Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Lt. col.(r) Dr. Petre Opri?   
Duminică, 26 August 2012 08:29
Gh.Gh.-Dej, Gh. Apostol, I.Gh. Maurer, N. Ceau?escu
Gheorghe Apostol vs. Nicolae Ceau?escu

În ultimii 20 de ani au fost vehiculate mai multe ipoteze cu privire la dirijarea de c?tre serviciile secrete sovietice a unor veterani ai P.C.R. împotriva deciziilor adoptate de Nicolae Ceau?escu – în primul rând, ac?iunile lui Constantin Pârvulescu din 14 februarie 1968[1], 23 noiembrie 1979 (la Congresul al XII-lea al P.C.R. [2]) ?i de la începutul anului 1989 (cu prilejul elabor?rii „Scrisorii celor ?ase"), precum ?i cele desf??urate de Gheorghe Apostol la câteva luni dup? Congresul al X-lea al P.C.R. ?i 14 ani mai târziu, înainte de începerea Congresului al XIII-lea al P.C.R. - poate chiar în acela?i timp cu preg?tirile efectuate de generalii Ion Ioni?? ?i Nicolae Militaru pentru lovitura de stat planificat? a se desf??ura în octombrie 1984, precum ?i la începutul anului 1989 (celebra „Scrisoare a celor ?ase").

Este evident faptul c? sovieticii aveau motive temeinice s?-i creeze probleme lui Nicolae Ceau?escu, cel pu?in la nivel propagandistic, atât la Congresul al XII-lea, cât ?i la cel de-al XIII-lea Congres al P.C.R. - din cauza atitudinii dure afi?ate de liderul suprem român la reuniunile Comitetului Politic Consultativ al Organiza?iei Tratatului de la Var?ovia (în primul rând, cea de la Moscova, din 22-23 noiembrie 1978). Totodat?, jocul politico-economico-diplomatic ini?iat în prim?vara anului 1984 de c?tre Nicolae Ceau?escu, în momentul începerii discu?iilor privind prelungirea duratei de valabilitate a Tratatului de la Var?ovia, a deranjat autorit??ile de la Moscova ?i, pentru a-l pedepsi pe liderul român, serviciile secrete sovietice puteau apela atât la generalii români care au studiat în anii '50 în U.R.S.S., cât ?i la veteranii P.C.R. care fuseser? elimina?i treptat de Nicolae Ceau?escu din toate func?iile de conducere pe care le de?ineau în dictatura predecesorului s?u, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

În opinia noastr?, cercetarea istoric? privind activitatea desf??urat? de Gheorghe Apostol împotriva lui Nicolae Ceau?escu poate s? înceap? de la interviul pe care fostul prim-secretar al P.M.R. l-a acordat în luna februarie 1990. Gheorghe Apostol a declarat atunci ziaristului Ion Jianu c? „prin 1984, v?zând c? la nici un congres nu s-au mai discutat problemele cuprinse în acea scrisoare de 33 de pagini (întocmit? ?i trimis? lui Ceau?escu dup? Congresul al X-lea al P.C.R. - n.a.), am hot?rât s? fac un rezumat al ei. "Am trimis o scrisoare de 17-18 pagini lui Ceau?escu, în care men?ionam c? rog s? fie analizat? la Congresul al XIII-lea. Mai precizam ca, în cazul în care con?inutul scrisorii se discut? în Comitetul Politic Executiv, s? fiu chemat s? particip ?i eu la discu?ie. N-am primit nici un r?spuns ?i de aceea, dup? ce am primit aprobarea de a reveni în ?ar? [în 1988], mi-am luat libertatea de a ac?iona." (subl.n.)[3].

Este evident c? Gheorghe Apostol a avut resentimente puternice fa?? de Nicolae Ceau?escu dup? încheierea luptei pentru succesiunea la conducerea Partidului Muncitoresc Român ?i putem presupune faptul c? Gheorghe Apostol a ac?ionat sub influen?a acestora atunci când a discutat prima dat? cu Silviu Brucan despre un proiect al „Scrisorii celor ?ase". Apoi, la ?edin?a din 18 august 1989 a Comitetului Politic Executiv, Nicolae Ceau?escu a afirmat c? Gheorghe Apostol „a intrat în leg?tur? cu serviciile de spionaj str?ine ?i, pu?i (sic!) de acestea, a redactat diferite scrisori (subl.n.)"[4]. Este posibil ca liderul suprem al P.C.R. s?-?i fi adus aminte de scrisoarea primit? în anul 1984 de la Gheorghe Apostol, despre care Silviu Curticeanu a men?ionat într-un volum de memorii.[5]

