Revista Art-emis
Romania destinul unei generatii? (3) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Nicolae Radu   
Sâmbătă, 01 Septembrie 2012 23:25
Prof. Univ. Dr. Nicolae RaduRomânia, încotro?

M?surile de austeritate luate în 2009 ?i 2010 au obligat pe mul?i oameni de afaceri s? intre în economia subteran?. De la o zi la alta, constat?m c? industria este practic lichidat?, agricultura se afl? la p?mânt, sistemul de s?n?tate în colaps, înv???mântul în criz?, individualitatea României pe plan interna?ional disp?rut?. Criza economic? nu a f?cut decât s? agraveze relele care au precedat-o (Acad. Constantiniu Fl.). Cre?terea CAS, cre?terea accizelor, introducerea impozitului minim, m?rirea TVA ?.a. - toate la un loc – au m?rit evaziunea fiscal? (Socol, 08.09.2010, în www.standard.money.ro). Cum ?i aminteam, ne mai surprinde, oare, faptul c? în anul 2009, economia subteran? reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, aproape dou? treimi din aceste sume provenind din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor ob?inute ? Actuala criz? economic? a dus la sc?derea brusc? ?i generalizat? a veniturilor ?i va duce la o sc?dere la fel de brusc? a consumului. Acest lucru împinge la faliment mediul de afaceri privat autohton, slab dezvoltat ?i sufocat deja de multina?ionalele ce au pus deja st?pânire pe pie?ele de desfacere, pe resursele umane ?i materiale. Un mare risc este reprezentat de „exportul" de inteligen?? ?i de emigrarea for?ei de munc?. Din p?cate, renun??m mult prea repede ?i mult prea u?or la ceea ce înseamn? viitorul acestei ??ri. Nu mai pu?in de dou? milioane de români sunt în c?utarea unui salariu mai bun în Vestul Europei, ?tiut fiind c? sunt ieftini ?i muncesc bine. Istoria se repet?; exist? chiar o ciclicitate în scurgerea timpului. Perioadelor prolifice li se succed unele de criz?. Diferen?a între istorie ?i prezent este c?, în epoca modern?, bat?lia nu se mai d? pe câmpul de lupt? decât în situa?ii excep?ionale.

În aceste condi?ii, economic, România a devenit o pia?? de import. Nu se cunoa?te vreun produs românesc vestit la export[1]. Produsele de import au invadat pie?ele autohtone, în timp ce micii produc?tori nu au dreptul s? mai vând? nici m?car merele din propria gr?din?! Inexpicabil sau nu, pân? ?i minele de aur mo?tenite de la daci ?i romani ?i-au închis por?ile, în condi?iile în care corpora?ii str?ine î?i fac sim?it? prezen?a la Ro?ia Montan?. Câ?i ?in seama oare de faptul c? în Mun?ii Apuseni pe lâng? cea mai mare rezerv? de aur ?i argint din Europa, aur de o calitate ridicat?, mult superioar?, ar fi ?i o rezerv? uria?? de wolfram, metal mai scump decât aurul ?i mult mai pre?ios, greu de g?sit, foarte necesar în industria militar?, spa?ial? ?i în economie, în general? Cum s? în?elegem c? pentru 520 de kilometri p?tra?i, inima de aur a Apusenilor, statul român prime?te o chirie de nimic, concesiunea fiind încheiat? pentu 20 ani? [2]. S? fie oare solu?ia de progres a României, lichidarea economiei productive? S? întelegem c? de la triumf la pr?bu?ire n-a fost decât un pas? În aceste condi?ii, pornind de la economia speculativ? la realitatea crizei economice, încotro se îndreapta România? De ce - economic - suntem unde suntem? R?spunsurile pe care le auzim sunt multiple. Unele sunt fataliste, gen „a?a ne-a fost sortit", altele sunt axate pe blamarea guvernan?ilor de ieri sau de azi.

În ultima vreme suntem martorii unor mi?c?ri ce pun sub semnul întreb?rii competen?a unora în a exercita func?iile de stat. C?utarea de solu?ii este cel mai larg ?i dezb?tut moment. Avem angajamente, chiar ?i în condi?ii de inechitate, dar nu avem m?suri concrete. Ce se ascunde în spatele angajamentelor? M? tem c? trebuie s? spun c? Orice, dar nu solu?iile a?teptate! C? place sau nu, din ce în ce mai evident este faptul c? spiritual reformei progresiste a fost înlocuit de cinism, nu atât în ceea ce prive?te for?a idealului colectiv, cât mai ales în ceea ce prive?te ins??i semnifica?ia sa[3]. ?i totu?i, specificul derul?rii vie?ii sociale în România, dezorganizarea intern?, anomia dar ?i instabilitatea legislativ?, caren?ele ?i dificult??ile controlului social, absen?a consensului na?ional în unele probleme, crizele profunde din perioada de tranzi?ie, toate acestea la un loc ne oblig? s? ne întreb?m: „ce-i de f?cut?"

