Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Nicolae Radu   
Sâmbătă, 18 August 2012 23:43
Prof. Univ. Dr. Nicolae Radu
România - Destinul unei genera?ii?
Percep?ii asupra vizibilit??ii sociale

5. Fa?? în fa?? cu realitatea?

Potrivit unui oficial „?ara noastr? trece în ace?ti ani prin cea mai grea perioad? dup? al Doilea R?zboi Mondial. Asta înseamn? c? avem de luat m?suri, unele nu foarte pl?cute, dar, cu siguran??, foarte necesare comunit??ilor, ca s? mergem pe un drum bun ?i ca s? ne consolid?m ca ?ar?" (Boc, Declara?ie, 13 aprilie 2010). Subscriind acestui punct de vedere, nu putem s? nu ne întreb?m: ce este de f?cut? „Realitatea este cinic?" (Is?rescu, Declara?ie, 2 iulie 2010); banii nu pic? din cer (...) este nevoie de munc? ?i de un efort major „al întregii colectivit??i umane" pentru a se ajunge la o via?? mai bun? (Is?rescu, Dezbatere, BNR, 22 iulie 2010).

La data de 21 decembrie 1989, România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adic? de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, ?i un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari. În jur de 58% din venitul na?ional era realizat de industrie ?i 15% de agricultur?. Popula?ia salariat? reprezenta peste 73% din cea ocupat?. Interesant este de urm?rit ?i evolu?ia salariului minim pe economie, pe ani. Dac?, în 1989, salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adic? 135 de dolari (www.standard.ro), dup? 20 de ani, situa?ia se prezint? conform figurii nr. 1Fig.1

Înainte de 1989, au fost construite: zeci de mii de noi blocuri de locuin?e, metroul din Bucure?ti, Canalul Dun?re-Marea Neagr?. Palatul Republicii, cunoscut drept „Casa Poporului" a ajuns s? fie a doua din lume ca m?rime, între cl?diri administrative, fiind întrecut? doar de Pentagon. Nimic nu a fost f?r? efort, nici în acele vremuri. În ultim? instan??, datoria creat? a devenit o povar? pentru economia româneasc?, între 1971-1982, datoria extern? crescând de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $.

În februarie 1989, datoria extern? a ??rii era achitat? integral. În acest scop, o mare parte a produc?iei agricole ?i industriale a ??rii ia calea exportului, privând drastic popula?ia, de alimente ?i bunuri de consum. Începând cu anii 1986-1987, a fost instituit? ra?ionalizarea produselor de baz?, iar benzina ?i alimente ca pâinea, uleiul, zah?rul, f?ina, orezul au început s? fie distribuite pe bonuri sau cartele. ?i totusi, dup? ce a fost pl?tita ultima tran?? din datoria extern?, Romania a ramas cu 3,7 miliarde de dolari în rezerva B?ncii Na?ionale. Potrivit unor surse (www.old.standard.money.ro), se pare îns? c? banii s-au cheltuit în 1990 pe „importuri de portocale".

Cu lec?iile înv??ate din istorie, fie c? ne raport?m la anul 2009, fie ca ne raport?m la realitatea prezent?, specific? anului 2010, potrivit surselor media (Wall-Street,13 febr., 2010), situa?ia economic? a României la finele anului 2009, nu era deloc încurajatoare: produsul intern brut (PIB) la închiderea trimestrului al-IV-lea a fost mai mic cu 1,5% decât cel înregistrat în trimestrul al-III-lea din 2009 ?i continu? s? scad?; în acela?i timp, nivelul PIB a fost cu 6,6% mai redus decât cel din trimestrul corespunz?tor al anului anterior. Pe ansamblu îns?, PIB-ul din 2009 a fost cu 7,2% mai mic decât cel înregistrat în 2008.

În acest context, rata ?omajului a atins, la finele lunii ianuarie 2010, 8,1%, timp în care investi?iile str?ine directe în România s-au redus în 2009 cu 48,4% fa?? de 2008, pân? la 4,899 miliarde euro, deficitul de cont curent fiind finan?at în propor?ie de 96,9% prin investi?ii directe ale nereziden?ilor din România. Totodat?, "în 1990, erau 10 milioane de pl?titori de impozite ?i sub un milion de bugetari, iar industria era suprapopulat?. Acum sunt mai pu?in de 5 milioane de angaja?i ?i 1,5 milioane bugetari. Pe lâng? acestea, în 1990 erau sub 3 milioane pensionari ?i asista?i social, acum sunt peste 5 milioane" (Is?rescu, 12 noiembrie 2009, Curierul Na?ional). Potrivit surselor oferite de Adev?rul (www.adevarul.ro), în aprilie 2010, la 5,5 milioane de pensionari mai existau doar 4,29 milioane de salaria?i (fig. nr. 2).
Fig. 2Acum, nu putem s? nu ne punem întrebarea: pentru ce a fost nevoie de noi împrumuturi externe, dup? 1989? Dac? la finalul lui 2008, datoria extern? total? a României se cifra la 72,3 miliarde euro, la finalul anului 2009, România avea o datorie extern? total? de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria extern? pe termen mediu ?i lung (wall-stret.ro). România înregistra la finalul lunii Mai 2010 o datorie externa totala de 87,084 miliarde euro, în cre?tere cu 8,58% (6,88 miliarde euro) fa?? de finalul lui 2009 (Wall-stret.ro). La ce au folosit ata?ia bani ? Ce s? însemne toate acestea?

