Revista Art-emis
Pamfil ?eicaru, un condei de geniu (2) PDF Imprimare Email
Lector univ. dr. Florian Bichir   
Miercuri, 08 August 2012 18:39
Elena Lupescu Elena Lupescu: de la pubertate pân? la maturitate

Evident, regimul de la Bucure?ti a ciulit urechile a?a c? pe 7 septembrie 1969 sosea o Not? „Referitor la romanul «Vulpea Ro?cat?» în curs de redactare de c?tre fugarul Pamfil ?eicaru din Spania". Merit? redat? aceast? not? integral, Securitatea ajungând s? fac? aproape critic? literar?: „Organele noastre de?in date din care rezult? c? fugarul ?EICARU PAMFIL, lucreaz? în prezent la un roman în care ?i-a propus s? fac? un aspru rechizitoriu la adresa monarhiei ?i fostelor partide istorice din România, mo?iereasc?. Romanul se intituleaz? «Vulpea Ro?cat?», ?i are ca tem? principal? demascarea deprav?rii sexuale a lui Elena Lupescu ?i Carol al II-lea. Organele noastre au intrat în posesia primelor 148 de pagini ale acestui roman, care se refer? la familia ?i copil?ria lui Elena Lupescu din Sulina, la via?a dus? de ea în perioada 1916-1918 în Ia?i, dup? c?s?toria ei cu Lt. Tempeanu. Folosindu-se de o serie de fapte ?i am?nunte inedite, Pamfil ?eicaru descrie detaliat de la pubertate pân? la maturitate, evolu?ia Elenei Lupescu , reu?ind s? scoat? în eviden?? tr?s?turile ei de caracter.

Obsedat? de dorin?a de a parveni în «lumea mare» prin propriile mijloace, Elena Lupescu , începe în 1916 seria aventurilor amoroase. care o consacr? ca o depravat? sexual?. Pentru argumentarea acestei tr?s?turi de caracter Pamfil ?eicaru red? cu lux de am?nunte aventurile ei amoroase cu contele francez Robert de la Briche ?i cu prin?ul ?arist Dogurki. În cuprinsul celor 148 de pagini Pamfil ?eicaru, demasc? tr?s?turile de caracter ale p?rin?ilor lui Elena Lupescu ?i mai ales afacerile veroase cu medicamente pe care le f?cea tat?l ei, farmacistul Lupescu, la Ia?i, în timpul Primului R?zboi Mondial. De men?ionat este faptul c? personajele din roman apar cu numele lor reale. Cele cinci capitole scrise pân? în prezent dau conturul unui roman senza?ional pornografic. Fugarul Pamfil ?eicaru, sper? c? romanul va avea succes în libr?rie ?i-i va aduce venituri materiale considerabile dat fiind faptul c? aventurile amoroase ale lui Carol ?i Elena Lupescu a preocupat opinia public? din Anglia, SUA, ?i alte ??ri la timpul respectiv. Dup? afirma?iile lui P. ?eicaru, rezult? c? acesta ar fi dispus s? accepte editarea romanului în Republica popular? Român? cu condi?ia ca jum?tate din drepturile de autor s?-i fie date lui ?i restul rudelor sale din ?ar?. Organele noastre au luat m?suri de a ob?ine în continuare paginile acestui roman urmând a face prezentarea complet? a sa ?i propunerile noastre în leg?tur? cu publicarea lui."

Securitatea se decide s?-l recruteze. Misiunea este încredin?at? c?pitanului Nicolae Spori?, iar a?a cum erau cutumele începe o lung? documentare. Iat? o not?, valoroas? din punct de vedere biografic a lui Pamfil ?eicaru.

„Steagul ??rii" ?i interven?ia maiorului Caraman

În buna sa tradi?ie, Securitatea promitea mult, dar nu se ?inea de cuvânt. Obsedat de Elena Lupescu, dar ?i de romanul s?u, prinElena Lupescu ?i Carol al II-lea mijlocirea fiicei sale stabilite la Paris, Pamfil ?eicaru intr? în contact cu emisarii de la Bucure?ti. Cazul era tratat foarte serios în Central?, Generalui Maior Nicolae Doicaru trasmi?ând la Paris urm?toarele în data de 12 mai 1965: „Se aprob? contactarea lui «Vlad» la domiciliu. Se va avea în vedere urm?toarele probleme în discu?iile ce se vor avea cu «Vlad» S? i se comunice «Vlad» c? nu ne putem angaja în problema edit?rii c?r?ii „Vulpea ro?cat?". El poate s-o publice. Referitor la dosarul de anchet? penal? Iorga-Madgearu, informa?i-l c? a-?i comunicat la MAE ?i a?tepta?i r?spunsul. Îl ve?i comunica.
Privind acordarea unei pensii viagere nepotului lui Mascedonschi, spune?i lui «Vlad» c? pentru a interveni la MAE este necesar s? se cunoasc? datele lui de stare civil? doveditoare c? este nepotul lui Mascedonschi.
Se va da lui «Vlad» materialele trimise oficiului de MAE ?i fotografii cu realiz?rile regimului nostru pentru ca «Vlad» s? le publice în bran?a despre agricultura noastr?."
Mai pe române?te Securitatea nu se obliga la nimic, dar îi solicita lui ?eicaru s? laude regimul. Ca o parantez? istoric? trebuie spus c? romanul „Vulpea ro?cat?", al c?rui dactilo-script a fost p?strat la München de dr. Vasile Iliescu a fost publicat în România abia în 1996.[14]
Ceva mai inteligen?i decât ?eful lor, ofi?erii de la Paris ajung la o alt? concluzie: „Ordinele cu privire la „Vlad" au fost în?elese de tov. Colonel Ilie, îns? crede c? e mai bine ca lui „Vlad" s? nu i se resping? la primul contact n?dejdea c? îl vom ajuta s? g?seasc? un editor deoarece acesta a fost factorul hot?râtor care la împins spre noi. El vrea doar s? i se recomande un editor într-o ?ar? arab? cu care el s? intre în contact ?i, s? publice cartea pe spezele sale, lucru pe care reziden?a crede c?-l putem face, f?r? ca noi s? ne amestec?m în vreun fel. Se consider? c? e mai bine s?-i spun? lui «Vlad» c? s-a raportat celor în drept cererea lui ?i a?tept?m r?spuns."