Câteva propuneri de reform?

Realit??ile actuale impun perfec?ionarea metodelor, instrumentelor, strategiilor de care dispune ?ara noastr?, pentru a face fa?? noilor provoc?ri ?i riscuri ?i pentru stabilirea unor direc?ii de ac?iune precise, clare, în domenii, precum: domeniul politico administrativ, în domeniul social, în domeniul educa?iei, cercet?rii ?i culturii, în domeniul siguran?ei na?ionale, în domeniul politicii externe, dar ?i în domeniul economic. Considerând Strategia Na?ional? de Ap?rare - 2010, dar ?i punctele de vedere exprimate de o serie de speciali?ti: Torringhton, D. L.; Hall L., 1991; Verboncu, 1996; Pitariu, 2000; N?st?sescu, 2009; Is?rescu, 2010; ULB Sibiu, 2010 - cele ce urmeaz? pot fi concretizate drept posibile direc?ii de ac?iune:
- înt?rirea func?iei de reglementare a statului ?i a autorit??ii institu?iilor sale trebuie s? reprezinte cu mult mai mult o prioritate, în domeniul politico/administrativ. Statul, ca organizator al coeziunii na?ionale ?i sociale, trebuie s? devin?:
- institu?ie supl? ?i eficient?, debirocratizat?, aflat? în slujba cet?teanului;
- coeziunea societ??ii române?ti, încrederea cet??enilor în autoritatile publice, solidaritatea na?ionala, toate acestea depind de aplicarea strict? ?i sever? a legilor fa?? de to?i cet??enii ?i în toate împrejurarile, în spiritul ?i litera Constitu?iei. Astfel, se impun m?suri privind: asigurarea corectitudinii actului administrativ ?i de justi?ie, stabilitate legislativa ?i simplificarea cadrului juridic, afirmarea justi?iei ca institu?ie a cinstei ?i profesionalismului;
- viziunea strategic? este un lucru care, din p?cate, las? de dorit, efectele fiind vizibile de la an la an. Sunt nenum?rate cazuri în care facem ceva, dar nu ?tim dac? facem ceea ce trebuie. De cele mai multe ori, ini?iem un proiect, dar nu ?tim la ce ne este de folos. Începem o lucrare, dar nu reu?im s? o ?i ducem la bun sfâr?it. Mai mult ca niciodat?, trebuie s? se în?eleag? faptul c? nu oricine poate fi manager. Capacitatea de planificare nu numai prin prisma necesit??ilor curente, ci ?i a celor viitoare, receptivitatea, deschiderea fa?? de nou, acceptarea riscului, dar ?i intui?ia, spiritul de echip?, ?i nu în ultimul rând ini?iativa sunt doar o parte din cele ce asigur? exercitarea unei astfel de func?ii;
- starea de insecuritate individual?, declinul demografic ?i fragilizarea st?rii de s?n?tate a popula?iei, emigra?ia tineretului instruit ?i superdotat, diminuarea solidarit??ii na?ionale ?i responsabilit??ii civice, diminuarea interesului pentru munc?, insuficienta consacrare, pe toate componentele, a societ??ii civile si absen?a unei clase de mijloc puternice, nu fac nimic altceva decât s? accentueze starea de vulnerabilitate, de anomie social? ce cuprinde domeniul social în ansamblul s?u. Ca urmare, eforturile institu?iilor cu atribu?ii în domeniu ar trebui s? aib? în vedere: promovarea dialogului ?i coeziunii sociale prin implicarea statului, ca factor de echilibru, în contracararea efectelor negative ale procesului de tranzi?ie ?i evolu?iilor economiei de pia??;
- îmbunatatirea st?rii de s?n?tate a popula?iei. C? place sau nu, p?r?sirea „galopant?" a sistemului medical românesc de c?tre medici bine califica?i va fi în scurt timp una dintre principalele cauze directe ale cre?terii nivelului de morbiditate a popula?iei ?i a?a destul de ridicat;
- încurajarea ?i reglementarea produc?iei interne a medicamentelor de baza;
- ameliorarea condi?iilor de via?? ale persoanelor ?i familiilor lipsite de venituri sau cu venituri mici, prevenirea ?i combaterea marginaliz?rii sociale, diminuarea s?r?ciei, prin cre?terea gradului de ocupare a popula?iei active;
