Revista Art-emis
Invada?i sau invadatori?i PDF Imprimare Email
Prof. Ilie ?andru   
Duminică, 09 Septembrie 2012 14:54
Milton Lehrer - Ardealul,pamant romanescÎntr-o veselie devenit? obi?nuin??, aproape cotidian?, publica?iile de limb? maghiar? din România se întrec în a ne ponegri în fel ?i chip, f?r? nicio re?inere, f?r? pic de ru?ine, de mai bine de dou? decenii, f?r? ca nimeni s? mi?te vreun deget, spre a le atrage m?car aten?ia c? ceea ce fac dep??e?te orice limit? a bunului sim?, ca s? nu mai vorbesc de legile ??rii.[1]

„Ace?ti oprimatori ai Transilvaniei sunt oameni care mistific? unde nu pot contesta ?i mint unde nu pot combate"! (Mihai Eminescu)

O fac bazându-se, probabil, pe „dreptul la liber? exprimare a gândurilor, a opiniilor [...] prin viu grai, prin scris, prin imagini" (Art. 30 (1) din Constitu?ia României). Acelea?i prevederi le au în vedere, cred, ?i cei ce au obliga?ia de a aplica legea. E mai simplu ?i mai comod a?a. Numai c? dumnealor nu ar trebui s? uite - mai ales s? nu se fac? a uita! - c? acela?i Art. 30 (7) precizeaz? c? „sunt interzise prin lege def?imarea ??rii ?i a na?iunii [...] incitarea la discriminare, la separatism teritorial". Cu atât mai mult cele de mai sus trebuie s? fie respectate de c?tre mijloacele de informare în mas?, cu cât Art. 31 (4) prevede în mod expres: „Mijloacele de informare în mas?, publice ?i private, sunt obligate s? asigure infirmarea corect? a opiniei publice". Dar ce fel de „informare corect?" a opiniei publice asigur?, de exemplu, publica?ia „Szekely hirmondo", nr. 53 din 2012, care se întreab?, mali?ios: „În ce Românie tr?im?". ?i nu are nicio re?inere de a r?spunde printr- o minciun? neru?inat?: „Tr?im în acea Românie care pân? în ziua de azi persecut? cu violen?? sute de mii de maghiari care i-au fost alipi?i". Oare nu ar fi cazul ca autorul respectivului articol, Csergo Zoltan, s? r?spund? pentru aceast? afirma?ie mincinoas? ?i calomnioas?, în conformitate cu prevederile Art. 31(4)?!

Nu cumva s? se cread? c? publica?ia de mai sus este singura în ale c?rei pagini apar astfel de mizerii la adresa ??rii ai c?rei cet??eni sunt ?i autorii unor astfel de articole. Dup? cum nici Csergo Zoltan nu este singurul ziarist de etnie maghiar? care ne împroa?c? cu noroiul minciunii ?i al calomniei. Publica?ii (cotidiene, s?pt?mânale, lunare, trimestriale) precum: „Haromszek", „Szekely ujsag", „Csiki ujsag", „Szekely Nep", „Udvarhelyi Hirado", „Tortenelmi magazin" etc. se întrec în a ne batjocori, f?r? nicio re?inere, fiind pline de invective ca: „n?v?lirea valahilor", „opincile pline de sânge ale valahilor", „coloniz?rile române?ti în ora?e cu popula?ie preponderent maghiar?", „lan?ul statului majoritar", „politica de dezna?ionalizare dus? de statul român în Secuime", „comunismul venit peste capul nostru ca o consecin?? nefast? a statului unitar ?i na?ional", „în Ardeal, ungurii sunt lovi?i, b?tu?i numai pentru na?ionalitatea lor", „România este singura ?ar? creat? de Trianon, cârpit?, care î?i mai p?streaz? grani?ele de dup? primul r?zboi mondial", „suntem sugruma?i de 86 de ani, uneori mai puternic, alteori mai încet, îns? f?r? întrerupere", „aici pe P?mântul Secuiesc, unde noi suntem locuitorii b??tina?i, s? avem atâta curaj încât s?-i cerem fiec?rui invadator, f?r? r?d?cini aici, s? ni se adreseze în limba maghiar?" etc. etc..

Toate aceste invective ?i r?ut??i s-au n?scut ?i se vor na?te ?i în viitor din convingerea - pe care politicienii din Budapesta au cultivat-o cu grij? în mintea genera?iilor de unguri - „dreptului istoric al Ungariei asupra Transilvaniei". Motiv pentru care, dup? Marea Unire din 1918, prin care, în mod firesc, Transilvania, dintotdeauna româneasc?, a revenit la sânul mamei sale, România, noi, românii, am r?mas pentru unguri ni?te „invadatori cu opincile valahe pline de sânge"! Noi ?i nu ei, ungurii, am invadat p?mântul Transilvaniei, „pe care maghiarii îl consider? drept proprietatea lor, pentru c? str?mo?ii l-au luat în st?pânire, fiind de veci nelocuit".

