un vis. Individul nu este decât un element pasiv în interiorul masei care trebuie s? fie dirijat?, f?cut s? cread? c? are rol decizional ?i pus s? accepte variante ?i decizii cu convingerea c? ac?ioneaz? autonom. În realitate individul este dirijat de un adev?rat bombardament de stimuli ?i sugestii impuse de al?ii. Edward Louis Bernays înc? din 1928 accentua importan?a unei manipul?ri inteligente a opiniilor ?i obiceiurilor maselor, pentru o mai buna func?ionare a unei societ??i democratice. Conform lui Bernays rezultatul este acela de a oferi maselor idei stereotip, sub preten?ia autonomiei intelectuale ascunzându-se de fapt un deliberat proiect de orientare a imaginarului ?i gândirii colective; ceea ce noi ?tim, sau credem c? ?tim, ne face s? accept?m realitatea în mod acritic.

Dorin?a de a fi liber se mi?c? în mod paralel cu exigen?a de afirmare a propriei personalit??i. Dar ?inând cont de faptul c? afirmarea propriei personalit??i poate fi realizat? posedând un minim de inteligen??, în mod natural esen?a liberat??ii nu este perceput? de to?i; concluzia este c? pu?ini sunt cei care pot pretinde a fi liberi: eliberarea de idei preconcepute, de ignoran??, de mediocritate, de indiferen??, c?ci libertate înseamn? a gândi, a c?uta, ac?iona, a compara, ?i nu a accepta f?r? a pune întreb?ri ceea ce al?ii î?i ofer? drept realitate. În zilele noastre televiziunea în special ?i media în general „ajut?" omul s? fie liber, s? descopere, s? pun? întreb?rile juste; întreb?ri de genul: ce se va purta anul acesta?, ce cluburi/discoteci pot fi frecventate în seara aceasta?, unde mergem mâine s? facem shopping?, oare x-ulescu are amant??, oare respectivul actor de film (actorii de teatru nu au c?utare) este vegetarian sau nu?, re?in aten?ia opiniei publice, distrag aten?ia de la lucrurile cu adev?rat importante. ?tirile despre lumea monden? sunt cele promovate de media, astfel încât pentru un individ oarecare s? fie mai important dac? ?tie în care scandal sexual a fost implicat un oarecare politician decât dac? afl? informa?ii despre averea personal? a respectivului politician sau dac? afla opinia aceluia?i politician în legatur? cu Tratatul de la Lisabona. Cei ce lucreaz? în media ar putea argumenta fluxul ridicat al ?tirilor despre lumea monden? si a transmisiunilor de prost gust, precizând c? oamenii asta cer, iar ei nu fac decât s? ofere ceea ce se cere. Exact ca în economie, pia?a cere iar produc?torii ofer?. Dar ceea ce trebuie ?tiut este c? exact ca ?i în economie, cererea poate fi influen?at?, astfel încât profitul produc?torilor s? fie mai ridicat; iar producatorii/de?in?torii de trusturi media sunt implica?i pân? peste cap în politic?, deci profitul lor este dublu. Concubinajului dintre putere ?i organismele creatoare de informa?ie, adic? între sistemul democratic ?i mass-media perverte?te conceptul de libertate, libertatea contemporanilor nefiind altceva decât o iluzie.

Un alt aspect contemporan care se confund? cu libertatea este consumismul. Libertatea de ast?zi este înainte de toate libertatea de a poseda. Aceasta nu are nici o legatur? cu „a fi" ci cu „a avea". Omul este considerat liber în m?sura în care este proprietar. Condi?ionat înc? din copil?rie s? asocieze posesia de m?rfuri cu libertatea, omul contemporan a ajuns s? se identifice cu marfa, ajungând la rândul lui o marf?. Prin intermediul reclamelor publicitare "homo sapiens" din zilele noastre este „convins" s? cumpere mai mult decât ar avea nevoie în speran?a c? va fi fericit, în speran?a viitorului idilic proiectat de artizanii ideologiei profitului.

Dac? a fi liber înseamn? doar a munci pentru a consuma ?i „a gândi" la comanda atunci nu exist? nici o diferen?? între societatea a?a-zis democratic? ?i cel mai teribil totalitarism. Atunci când o singur? percep?ie a realit??ii ?i un singur mod de via?? sunt prezentate drept esen?a libert??ii supreme întrebarea fireasc? este de când libertatea presupune lipsa de alternative? Atunci când doar acele valori utile puterii oligarhice sunt promovate ?i acceptate, iar orice idee non-conform? cu logica utilitarist-consumist? a centrelor de putere politico-economice este stigmatizat? ?i exclus? din circuitul social, ne face s? ne îndoim profund asupra sincerit??ii ?i asupra bunelor inten?ii ale actualului sistem de guvernare din Europa. footer