R?spunsul vine, poate, de la sine. Îndrept??i?i sau nu, parte dintre români tind spre o atitudine defetist?: România se afla în colaps! Cu toate acestea, România mai are o ?ans?: ?ansa celor ce sunt cu adev?rat români ?i nu doar vorbitori de limb? român?! Altfel, în ciuda promisiunilor ce par s? confirme c? circul ?ine loc de pâine, România se îndreapt? cu pa?i rapizi spre pr?pastie! De?i România a contractat în ultima vreme 12 miliarde de euro de la F.M.I., U.E. ?i Banca Mondial?, scenariul împrumuturilor pe termen scurt pare s? se repete ?i în acest an. Potrivit unui specialist RBS Bank România (Molnar, 2010), se estimeaz? pentru sfâr?itul anului un nivel al datoriei externe de aproape 90 miliarde de euro, echivalentul a 73% din PIB, fa?? de 69% din PIB la finele anului 2009. Nu putem s? nu ne întrebam: unde ne oprim?!

Din nefericire, cum aprecia ?i Croitoru, expert B.N.R., într-o ?ar? în care cuvântul de ordine este risipa, luxul ?i extravagan?a, România nu e în stare s? produc? destule economii în interior pentru a asigura o cre?tere în jurul poten?ialului posibil ?i minim necesar. F?r? capitalurile din exterior, România ar fi semnificativ sub poten?ial, mergând vertiginos spre faliment". (Lucian Croitoru, Dezbatere, B.N.R., 22 iulie 2010). Ceeea ce se întâmpl? în România în domeniul fiscalit??ii a fost analizat în „Macromodel Simulations for the Romanian Economy" (Dobrescu, iunie 2010). Surprinz?tor sau nu, în România economia subteran? a ajuns la 40% din PIB iar evaziunea fiscal? reprezinta 15 miliarde de euro, respectiv circa 43 miliarde de lei (Comentariu, 30.06.2010). S? ne mai mire oare faptul c? sistemul de fiscalitate este total r?sturnat, cum nu mai este în alt? parte, astfel c? nimeni nu-l întelege, nimeni nu-l respect?, iar investitorii str?ini ocolesc ?ara noastr??

Nu cumva explica?iile lui Bitman, fost consilier al ministrului finan?elor, sunt mai plauzibile decât ale tuturor oficialilor la un loc? „S? nu crede?i, spunea fostul consilier, c? nu se ?tie la nivelul Ministerului de Finan?e ce se întâmpl? în România. S? nu crede?i c? nu se ?tie pe unde se fur?, cine fur?. Sunt filma?i, sunt îndosaria?i, sunt arhiva?i. To?i cei care fur?. Ministerul de Finan?e ?tie cine fur?, dar exist? firme care nu trebuie controlate niciodat?" (Bitman, Declara?ie, 01 iulie 2010); Bittman a mai precizat c? a lucrat în minister doar pentru a vedea, din curiozitate, ce se întâmpl? „în interior" ?i c? „nu dore?te s? arate cu degetul spre anumite persoane din aceast? institu?ie, pentru c? au mai încercat ?i al?ii („Bookmark & Share" 2 iulie 2010). Acest lucru trebuie avut in atentie, cu atat mai mult cu cat evaziunea a ajuns la dimensiunile unei probleme de securitate nationala (Radulescu, 2010). C? place sau nu, trebuie s? fim con?tien?i c?, f?r? un efort comun, România risc?, din ce în ce mai mult, s? r?mân? doar o pia?? de desfacere, ?i mai pu?in un competitor viabil. Exemplele pot fi nenumarate. Uit?m mult prea u?or c? orice progres înseamn? strategii pe termen mediu ?i lung; Guvernatorul BNR aprecia c? „boga?ia nu se face prin decrete" (Is?rescu, Dezbatere, B.N.R., 22 iulie 2010). Bog??ia se face prin munc?, printr-un „efort major al colectivit??ii umane". Câ?i ?in îns? seama de sfaturile distinsului guvernator?