În alt? ordine de idei, dou? documente din fosta arhiv? a C.C. al P.C.R. confirm? faptul c? Gheorghe Apostol nu se mai afla printre cei mai importan?i colaboratori ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu aproape doi ani înainte de decesul liderului suprem al partidului. De exemplu, în cadrul reuniunii din 5 iunie 1963 a Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej l-a nominalizat pe Nicolae Ceau?escu pentru a se deplasa în U.R.S.S., cu scopul de a înmâna o scrisoare important? lui Nikita Hru?ciov (Moscova, 8 iunie 1963), din partea Biroului Politic ?i de a-l invita pe liderul P.C.U.S. s? efectueze o vizit? de lucru în România. În stenograma ?edin?ei respective s-a men?ionat astfel: „[Gheorghe Gheorghiu-Dej:] Eu propun s? mearg? cu acest material tov. N. Ceau?escu. Sunte?i de acord cu propunerea? (To?i tovar??ii sunt de acord.) (subl.n.)".[6]

Dou? s?pt?mâni mai târziu, la ?edin?a din 21 iunie 1963 a Biroului Politic, s-a discutat despre compunerea delega?iei române care urma s? participe la discu?iile de la Scrovi?te cu Nikita Hru?ciov (24 iunie 1963). Gheorghe Gheorghiu-Dej a sugerat s? se propun? liderului suprem al P.C.U.S. ca to?i membrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. s? ia parte la întâlnirea cu omologii lor de la Moscova. Fiind direct implica?i în organizarea acelui eveniment, Emil Bodn?ra? ?i Nicolae Ceau?escu au sus?inut pe rând c? trebuie preg?tite dou? variante de delega?ii.[7]

Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost de acord cu ideea respectiv? ?i în stenograma reuniunii respective s-a consemnat astfel:
„Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Da. Cum ar fi varianta cealalt?? S? participe Dej, Maurer, Ceau?escu, Chivu, Bârl?deanu, Bodn?ra? ?i R?utu.
Tov. Chivu Stoica: Dac? n-ar trebui s? fie ?i Gaston [Marin]?
Tov. Nicolae Ceau?escu: S? fie ?i el.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Da.
Tov. Ion Gheorghe Maurer: Sunt cele mai multe ?anse ca tot Biroul Politic s? participe.
Tov. Alex. Bârl?deanu: Lui [Hru?ciov] îi place s? fie cât mai mult public.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Atunci s? consider?m ?i aceast? problem? clarificat?".[8]
Enumerarea de c?tre liderul suprem al partidului a celor mai importan?i colaboratori ai s?i este foarte interesant? deoarece Gheorghe Gheorghiu-Dej a men?ionat (involuntar, în opinia noastr?) o ierarhie care probabil exista în subcon?tientul s?u ?i care a fost confirmat? în luna martie 1965 – când Nicolae Ceau?escu a preluat conducerea partidului cu ajutorul lui Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica ?i Emil Bodn?ra?.

