Revista Art-emis
Democra?ia modern? ?i manipularea PDF Imprimare Email
Remus Tanasa   
Duminică, 19 August 2012 00:15
Democratie ?i manipulareIdeea de democra?ie st? la baza societ??ii moderne, astfel īncāt oricare alt sistem politic este cel pu?in considerat mai „r?u", dac? nu este comb?tut pe fa?? īn numele dreptului tuturor popoarelor la libertate ?i la autodeterminare. Pu?ini sunt cei care ī?i dau seama de importan?a rolului celor ce administreaz? informa?ia, de importan?a acesteia īn formarea convingerelor ?i percep?iei opiniei publice asupra realit??ii. Dac? este evident? importan?a atribuit? propagandei ?i manipul?rii informa?iei īntr-un regim totalitar, ideea de democra?ie pare a vrea s? interzic? orice form? de dezinformare ?i minciun? īn raportul dintre putere ?i cet??ean, transformānd canalele de informare īn locuri idilice unde Adev?rul este suveran. Īns??i esen?a contractului social este garan?ia c? puterea lucreaz? īn numele binelui colectiv. Din ideea de suveranitate popular? face parte convingerea c? cine se ocup? de administrarea lucrului public trebuie s? o fac? „īn numele ?i pentru" cei care au desemnat respectivii administratori īn respectivele func?ii. Conform idealurilor societ??ii noastre, nu exist? libertate acolo unde nu exist? un raport onest ?i transparent īntre Stat ?i cet??ean, acolo unde Puterea ī?i justific? comportamentul prin intermediul minciunii deliberate.

Unul dintre pilonii de baz? ai democra?iei e, f?r? īndoial?, libertatea de informare. Aceasta din urm? reprezint? o valoare absolut?, indiscutabil?, o consecin?? logic? a exigen?ei ca fiecare cet??ean s? fie īn stare s? ī?i formeze o opinie autonom? asupra realit??ii. Informa?ia, ?i īn mod special informa?ia liber?, este vazut? īn societatea modern? ca un drept, un simbol al unui presupus rol activ īn interiorul Sistemului, ca o garan?ie a libert??ii de gāndire ?i de participare la via?a public?. Īntr-un sistem democratic, unde oricare cet??ean are posibilitatea s? participe la via?a politic? ?i social?, informa?ia liber? coincide, sau ar trebui s? coincid? cu esen?a īns??i a democra?iei. ?i totu?i ast?zi, informa?ia nu este a?a liber? precum unii dintre noi ar vrea s? cread?, sau mai bine spus, cum unii ar vrea ca noi s? credem. ?i asta pentru c? organele de informare, sau mai concret mass-media, decide ceea ce trebuie s? afl?m, ceea ce nu trebuie s? afl?m ?i modul īn care trebuie s? afl?m.

Conceptul modern de democra?ie se bazeaz? pe o defini?ie care presupune suveranitatea popular? drept principiu fundamental; dar suveranitatea popular? se afl? īn strans? legatur? cu opinia public?, cele dou? completāndu-se reciproc. Dac? opinia public? nu st? la originea oric?rei autorit??i atunci democra?iei īi lipse?te substan?a. Se īn?elege c? pentru a exercita ceea ce este considerat un drept, adic? suveranitatea, opinia public? trebuie s? fie īn stare s? cunoasc? adev?rul īn leg?tur? cu variantele disponibile ?i din cadrul c?rora trebuie s? aleag? prin intermediul reprezentan?ilor s?i. Īn lipsa unui astfel de drept ?i unei astfel de garan?ii, puterea este de fapt exercitat? de grupuri private care se concep ca elite ?i, īn numele acestei „superiorit??i" se substituie opiniei publice prin abuzuri ce implic? īn special deformarea realit??ii prin intermediul „m?sluirii" informa?iilor. Īn realitate rolul individului, cet??eanului, este cel de spectator, dimensiunea participativ? care l-ar transforma īn protagonist fiind doar un vis. Individul nu este decāt un element pasiv īn interiorul masei care trebuie s? fie dirijat?, f?cut s? cread? c? are rol decizional ?i pus s? accepte variante ?i decizii cu convingerea c? ac?ioneaz? autonom. Īn realitate individul este dirijat de un adev?rat bombardament de stimuli ?i sugestii impuse de al?ii. Edward Louis Bernays īnca din 1928 accentua importan?a unei manipul?ri inteligente a opiniilor ?i obiceiurilor maselor, pentru o mai bun? func?ionare a unei societ??i democratice. Conform lui Bernays rezultatul este acela de a oferi maselor idei stereotip, sub preten?ia autonomiei intelectuale ascunzāndu-se de fapt un deliberat proiect de orientare a imaginarului ?i gāndirii colective. Ceea ce noi ?tim, sau credem c? ?tim, ne face s? accept?m realitatea īn mod acritic, s? accept?m proiec?ii de evenimente construite "īn salon" al c?ror unic scop este transformarea Istoriei dup? exigen?ele Puterii. De?i teoretic libertatea de informare este un stindard al democra?iei, sunt evidente manipul?rile asociate transmiterii de informa?ii de c?tre media īn dorin?a lor de a sus?ine un sistem, care lep?dāndu-se de haina sa democratic?, este preocupat de a se autoconserva.