Poate nu a? fi scris articolul de fa?? dac? nu a? fi citit, nu demult, într-una din publica?iile mai sus amintite, o alt? inep?ie. Autorul, Bencze Mihaly, scrie despre Universitatea maghiar? „Franz Josif" din Cluj-Napoca, nevoit? s?-?i mute sediul la Budapesta „în 1919, dup? invadarea Transilvaniei de c?tre români"! Cine sunt, deci, invadatorii p?mântului transilv?nean? Cât de u?or se poate face r?st?lm?cirea istoriei unui întreg popor! S? ne mai mir?m oare? Nu cred, din moment ce minciuna a fost ?i este ridicat? la rangul de politic? de stat la Budapesta. ?tia acest lucru foarte bine ?i Mihai Eminescu, care scria, în 1870: „Ace?ti oprimatori ai Transilvaniei sunt oameni care mistific? unde nu pot contesta ?i mint unde nu pot combate"!

Au ajuns astfel s?-l combat? pân? ?i pe Anonymus, cel ce poate fi socotit drept p?rintele istoriei poporului maghiar. Nu este adev?rat ceea ce scrie el despre ocuparea prin for?? a Transilvaniei de c?tre unguri, fiindc?, la p?trunderea lor aici, acest p?mânt era „de veci nelocuit"! A?adar, nu este adev?rat c? „în spa?iul carpato- dun?rean" a existat o comunitate permanent? româneasc?, cum scrie Anonymus, ?i nici vorb? ca ungurii, la venirea lor dinspre est, „s? fi dat în Transilvania de valahi"! De existen?a unor voivodate româno-slave, precum cel condus de Menumorut, nici pomeneal?! Fiindc? dac? ar recunoa?te cele scrise de Anonymus, ar trebui s? fie de acord c? ei, ungurii, au fost invadatorii Transilvaniei, nicidecum românii. „Spune?i lui Arpad, ducele Ungariei, domnul vostru - spune Menumorut - c? teritoriul ce l-a cerut bunei voin?e a noastre nu îl voi ceda niciodat?, cât? vreme voi fi în via??. [...] Nici din dragoste, nici din fric? nu-i ced?m p?mânt nici cât un deget!" A?a scrie Anonymus.

De unde atunci acel „drept istoric al Ungariei asupra Transilvaniei"? Cu atât mai mult cu cât Transilvania n-a fost niciodat? cucerit? de unguri, cu adev?rat, fiindc? niciodat? nu a apar?inut Ungariei. A?a scrie istoricul ungur Szilagyi Sandor, într-o lucrare ap?rut? la Budapesta, în 1886: „Transilvania, desp?r?it? prin hotare naturale de Ungaria, nu a fost niciodat? contopit? cu aceasta". Niciodat?, deci, Transilvania „nu a fost contopit? cu Ungaria", fiindc? dintotdeauna ea a fost româneasc?! Simon de Keza, n?scut la Oradea, în a sa „Cronicom Hungaricum", scris? între 1282 ?i 1290, scrie c? „ungurii, venind dinspre r?s?rit, ca un popor de p?stori nomazi, au trebuit s? lupte cu românii (volohii) ?i cu slavii, pe care i-au gonit de pe aceste meleaguri". De atunci acest ?inut se cheam? „?ara Ungureasc?". Mai mult, to?i marii istorici ai lumii, speciali?ti în antichitatea greco-roman?, precum Mommsen, Jung, Homo, Patsh, Altheim etc., au sus?inut, cu argumente ?tiin?ifice, formarea poporului român pe teritoriul str?bun al Daciei daco-romane.

Cine sunt, deci, adev?ra?ii invadatori ai Transilvaniei? Ne-o spune r?spicat istoricul Ioan Lupa?: „C?tre sfâr?itul secolului IX (896) s-a ivit la hotarele p?mântului românesc înc? un popor turanic: ungurii, care erau împ?r?i?i în ?apte semin?ii, cu ?apte c?petenii deosebite. Conduc?torul lor, Arpad, a reu?it s? pun? toate semin?iile sub ascultarea sa. [...] Bie?ii no?tri str?buni, buni cum au fost românii de când sunt ei pe lume, i-au îng?duit pe unguri s? stea al?turi de ei, dar cu bun?tatea lor au p??it întocmai ca sobolul care a g?zduit pe arici. C?ci precum ariciul s-a obr?znicit ?i a început s?-l în?epe pe cel care-l ajutase la nevoie, tot a?a ?i neamul unguresc ?i-a ar?tat col?ii! ?i dup? cum ariciul a st?pânit în casa sobolului, tot a?a ?i neamul cel s?lbatic al ungurilor a ajuns s? st?pâneasc? mult? vreme plaiurile române?ti cele mândre, prin care tr?iau odat? dacii cei r?zboinici".

Ne-o spune, la fel de r?spicat, ?i Milton G. Lehrer, în „Le probleme transylvain vu par americain", având ca subtitlu „Transylanie terre roumaine": „Parcurgând Transilvania î?i aminte?ti cu zâmbetul pe buze de toate fantasmagoriile ?i elucubra?iile fanteziilor ?ovine ?i nu te po?i împiedica de a te adresa def?im?torilor unei realit??i incontestabile cu vorbele: discuta?i cât vre?i voi, Domnilor, dar cine oare a creat aspectul eminamente românesc al acestui p?mânt, cine altul decât poporul românesc?".
------------------------------------------------------------
[1] Condeiul ardelean, http://www.condeiulardelean.ro/articol/invadati-sau-invadatori footer