Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Miercuri, 05 Septembrie 2012 19:39
Prof. Univ. Dr. Corvin LupuCâteva rânduri despre exemplul polonez. Dac? nu ar fi fost o mân? de tr?d?tori selec?iona?i de serviciile secrete str?ine pentru a prelua conducerea României cu ocazia loviturii de stat din 22 decembrie 1989, conduc?torii României ar fi putut, ca un program minimal, s? ia modelul Poloniei, stat apropiat, tot fost socialist, care a fost sub ocupa?ie militar? sovietic? timp mai îndelungat decât România. Polonia este, dup? p?rerea mea, un reper la care se pot raporta majoritatea statelor central ?i est europene. Imediat dup? încheierea Acordului din Malta (2-3 decembrie 1989), conducerea Poloniei a cerut Occidentului, cu deosebire S.U.A., s? fie iertat? de datoria extern?, care reprezenta 62% din P.I.B. Statul acumulase o datorie de 34,5 miliarde de dolari. Ratele ?i dobânzile nu au fost pl?tite timp îndelungat ?i datoria crescuse foarte mult. În afara acestei datorii, guvernul polonez a permis unor întreprinderi s? fac? împrumuturi externe garantate de stat. Polonia a negociat f?r? s? cedeze, prezentând drept solu?ie altenativ?, r?mânerea ??rii în afara zonei occidentale de influen??, inclusiv revizuirea în sens pozitiv a rela?iilor ei cu Uniunea Sovietic?. Polonia a fost iertat? de datoria extern?. A mai oferit în schimb importanta arhiv? secret? a Tratatului de la Var?ovia, min? de aur pentru serviciile secrete ale S.U.A.

Pe parcursul anilor, când Occidentul modela estul Europei ?i-l a?eza pe ?inele pe care inten?iona s?-l trag? dup? el, Polonia a ?tiut, spre deosebire de România, s?-?i conserve pârghiile statului. Ea nu a admis vânzarea p?mânturilor ??rii la str?ini, nu a admis vânzarea b?ncilor la str?ini, nu a admis privatizarea sectorului energetic, nu a permis înstr?inarea resurselor naturale, nu a admis privatizarea industriei militare ?i a altor sectoare de care depinde securitatea na?ional?. A reu?it s?-?i realizeze aceast? protec?ie na?ional? printr-o contribu?ie mai larg?, a întregii clase politice poloneze, în ciuda faptului c? evenimentele au propulsat în fruntea ??rii un pre?edinte care nu avea decât ?apte clase primare ?i o ?coal? profesional? de electricieni. Când a izbucnit criza interna?ional? din 2008, prin pr?bu?irea inten?ionat? a bursei din New York, Europa a fost zdruncinat?. În România, în perioada urm?toare declan??rii crizei, au dat faliment ?i au disp?rut 500.000 de firme mici ?i mijlocii. Polonia a oferit imediat, prin b?ncile statului, creditare mediului economic la la dobânzi mic?orate. De asemenea, guvernul a dispus ieftinirea energiei, tot pentru a sprijini mediul economic ?i cet??enii afecta?i de criz?. Dup? un an, Polonia a fost prima ?ar? european? care a ie?it din criz?. Ulterior, guvernul ?i banca central? au restabilit pre?ul energiei ?i dobânzile din perioada anterioar? crizei, pentru a nu afecta stabilitatea statului. Polonia a trecut u?or prin criz? datorit? posibilit??ilor pe care statul ?i le-a conservat de-a lungul anilor.