Un fapt interesant, caracteristic democra?iilor moderne, este ideea conform c?reia minciuna poate s? aib? caracter altruist, c? minciuna este util? uneori pentru comunitate. Astfel minciuna este justificat? moral pentru a legitima ac?iuni de camuflare ?i manipulare a realit??ii, dep??ind astfel limitele mandatului oferit de c?tre cet??eni. Minciuna īn folosul comunit??ii elaborat? de c?tre media, scoate īn eviden?? natura raportului dintre sistemul democratic, mass-media ?i opinia public?. Acest raport, func?ioneaz? īntr-un mod nu foarte diferit de cel caracteristic regimurilor totalitare; scoate īn eviden?? faptul c? minciuna este folosit? ?i de regimurile democratice pentru a p?stra consensul maselor ?i pentru a se legitima, dezinformarea opiniei publice fiind īn realitate un mod exclusiv de a p?stra anumite forme de control asupra vie?ii politice, sociale ?i economice. Īn practic?, mass-media reprezint? principalul instrument prin care se falsific? realitatea, se creeaz? stereotipuri, concep?ii despre lume, stiluri de via?? ?i linii de gāndire, a?a īncāt s? genereze comportamente publice cāt mai conforme cu obiectivele sistemului politic, obiective care nu sunt neap?rat īn avantajul cet??enilor. Cum am putea deci s? recunoa?tem „buna credin??" a unor structuri care īn numele binelui colectiv ī?i acord? dreptul de a min?i, de a modifica realitatea ?i de a o construi īn a?a fel īncāt s? induc? īn eroare pe aceea?i cet??eni care ar trebui s? fie esen?a respectivelor structuri; cum am putea fi de acord cu o putere care prin intermediul informa?iilor „m?sluite" vrea s? se legitimeze; cum s? nu r?mānem perplec?i īn fa?a concubinajului dintre putere ?i organismele creatoare de informa?ie, adica īntre sistemul democratic ?i mass-media. Presa trebuie s? fie īn serviciul guverna?ilor ?i nu īn cel al guvernan?ilor. Puterea guvernului de a Naom Chomskycenzura presa a fost abolit? pentru ca presa s? fie liber? de a cenzura guvernul. Doar o presa cu adev?rat liber? poate s? denun?e eficient un abuz al guvernului. Printre responsabilit??ile unei prese libere cea mai important? este de a impiedica guvernul s? mint? cet??enii.

Naom Chomsky, īn 2005, afirma: „Mass-media īncearc? s? distreze publicul. Se dore?te ca persoanele s? fac? altceva īn a?a fel īncāt s? nu ne deranjeze pe noi (prin noi se īn?elege cei care organizeaz? ?i administreaz? puterea). S? se intereseze, de exemplu, de sport. S? fie īnnebuni?i dup? partide, dup? scandalurile sexuale, dup? personajele importante ?i problemele lor, dup? orice informa?ie de genul ?sta. Orice, numai s? nu fie ceva serios. Lucrurile serioase sunt pentru persoanele serioase. De asta ne ocup?m noi". Īn ziua de azi informa?ia īnseamn? putere. Cine are acces la informa?ii de calitate poate pretinde s? ia parte la jocul puterii, c?ci este adev?rat c? ?i īn politic? sau economie, cine are mai multe informa?ii verosimile, va avea īntotdeauna un avantaj care de obicei este suficient pentru a cāstiga partida. ?i totu?i sistemele actuale democratice se laud? c? informa?ia este un bun public la care oricine poate avea acces liber, dar exist? multe dovezi care ne demonstreaz? c? sistemele de putere īncearc? s? interzic? accesul liber, sau dac? nu, creeaz? confuzie prin impunerea de multe informa?ii f?r? valoare (precum cele prezentate de Naom Chomsky) astfel c? practic, informa?ia important? s? fie posedat? aproape exclusiv de minoritatea guvernativ? ?i de amicii lor. Majorit??ii guvernate i se las? un procent sc?zut de informa?ii esen?iale astfel īncāt jocul s? poat? continua.

Ast?zi prin intermediul Internetului, care a cunoscut īn ultimii 10 ani o dezvoltare impresionant?, procesul de dezinformare, manipulare ?i camuflare īn defavoarea omului de rānd a crescut īntr-un mod alarmant. Īn interiorul panoramei informative globale o multitudine de site-uri care se declar? a fi pro sau contra unei cauze, unei idei, nu sunt altceva decāt emana?ii ale acelora?i aparate de „intelligence" care „lucreaz?" pentru a apar? sistemul „democratic".
Grafica - Ion M?ld?rescu
footer