- dezvoltarea civismului, a solidaritatii sociale ?i a dialogului intercultural;
- reforma real? a sistemului de securitate social? ?i diminuarea deficitului de finan?are a protec?iei sociale;
- elaborarea, în cooperare cu partenerii sociali, a Planului na?ional de ac?iune în domeniul ocup?rii for?ei de munc?, ce va asigura coeren?a ac?iunilor pe pia?a muncii etc;
- atitudinea fa?? de performan??, egalitatea de ?anse în privin?a accesului la educa?ie ?i preg?tire, dar ?i respectul pentru elite ?i promovarea lor sunt departe de a fi considerate dezvoltate. Consolidarea potentialului cultural, ?tiin?ific ?i uman de care dispune România, valorificarea acestora, constituie o componenta ?i o resurs? esen?ial? a securit??ii na?ionale ?i a moderniz?rii societ??ii române?ti, fapt ce ne oblig? la:
- continuarea reformei sistemului de înv???mânt, ca fundament al politicilor în domeniul resurselor umane;
- asigurarea educa?iei de baz?, cre?terea calit??ii înv???mântului preuniversitar;
- racordarea înv???mântului superior la cerin?ele sociale ?i economice;
- revigorarea, pe baze competitive, a sistemului na?ional de cercetare, capabil s? contribuie în mod real la la dezvoltarea agricol? ?i industrial? a României (dac? nu exist? o dezvoltare economic?, e greu de crezut c? poate avea loc o modernizare social?);
- protejarea, conservarea ?i restaurarea patrimoniului na?ional ?i promovarea sa ca parte a patrimoniului cultural universal;
- promovarea culturii ca fundament al dezvoltarii durabile a na?iunii ?i ca nucleu al identitatii nationale; protejarea diversit??ii culturale ?i religioase, promovarea multiculturalismului ?i multiconfesionalismului, a dialogului cu reprezentantii vietii religioase, ?i nu în ultimul rând, revigorarea politicilor în domeniul tineretului;
- prevenirea si combaterea fenomenului infractional, protejarea cet??enilor, a propriet??ii private ?i publice ?i a infrastructurii de interes strategic, toate aceste reprezint? o component? important? a politicii de securitate a României.
- consolidarea dincolo de inten?ii a sistemului institutional de actiune, respectiv servicii de informa?ii, poli?ie, minister public, justi?ie, care s? fac? posibil? aplicarea ferm? a legii; la nivelul simtului comun, coloborarea între servicii/structurile de informatii las? mult de dorit, stare ce poate fi nu doar din cauza neîncrederii dintre institu?ii, ci ?i din cauza unor vanit??i personale;
- înt?rirea ac?iunilor de prevenire ?i control pentru limitarea ?i stoparea criminalit??ii;
- combaterea eficace a terorismului, corup?iei ?i crimei organizate, inclusiv prin diverse forme de cooperare regional? ?i subregionala;
- protectia dreptului la intimitate, la propria imagine ?i la corecta informare a cet??eanului;
- reglementarea r?spunderii Ministerului de Interne ?i a Ministerului Justi?iei in eradicarea abuzurilor si ilegalitatilor sunt doar o parte dintre m?surile ce pot fi avute în vedere. V?zut de jos, din strad?, poli?istul este expus total, dep??it ?i ineficient în aceast? lupt?;
- o alt? dimensiune este data de lupta impotriva evaziunii fiscale. În condi?iile actuale, "inovarea" unor instrumente ?i mecanisme noi, capabile s? limiteze dezvoltarea economiei subterane, trebuie s? devin? o direc?ie de ac?iune prioritar?;
- afirmarea imaginii României ?i a intereselor na?ionale în plan extern trebuie realizat? cu mult mai mult? for??, dincolo de percep?ia nefondat? c? suntem "ruda s?rac?" a Europei sau c? în anul 2015 vom ajunge s? ne numim „Buliba?aland"[4].

