Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Duminică, 26 August 2012 08:43
Prof. Univ. Dr. Corvin LupuDup? cum este arhicunoscut, un important tezaur românesc a ajuns în mâinile Rusiei Sovietice. Zeci de ani, România a deplâns aceast? situa?ie ca pe o tragedie na?ional?, pe bun? dreptate. S-au f?cut mai multe încerc?ri de recuperare a tezaurului. Cele mai energice i-au apar?inut lui Nicolae Ceau?escu. Încerc?ri, ceva mai timide, s-au f?cut ?i dup? decembrie 1989. Într-una din discu?iile pe aceast? tem?, purtate cu pre?edintele Boris El?ân, acesta a declarat c? tezaurul a reprezentat contravaloarea ap?r?rii României, care s-a putut dezvolta nestingherit, f?r? a fi pr?dat? de puteri str?ine. Printre altele, Boris El?ân a atras aten?ia asupra a ceea ce se întâmpl? în perioada post-comunist?, respectiv asupra faptului c? Occidentul î?i însu?e?te bunurile României. „O s? v? ia totul!", a afirmat El?ân. Aceast? important? discu?ie na?te câteva reflec?ii. România s-a aflat în rela?ii de du?m?nie cu statul bol?evic din Rusia, de la apari?ia sa. În al doilea r?zboi mondial, România a luptat împotriva Uniunii Sovietice ?i a bol?evismului, cu hot?râre. România a pierdut r?zboiul, a ajuns sub ocupa?ie militar? sovietic?, timp de 14 ani, ?i a pl?tit datorii de r?zboi, timp de 18 ani. Uniunea Sovietic? a luat din România produse totalizând de ?apte ori valoarea datoriei de r?zboi stabilit? prin Tratatul de Pace de la Paris (1946-1947). La un anumit moment dat, România a cerut desfiin?area Sov-Rom-urilor ?i acestea au fost desfiin?ate, în 1956. Apoi, România a solicitat Uniunii Sovietice s?-?i retrag? trupele din România ?i, în 1958, acestea au fost retrase la est de Prut. În 1962, România a anun?at c? a încheiat plata datoriei de r?zboi ?i pl??ile au încetat. Din 1962 ?i pân? în 1989, Uniunea Sovietic? nu a mai luat din România nici m?car un ac f?r? s?-l pl?teasc?. La începutul anilor 1960, România a solicitat Uniunii Sovietice retragerea consilierilor s?i din România ?i consilierii au fost retra?i. Sunt ?i alte exemple sugestive din istoria contemporan? a României care atest? c? liderii de la Bucure?ti au ?tiut s? apere interesele na?ionale, în cadrul sistemului interna?ional al regimului socialist de stat de atunci, impus prin în?elegerile dintre puterile înving?toare în al doilea r?zboi mondial. Conduc?torii regimului trecut au ap?rat suveranitatea ?i independen?a na?ional?, ceea ce a avut ca urmare ap?rarea bog??iilor ?i economiei ??rii.