---------------------------------------------------------
[1] Pentru detalii, vezi Gavriil Preda, Petre Opri?, România în Organiza?ia Tratatului de la Var?ovia. Documente (1954-1968), volumul II (1962-1968), Institutul Na?ional pentru Studiul Totalitarismului, Bucure?ti, 2009, p. 336-343.
[2] Pentru detalii, vezi Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, 19-23 noiembrie 1979, Editura Politic?, Bucure?ti, 1981; Istoria României în date, coord. Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2003, p. 675; Vasile Toma Vlase, „Incidentul Pârvulescu" la Congresul al XII-lea al PCR, în „Dosarele Istoriei", an XI, nr. 2 (114)/2006, p. 20-22; Petre Opri?, Comunist, dar anticeau?ist: „Cazul Pârvulescu", în „Dosarele Istoriei", an XI, nr. 11 (123)/2006, p. 33-36.
[3] Ion Jianu, Gheorghe Apostol ?i „Scrisoarea celor ?ase", Editura Curtea Veche, Bucure?ti, 2008, p. 60.
[4] Petre Opri?, Ac?iunile lui Gheorghe Apostol ?i Dumitru Mazilu împotriva lui Nicolae Ceau?escu (1989), în Analele Universit??ii Cre?tine „Dimitrie Cantemir", Seria Istorie – Serie nou?, anul 1, nr. 3/2010, Bucure?ti, p. 169-170.
[5] Fostul ?ef al Sec?iei Cancelarie a C.C. al P.C.R. a men?ionat astfel: „Momentul venirii lui Ceau?escu la putere a fost descris în fel ?i chip, dar el a sc?pat interesului meu. Mult mai târziu am aflat, cu totul întâmpl?tor, câte ceva din cele petrecute atunci, dintr-o scrisoare a lui Gheorghe Apostol, comentat? ?i adnotat? de cei doi so?i, într-o discu?ie ce a avut loc la Snagov.
Se pare c?, printre cei marca?i în primul rând de alegerea lui Ceau?escu în fruntea partidului, a fost Gheorghe Apostol. A?a se face c? în anul 1986 sau 1987, nu mai ?in minte exact (corect: 1984 – nota P. Opri?), Apostol, pe atunci ambasador în Brazilia, i-a scris, pe aceast? tem?, o lung? scrisoare lui Ceau?escu. [...]
În scrisoare, Apostol îi imputa lui Ceau?escu, în esen??, c?, la moartea lui Dej, a «uzurpat» func?ia de prim-secretar al Comitetului Central al partidului.
Argumentele erau, dup? câte îmi amintesc, urm?toarele: Dej l-a desemnat pe Apostol, în mod expres, urma?ul s?u în func?ia de prim-secretar; Ceau?escu a aflat aceast? împrejurare ?i, profitând de pozi?ia sa în partid, sub pretextul unor interdic?ii de ordin medical, a reu?it s? întrerup? orice leg?tur? a lui Dej cu ceilal?i membri ai Biroului Permanent.
La auzul acestei acuza?ii, Ceau?escu a afirmat hot?rât, dar calm: «Minte! Dej nu avea dreptul s? stabileasc? cine va fi ales în fruntea partidului!» [...]
[Nicolae Ceau?escu] S-a folosit în ocuparea func?iei de tr?darea lui Maurer, caracterizat în scrisoare, în mod repetat, ca un adev?rat «escroc politic».
La aceast? afirma?ie, amândoi so?ii au izbucnit, aproape simultan, într-un prelungit ?i zgomotos hohot de râs, ce, pentru mine, p?rea c? nu se mai termin? [...]
La sfâr?itul discu?iei, Ceau?escu a conchis sec: Apostol a fost un om slab; nu l-a vrut nimeni pentru c? ar fi r?mas la remorca «?lora» ?i «ar fi dus ?ara de râp?».
Ca întotdeauna, Elena Ceau?escu a avut un limbaj mult mai «savant»: «Porcul, be?ivul, curvarul, n-a fost nimic de capul lui niciodat?!» (subl.n.)". Silviu Curticeanu, M?rturia unei istorii tr?ite. Imagini suprapuse, Editura Historia, Bucure?ti, 2008, p. 337-340.
[6] Arhivele Na?ionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 25/1963, f. 24.
[7] Idem, dosar nr. 33/1963, f. 22; 25.
[8] Ibidem, f. 25-26. Este interesant de men?ionat ?i faptul c? diploma?ii americani de la Bucure?ti ?i Moscova au încercat s? afle am?nunte despre divergen?ele româno-sovietice ?i când anume urma s? aib? loc o întâlnire între Gheorghe Gheorghiu-Dej ?i Nikita Hru?ciov. De exemplu, telegrama trimis? la 28 iunie 1963 Secretarului de Stat american, de c?tre William A. Crawford (?eful Lega?iei SUA din România), a avut urm?torul con?inut: „O surs? de încredere a Lega?iei a informat c? Gheorghiu-Dej a fost v?zut într-un restaurant din Bucure?ti la 26 iunie, dup?-amiaza târziu. De?i sunt mai pu?in de 24 de ore de la plecarea sa din Bucure?ti cu un avion sovietic, este înc? posibil ca el s? fi f?cut o scurt? vizit? în Uniunea Sovietic?". William A. Crawford, Minister Plenipotentiary (Romania), to David Dean Rusk, Secretary of State, Bucharest, Romania, June 28, 1963; 9 POL 15 Government RUM File, p. 9; Box 4028; POL 6 PROMINENT PERSONS, RUM 2/1/63, POL RWANDA (Pol Prominent Persons Rum Rwanda); Central Foreign Policy File, 1963 (CFP File 1963); General Records of the Department of State, Record Group 59 (RG 59); National Archives at College Park, College Park MD (NACP).
La rândul s?u, ambasadorul american Foy David Kohler a telegrafiat de la Moscova Secretarului de Stat al SUA (2 iulie 1963) pentru a-l informa c? adjunctul ?efului misiunii diplomatice a României de la Moscova a discutat cu un diplomat occidental (vorbitor de limb? român?) în dup? amiaza zilei de 1 iulie 1963 ?i a afirmat c? Gheorghe Gheorghiu-Dej nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Berlin de autorit??ile est-germane, dar a trimis o telegram? de felicitare. În acela?i timp, diplomatul român a refuzat s? r?spund? la întrebarea referitoare la o posibil? întîlnire a liderului român cu Nikita Hru?ciov, men?ionând doar c? Gheorghe Gheorghiu-Dej nu a efectuat nici o c?l?torie în România, în ultimul timp. Foy David Kohler, Ambassador (the Soviet Union), to David Dean Rusk, Secretary of State, Moscow, USSR, July 2, 1963; 9 POL 15 Government RUM File, p. 7; Box 4028; Pol Prominent Persons Rum Rwanda; CFP File 1963; RG 59; NACP. footer