Ni?te exemple asem?n?toare de modul în care alte state decât Polonia au în?eles s?-?i conserve propriet??ile statului ?i interesele majorit??ii na?ionale, le reprezint? ?i urm?toarele dou? situa?ii. În Cehia, dup? dezmembrarea Cehoslovaciei f?r? consultarea poporului prin referendum, f?cut? la dorin?a expres? a Germaniei, s-a repus pe rol problema minorit??ii germane din aceast? ?ar?. Dup? cum este cunoscut, de-a lungul Evului Mediu, regii Imperiului Romano-German au colonizat germani în regiunea Sudet?. În perioada interbelic?, num?rul germanilor sude?i atingea cifra de 3,5 milioane. Dorind s?-i includ? în Reich, Hitler a dezmembrat Cehoslovacia ?i a alipit Regiunea Sudet?. Începând cu anul 1945, dup? înfrângerea lui Hitler, Cehoslovacia a fost ref?cut? ?i germanii au fost expulza?i. A fost o mare tragedie a unei întregi minorit??i na?ionale care crease o civiliza?ie înfloritoare în Cehia ?i care era acum alungat?, ora?e ?i sate minunate, dezvoltate, r?mânând în urm?, pustii. Germanii din Cehia s-au a?ezat în Germania pe p?mântul gol, în zonele în care li s-a permis, într-o ?ar? distrus? de bombardemente ?i jefuit? de c?tre înving?torii în r?zboi. În anii 1990, s-a cerut Cehiei s?-i repatrieze pe germani ?i s? le retrocedeze in integrum fostele propriet??i confiscate de stat dup? 1945. Cu toate c? la conducerea Cehiei se g?sea un pre?edinte ?i un prim-ministru care erau minoritari etnici, Parlamentul ?i societatea din Cehia a refuzat categoric repatrierea ?i reîmpropriet?rirea germanilor sude?i. Nici amenin?area f??i?? ?i dur? a Germaniei, care a avertizat c? Cehia nu va fi primit? în Uniunea European?, nu a determinat schimbarea op?iunii cehilor. Iat? c? atunci când o ?ar? î?i ap?r? punctele de vedere, poate s? înving?, chiar când are o suprafa?? mic? ?i o popula?ie de doar câteva milioane. Un exemplu asem?n?tor a fost de întâlnit în Ungaria, care, dup? ce mediul politic interna?ional a f?cut mari presiuni în favoarea retroced?rilor fa?? de persoane juridice ?i fizice, fa?? de culte religioase etc., a dat înc? de la începutul anilor 1990 o lege prin care toate retroced?rile se f?ceau prin desp?gubire în bani, în limita sumei de 30.000 de m?rci germane. Legea s-a aplicat ?i problema s-a încheiat de îndat?. În România, dup? 22 de ani, continu?m s? bulvers?m societatea româneasc? cu problemele retroced?rilor de toate felurile, f?cute în interese de toate felurile, la presiuni de toate felurile, mai ales str?ine.

Conduc?torii României, chiar pre?edintele B?sescu, fo?tii premieri N?stase, Boc, Ungureanu ?i, într-o anumit? m?sur? ?i T?riceanu, au fost preocupa?i s? înstr?ineze tot ce se putea înstr?ina. Ei au dat impresia c? principala prevedere a fi?ei postului domniilor lor este aceea de a veghea ca nu cumva vreun interes str?in s? nu fie promovat, cu deosebire în dauna României profunde. Dac? statele foste socialiste, actualmente privite ca ni?te colonii occidentale, nu-?i ap?r? un minimum de resurse ?i de mijloace de care statul are mare nevoie, li se ia totul. Uniunea European? este mai hr?p?rea?? decât fosta Uniune Sovietic?. Fosta Uniune Sovietic? a fost hr?p?rea?? doar în primii 10-15 ani dup? r?zboi, când a fost preocupat? s?-?i recupereze datoriile de la fo?tii ei agresori, dup? care s-a mul?umit cu controlul politic ?i informativ pe care l-a exercitat în zona ei de influen??, cel mai pu?in în România.

Unele state europene, în special Germania ?i Fran?a, ca ?i mari corpora?ii interna?ionale ce-?i trag influen?a de la Washington ?i Tel Aviv, doresc s? profite de pozi?ia lor în Uniunea European?, pe lâng? Fondul Monetar Interna?ional ?i pe lâng? Banca Mondial?, pentru a prelua cât mai multe întreprinderi, resurse naturale, propriet??i ?i afaceri în estul Europei. Dar ce mai vor de la noi, de la români, se pot întreba cititorii no?tri. R?spunsul este deja cunoscut în societatea româneasc?: vor aurul ?i când spunem aurul ne referim la întregul z?c?mânt extrem de valoros din Mun?ii Apuseni, cu wolfram ?i cu toate neferoasele de acolo. Mai vor cuprul. Z?c?mântul de cupru a fost evaluat la aprox. 17-18 miliarde de euro. Fostul prim ministru evreu Mihai R?zvan Ungureanu, cel care a dat Ungariei Funda?ia Gojdu, cu titlu gratuit, a dorit s? vând? Societatea „Cuprumin" S.A. Baia mare cu 200 de milioane de euro ?i a semnat un contract în acest sens. De data aceasta nu a reu?it pentru c? a intervenit SRI, respectiv gruparea d-lui director George Maior ?i demersul s-a contracarat, iar contractul a fost reziliat. C?derea guvernului Ungureanu a salvat, sau poate a amânat doar, înstr?inarea cuprului României. Guvernan?ii români au sentimentul c? totul le apar?ine. Resursele subsolului apar?in poporului acestei ??ri. De-a lungul istoriei, fiecare genera?ie ?i-a extras por?ia de bog??ii naturale, mai mare sau mai mic?, dup? posibilit??i. St?pânitorii str?ini, romanii, austriecii, ungurii, ru?ii, au extras ?i ei mult, foarte mult. Noii no?tri st?pâni vor tot z?c?mântul, vor por?ia tuturor genera?iilor viitoare din România. Ace?tia sunt cei mai hr?p?re?i st?pânitori din istoria noastr?. Ei sunt hyaena maxima. De austro-ungari, de germani ?i de ru?i am sc?pat, de iudeo-americani, nu ?tiu dac? vom putea sc?pa, pân? când China va prelua întâietatea mondial?. Sunt tentat s? nu cred c? putem sc?pa, dar speran?a moare ultima, iar prognoza politic? nu este ?tiin??.