Ast?zi, dup? 22 de ani de regim capitalist, au r?mas pu?ine resurse ?i întreprinderi neînstr?inate. Înstr?inarea s-a f?cut în numele privatiz?rii, promovat? prin falsa doctrin? de import: „statul este cel mai prost administrator". Ori, punându-se problema privatiz?rii marilor combinate, peiorativ numite „mamu?i" sau „mastodon?i" ai comunismului, era evident din start c? românii nu aveau bani s? le achizi?ioneze, deci ele trebuiau înstr?inate. Foarte pu?ini români au ajuns proprietari pe mari întreprinderi socialiste române?ti ?i aceia doar cu sprijin de la conducerea României, sau prin mijloace frauduloase, cum ar fi subevaloarea unor intreprinderi, sub pretextul „pre?ului pie?ei". Iat? c?, la ora scrierii acestor rânduri, procurorii au cerut instan?ei o încadrare juridic? pentru Dinu Patriciu, cel care s-a împropriet?rit cu societatea „Rompetrol", care prevede o pedeaps? de 20 de ani de închisoare. Au fost ?i români, pu?ini la num?r, sus?inu?i politic, care au achizi?ionat mari combinate industriale dup? ce acestea au fost în mare parte, sau în cea mai mare parte, lichidate. Majoritatea întreprinderilor au înc?put pe mâna str?inilor. Dup? înstr?inare, s-a v?zut c? majoritatea zdrobitoare a întreprinderilor sunt profitabile. Înainte de a fi cump?rat de multimiliardarul britanic Lakshmi Mittal, Combinatul Siderurgic din Gala?i producea pierderi zilnice de un milion de dolari, din cauza firmelor c?pu?? ?i a contractelor dezavantajoase pentru întreprindere, a unor sponsoriz?ri care nu era cazul s? fie f?cute, a managementului defectuos ?i p?gubos. Dar cine a cerut vreodat? socoteal? directorilor de la Gala?i ?i din toat? ?ara? Cine a fost pedepsit? To?i cei pedepsi?i pentru management p?gubos ?i fraudulos sunt num?ra?i pe degetele de la mâini. Acei pu?ini care au fost pedepsi?i, mai ales din cauze politice, nu au fost rodul unei voin?e politice de gestionare corect? ?i ap?rare a bazei materiale a societ??ii române?ti. Guvernan?ii, începând cu Petre Roman, cel care a oferit „modelul" de lichidare a economiei Române?ti, au f?cut totul pentru a încerca s? demonstreze opiniei publice c? statul este un slab gestionar ?i c? economia de stat trebuie lichidat? sau înstr?inat?. Oare s? nu fi fost guvernele române?ti în stare s? cheme la ordine administrativ? sau în fa?a justi?iei directorii întreprinderilor române?ti fraudate, p?gubite, jefuite? Puterea actual? capitalist? a dovedit c? poate s? înfunde pu?c?riile cu magistra?i, cu primari de mari ora?e, cu politicieni de vârf etc. Nu putea s? o fac? ?i cu directori care au lichidat economia na?ional?, care nu ?i-au ap?rat patrimoniul, care s-a volatilizat? Puterea care avea toate probele legale ale vinov??iei gestionarilor economiei române?ti a dat din umeri, dar a fost capabil? s?-l bage la închisoare pe Sorin Ovidiu Vântu pentru c? l-a amenin?at pe un om afaceri, a fost în stare s?-l bage la închisoare pe un fost prim-ministru pentru ilegalitatea finan??rii unor flutura?i de campanie electoral? etc. Desigur c? cei care nu vor fi de acord cu abordarea din acest unghi de vedere, vor spune c? nu am dreptate, c? nu puterea condamn?, ci Justi?ia, pentru c? suntem într-un stat de drept, unde func?ioneaz? separarea puterilor în stat. Aceasta este adev?rat doar în teorie. De fapt, nu exist? Justi?ie independent? ?i nici nu poate s? existe. Aceast? „Justi?ie independent?, separat? în stat" este una din gogori?ele regimului politic actual. Cum s? fie Parchetul independent, când Procurorul general ?i ?efii D.N.A. ?i D.I.I.C.O.T. sunt numi?i ?i revoca?i de pre?edintele României, om politic? Cel care-i nume?te ?i îi revoc?, acela este ?eful. În fa?a lui, procurorii nu pot fi „independen?i". Cum poate fi Curtea Constitu?ional? independent?, când fiecare dintre judec?tori este numit de partidele politice parlamentare ?i de pre?edintele României. Fiecare judec?tor în parte este dependent de cei care îl propulseaz? la Curte. Ministrul Justi?iei este un om politic, subordonat unui partid care îl nume?te ?i îl sus?ine, sau îi retrage sus?inerea. To?i magistra?ii sunt controla?i de serviciile secrete. Ministerul Justi?iei a avut el însu?i propriul serviciu de informa?ii, care continu? s? activeze, sub aripa altui serviciu. Doctrina Comunit??ii de Informa?ii a N.A.T.O., care include ?i serviciile române de informa?ii, este Nimeni nu este curat. În aceste condi?ii, ofi?erii operativi de protec?ie ?i supraveghere au dosare întocmite pentru majoritatea magistra?ilor. Am evitat s? folosesc expresia „pentru to?i magistra?ii". Depinde doar de momentul în care dosarul poate fi scos la lumin? ?i de motivele pe care magistratul le poate oferi puterii pentru a-i scoate dosarul. Când este nevoie, se folosesc ?i dosarele f?cute de comuni?ti, de fosta Securitate, cea mult hulit?, desfiin?at? ?i condamnat?, dar a c?rei munc? ?i dosare sunt luate de bune de c?tre puterea capitalist?. Un exemplu cunoscut de dumneavoastr?, cititorii acestor rânduri, este cazul Norica Nicolai. Când premierul C?lin Popescu T?riceanu a propus-o ministru al Justi?iei, pre?edintele Traian B?sescu i-a scos la lumin? „dosarul profesional" din anii 1980 ?i a luat de bune rezervele fostei Securit??i, din care ?i dumnealui a f?cut parte ?i nu a acceptat s? o numeasc? pe doamna N. Nicolai. Afirmând c? pre?edintele Traian B?sescu a fost informator al Securit??ii, doresc s? men?ionez c? dintr-unul din colectivele pe care le-am condus de-a lungul anilor, a f?cut parte ?i generalul de informa?ii militare Gheorghe Nicolaescu, chiar ?ef al Direc?iei de Informa?ii Militare, cel care este suspectat de Traian B?sescu c? ar fi oferit presei un document care atest? calitatea lui de informator al Securit??ii. Ast?zi, regret c? l-am îndep?rtat din colectiv pe generalul Gheorghe Nicolaescu, între timp în rezerv? ?i doresc s? fac public acest lucru. Sper c? dumnealui ?tie c? am fost influen?at de la nivelul Consiliului Suprem de Ap?rare a ??rii. Deci, nu s-a vrut tragerea la r?spundere a celor care au falimentat, lichidat ?i înstr?inat economia României. Aceasta este, dup? p?rerea mea, adev?rata tr?dare a intereselor ??rii. Cei care au f?cut acest lucru, ?i sunt mul?i, sunt groparii României. Faptele lor nu se pot prescrie, în fa?a istoriei. Faptele lor vor avea totdeauna nu numai o miz? juridic?, ci ?i una politic?, mereu actual?. F?pta?ii nu vor sc?pa niciodat? de condamnarea istoriei.

La începutul acestor rânduri, am men?ionat despre tezaurul României pierdut în Rusia, în meandrele istoriei. Aceast? rememorare m? determin? s? amintesc ceva de actualitate. Un fapt despre care se vorbe?te pu?in, da pe care eu îl consider deosebit de important, nepotrivit, chiar grav, este faptul c?, în al doilea mandat al lui Traian B?sescu, rezerva valutar? a României a fost transferat? în S.U.A. De ce? Când se va întoarce la Bucure?ti? Se va mai întoarce vreodat? la Bucure?ti, sau este un nou tezaur pierdut de c?tre România, în buzunarele unei mari puteri care, în acest moment istoric, ne este st?pân??

- va urma - footer