În ultima vreme tot privim spre Europa, a?teptând salvarea! Nu cu mult timp în urm?, cancelarul german Angela Merkel, avertiza întreaga lume: Uniunea Europeana e pe marginea pr?pastiei (Mediafax, 01 iunie 2010). Dac? statele europene nu-?i reduc cheltuielile, euro se pr?bu?e?te. Dac? se pr?bu?e?te euro, se va pr?bu?i ?i Europa. Iar o pr?bu?ire a Uniunii Europene nu va l?sa neatinse nici Statele Unite, nici China. Criza de pân? acum va fi o glum?! Pentru c? economia mondial? va intra în haos, cu consecin?e greu de prev?zut. Pentru câti ani? Nimeni nu ?tie...! În acest context, unde se va afla România? Greu de spus. Nu o singur? dat?, mi-a fost dat s? aud c? anii 2010 ?i 2011 vor fi ani de s?r?cie ?i violen?e de strad?. S? însemne FMI salvarea na?iunii?! Ce înseamn? cu adev?rat F.M.I.? Dar Banca Mondial?? În eviden?a faptelor, acest lucru este dificil de crezut. Înainte de toate, „pentru a ie?i s?n?tos din criz? ar trebui stimulat? ?i dezvoltat? economia, care aduce elemente de plus-valoare ?i implicit venituri suplimentare la buget (...) dar noi nu mai avem economie!" (Dobrescu, 2010). În aceste condi?ii, România are nevoie de o pozitie clar? ?i de o atitudine proactiv? ?i, în special, de strategii pe termen mediu ?i lung, Din nefericire, an dup? an, în România au fost produse doar "experimente", vizibile mai ales în cultur? ?i în înv???mânt.

Con?tiin?a civic? la noile genera?ii aproape c? nu mai exist?. M?car dac? am fi înv??at ceva din t?ria fra?ilor sârbi sau din prezen?a neobi?nuit? a poporului lui Israel (?afran, 2005). In pofida nenorocirilor ?i a supliciilor indurate, s? nu uit?m niciodat? c? ace?tia nu ?i-au pierdut for?a ?i nici nu ?i-au n?ruit spiritul de lupt?tor. De ce spun acest lucru? Din p?cate, într-un complex de inferioritate, legat de "uitarea" istoriei ?i de "europenizare", cei mai mul?i dintre noi tind s? fie europeni, dar mai pu?in români! În goana dup? putere, fie ea material? sau politic?, pân? ?i fiin?a celor ce ne sunt p?rin?i, fra?i ?i surori este dat? uit?rii! S? ne mai mire c? atunci când amintim de statul geto - dac, de jertfele date de Constantin Brancoveanu ?i fiii s?i, ori de Horia, Clo?ca ?i Cri?an, toate acestea sunt date uit?rii? Istoria, afirma Vasile Goldi? (1862 – 1934), este memoria neamurilor (...) ?i elementul principal de suflet. „S? nu uita?i, spunea Goldi?, de cei mor?i, dac? nu vre?i s? c?de?i sub tirania celor ce vor vie?ui". In ciuda dificult??ilor întâmpinate, România are ?ansa redevenirii unui stat cu dreptul de a juca pe scena politic? mondial?. În contextul actual, România are o percep?ie complex? ?i se prezint? astfel: dispune de a doua frontier? ca lungime (dup? Polonia) a ambelor organiza?ii ?i ?i-a asumat r?spunderea protej?rii ei dup? standardele N.A.T.O. ?i U.E.; pe baza parteneriatului strategic cu SUA, suntem prezen?i în Afganistan, Irak, Kosovo ?i Bosnia-Her?egovina; suntem în curs de realizare a patru structuri militare operabile în comun cu trupele americane, care vor fi prezente pe teritoriul românesc la un moment dat; probabil vom g?zdui un obiectiv de la Ap?rarea Global? Antirachet?.

Interesele României sunt convergente cu cele ale Uniunii Europene, iar promovarea lor impreun? cu Uniunea European? ca entitate, r?spunde în egal? m?sur? expectan?elor României. Viziunea strategiei post -aderare este dat? de: „România anului 2013 – stat cu un standard ridicat de dezvoltare ?i partener credibil în spa?iul european". Conform acestei viziuni, România va avea o abordare constructiv? ?i de cooperare, în îndeplinirea rolului s?u de partener egal în dezvoltarea Uniunii Europene. Nu trebuie uitat nici faptul c? este necesar ca România s? îndeplineasc? la termen obliga?iile pe care ?i le-a asumat prin „Tratatul de aderare ?i s? contribuie la realizarea obiectivelor Europei unite" (Tratat, 1997), precum: modernizarea infrastructurii fizice ?i a capitalului uman; adaptarea sistemului educa?ional la cerin?ele europene; revigorarea cercet?rii ?tiin?ifice ?i inov?rii; restructurarea fundamental? a agriculturii ?i impulsionarea dezvolt?rii rurale; dezvoltarea durabil? ?i protec?ia mediului; consolidarea capacit??ii administrative în vederea acquis-ului comunitar; flexibilizarea for?ei de munc? ?i asigurarea condi?iilor pentru dezvoltarea unui climat concuren?ial optim etc. F?r? s? consider?m subiectul epuizat, se mai impune o singur? întrebare esential? si prioritar?: câte dintre acestea sunt deja duse la bun sfâr?it? footer