Câ?i str?ini ?tiu oare c? România are anual premian?i la olimpiadele interna?ionale de fizic?, chimie ?i mai ales informatic?; noroc cu Lucian Bute ?i al?i pu?ini sportivi ca el care mai fac auzit peste grani?e numele de „România" ?i nici m?car atunci nu g?sim resursele pentru a transmite în direct un asemenea moment. Cât de greu o fi pentru misiunile nostre diplomatice ori pentru institutele de promovare cultural? din str?in?tate s? valorizeze cu ofensivitate ?i curaj asemenea performan?e!? Politica extern? trebuie s? fie sus?inut? printr-un efort intern de asigurare a coeren?ei interinstitu?ionale, a sprijinului opiniei publice ?i s? fie orientat?, în mod prioritar, pentru consolidarea rela?iilor cu ??rile vecine, cu statele cu care România are rela?ii tradi?ionale ?i cu statele membre ale Uniunii Europene. Sus?inerea comunit??ilor române?ti din afara grani?elor pentru p?strarea identit??ii na?ionale, culturale ?i spirituale ?i identificarea potentialului de suport al acestora pentru realizarea obiectivelor diploma?iei române?ti; preocuparea constant? pentru îmbunat??irea statutului juridic ?i a tratamentului minorit??ilor române?ti din alte state, conform normelor interna?ionale privind drepturile persoanelor apar?inând minorit??ilor ?i angajamentelor asumate prin in?elegeri ?i tratate bilaterale, dar ?i reconsiderarea importan?ei rela?iilor cu Rusia, cel pu?in din punctul de vedere al resurselor de gaz, dac? nu ?i din punctul de vedere al pie?ei de desfacere pentru inteprinderile mici ?i mijlocii, toate sunt propuneri ce pot fi activate în timp util. Dezvoltarea unei capacit??i de ap?rare credibile, moderne ?i eficiente trebuie s? reprezinte o permanent? preocupare în domeniul ap?r?rii na?ionale. Se impune o aten?ie aparte cu privire la:
- managementul eficient al resurselor umane ?i restructurarea for?elor, concomitent cu cre?terea gradului de profesionalizare a personalului armatei ?i modernizarea înv???mantului militar;
- redimensionarea corpului de comand? la nivelul for?elor în proces de reducere, restructurare ?i modernizare; la imbunatatirea colabor?rii dintre serviciile de specialitate pe linia schimbului operativ de informa?ii vizând poten?ialii factori de risc la adresa securit??ii ?i stabilit??ii interne, ?i în mod cu totul deosebit la dezvoltarea ?i achizi?ionarea de echipamente noi, interoperabile cu cele utilizate de NATO;
- îmbun?t??irea mediului de afaceri, diminuarea birocra?iei, garantarea unui sistem concuren?ial liber ?i onest, reglement?ri favorizante pentru investi?ii ?i pentru mentinerea cre?terii economice prin produc?ie performant? cerut? de pia??;
- promovarea unor politici industriale func?ionale, corespunz?toare nevoilor sociale ?i adaptabile cerin?elor pie?ei;
- dezvoltarea cooperarii economice interna?ionale prin forme noi, mai active ?i stimulative, de comer? exterior;
- relansarea agriculturii ?i dezvoltarea silviculturii;
- amenajarea teritoriului si reabilitarea infrastructurii de transport; dezvoltarea turismului ?i consolidarea cadrului institu?ional ?i legislativ referitor la mediul înconjur?tor ?i calitatea mediului, ajut? cu siguran?? la o tranzitie normal? spre o economia de pia?? functionala;
- reconcilierea dintre func?ia economic? a organiza?iei ?i realitatea uman? este o alt? problem? ce trebuie avut? în aten?ie, cu atât mai mult aceasta implic? motivarea ?i antrenarea personalului, respectiv reconsiderarea locului ?i a rolului resurselor umane ?i a structurilor informale în sistemul de management.

Chiar dac? managerii de la orice nivel sunt con?tien?i c? resursele umane constituie un factor esen?ial al performan?ei organiza?ionale, ace?tia nu manifest? întotdeauna interes pentru asigurarea unui climat care s? favorizeze spirtul creator, inova?ia, competi?ia ?i orientarea c?tre perspectiv?. S? fie aceasta înc? o alt? cauz? a migra?iei tinerilor cu poten?ial intelectiv, imagina?ie ?i capacitate de munc??

- va urma -

------------------------------------------------------------
[1] Acad. Florin Constantiniu, 2009
[2] Cornea, 2010
[3] Isaac, 2000
[4] Ghiorghiasa, St.; Mardirossian, J., Europa 2015, Hart?, în, Calul troian al Americii, AlterMedia România, 19. 06. 2004. footer