Ce mai vor str?inii de la noi? O întrebare fireasc?, la care politicienii ne dau r?spunsuri pu?ine ?i incomplete. Noroc cu presa, care, adeseori, este un terminal al unor canale informative, sau vocea adversarilor celor care vor s? se împropriet?reasc? cu bunurile noastre. Uneori, presa este ?i vocea unor for?e, sau a unor personalit??i ale statului care doresc s? deconspire unele din marile afaceri în dauna poporului român. A?a se face c? presa prime?te ?i informa?ii la care, în mod obi?nuit, nu are nimeni acces. A?a am aflat c? regimul democrat de la Casa Alb? dore?te s? vând? României dou? cruci??toare. Scumpe. Ce s? facem cu ele? Marea Neagr? este împânzit? de flota Federa?iei Ruse, care a adus aici ?i o flot? a Chinei, ca urmare a alian?ei militare care leag? cele dou? supraputeri. Ce s? facem noi? S? ne lupt?m cu flota ruso-chinez?, în micu?ul nostru lac? Ar fi o nou? prostie. Trebuie s? cotiz?m în continuare la „alia?ii" no?tri americani? Nu ne v?d cât am ajuns de s?raci ?i supra-îndatora?i? Dorin?a de a pune mâna pe bog??iile ?i pe banii României, promisiunile primite în acest sens de la Traian B?sescu, sunt cauzele care au determinat sus?inerea american? pentru men?inerea acestuia ca pre?edinte al României. Dintre motivele europene ale sus?inerii lui Traian B?sescu, doresc s? men?ionez unul, respectiv interesul Germaniei. În ianuarie 2012, cancelarul Angela Merkel l-a invitat (chemat) pe Traian B?sescu la Berlin, pentru a discuta probleme economice. Traian B?sescu a fost înso?it de prim-ministrul Emil Boc. D-na Merkel i-a cerut pre?edintelui României s? vând? cele trei cele mai bune termocentrale din România, Turceni, Rovinari ?i Mintia, unor firme germane. Traian B?sescu ?u Emil Boc au promis. În momentul în care Traian B?sescu a fost demis, planurile americane ?i germane au fost încurcate tare. Acesta este motivul pentru care americanii ?i europenii au strigat „au!" ?i au intervenit brutal în treburile interne ale României, influen?ând deciziile care s-au luat împotriva democra?iei, împotriva dorin?ei exprimate clar de c?tre majoritatea românilor, parc? 87%. Personal, nu pot decât s? salut replica premierului Victor Ponta la ingerin?a brutal? a cancelarului Germaniei. Guvernul României a încheiat un contract cu o societate din China, care investe?te la Rovinari un miliard de euro, desigur cu condi?ia ca termocentrala s? nu fie privatizat?. Chinezii nu vor s? se împropriet?reasc? cu termocentrala românilor. Ei vor doar procent din afacere.

Oprind aici ?irul rândurilor mele, închei cu una dintre concluziile importante care se desprind. Criza politic? actual? (r?zboiul politic în curs) a dovedit din nou c? democra?ia mult clamat? în Uniunea European?, este ocolit? prin chichi?e avoc??e?ti trase de p?r, pentru promovarea unor interese ale mai marilor Lumii ?i ai Europei. Ori, pentru democra?ie au f?cut românii sacrificii. Ce le-a r?mas, dup? ce li se ia totul? Le-a r?mas dreptul la cuvânt, dar nu-i ascult? nimeni. Le-a mai r?mas dreptul la liber? circula?ie, drept care-i înstr?ineaz? de familie, de ?ar? ?i, adeseori, le gole?te sufletul. Bucuria unei situa?ii materiale mai bune pe meleaguri str?ine este pl?tit? foarte scump de fiecare cet??ean în parte. Cât despre România, ea pierde valoarea cea mai de pre?: o mare parte din oamenii buni ai acestei ??ri, care acum contribuie la prosperitatea Occidentului. Când se va pune problema recl?dirii României pentru români, cu cine se va face ea? footer