În senza?ionala via?? a lui Pamfil ?eicaru intervine ?i maiorul Caraman - viitorul general Mihai Caraman, o legend? a spionajului - care exact în acea perioad? se afla la Paris, evident la datorie! El noteaz?, dup? o întâlnire cu ?eicaru urm?toarele: „«Vlad» a început prin a expune prezen?a sa, afirmând c? pe el îl intereseaz?, „steagul ??rii indiferent cine-l ?ine" ?i c? el vrea ca s? m?soare posibilit??ile pe care le are s? sporeasc? interesele ??rii. Vorbind despre aceasta „Vlad" a afirmat c? vrea s? serveasc? ?ara, „nu partidul comunist" , pentru c? el nu este comunist ?i c? dac?, comuni?tii din R.P.R. lupt? pentru prosperitatea ?i independen?a ??rii, el pe o cale diferit? lupt? pentru acela?i lucru."

Discu?iile ?i negocierile cu ofi?erii DIE sunt în toi. Pe 5 mai 1965, ?eicaru nu uit? s? le spun? reprezentan?ilor Bucure?tiului, f?r? s?-?i ia îns??i nicio obliga?ie c? „s-a gândit c? dac? justi?ia român? l-ar reabilita, ar vrea s? devin? [...] român. El a fost condamnat la 20 ani închisoare, pentru fascism ?i consider? c? aceasta nu corespunde adev?rului, practic condamnarea lui [...] faptului c? în 1945, pe timpul guvernului fantom? legionar, a vorbit la radio Viena. Dar el a refuzat s? fac? parte din acest «guvern» ?i toat? activitatea lui poate [...]. C? nu a fost ?i nu este un fascist. De aceea nu presupune s? actualiz?m aceast? problem? ?i dac? ministrul justi?iei al R.P.R. este de acord s? se [...] un proces de reabilitare a lui, ar da delega?ie s? se ocupe de acest proces avocatul Dongorozi Vintil? din Bucure?ti ?i V. Stanciu din Paris care îi sunt buni prieteni.
În aceast? perspectiv? devenind [...] român, ar merge în vizit? în ?ar?.
În sfâr?it, „Vlad" a manifestat interes pentru a avea fotografii ale fostei sale propriet??i de la Ciorogârla."
C? problema era serioas?, iar Pamfil ?eicaru era luat în serios la Bucure?ti st? dovad? ?i urm?toarea not?.

Pamfil ?eicaru, document DSSNicolae Ceau?escu aprob? deconturile lui ?eicaru

Munca operativ? a ofi?erilor D.I.E. era urm?rit? cu sufletul la gur? chiar de Nicolae Ceau?escu. În continuare v? prezent?m un raport al Ministrului Afacerilor Interne, Cornel Onescu, care solicit?: „Datorit? situa?iei materiale precare în care se afl? (n.n.Pamfil ?eicaru), propunem totodat? s? i se acorde suma de 3.000 (trei mii) dolari care reprezint? cheltuielile efectuate de Pamfil ?eicaru, cu ocazia edit?rii materialului „Karl Marx însemn?ri despre români. Texte inedite. Comentariu»." Documentul poart? urm?toarea rezolu?ie: „De acord" (ss. N. Ceau?escu). Comunicarea a fost f?cut? de serv. Secretariat azi 20 VII 1966".

Gra?iat de Chivu Stoica la ordinul lui Ceau?escu

Puterea de la Bucure?ti l-a gra?iat pe Pamfil ?eicaru, f?r? îns? ca acest lucru s? fie adus la cuno?tin?a publicului, f?când parte dintr-o ac?iune deplin consiprativ?. În România primul care a f?cut public acest fapt a fost academicianul prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu.[15] Reputatul istoric a descoperit în arhivele fostului C.C. al P.C.R. Decretul 977/1966 privind gra?ierea lui Pamfil ?eicaru. Al?turi de Decret, se public? expunerea de motive a lui Cornel Onescu, ministru de Interne în 1966, care, dup? cum se poate lesne constata, oferea argumentele juridice ?i procedurale necesare în temeiul c?rora se anula decizia a?a-zisului Tribunal al Poporului din 1945 în „procesul ziari?tilor". Gheorghe Buzatu este de p?rere c? documentul întocmit, necondi?ionat, cu ?tiin?a, în mod sigur ?i din ini?iativa, lui Nicolae Ceau?escu, devenit ulterior (9 decembrie 1967) pre?edinte al Consiliului de Stat al R. S. România. Surprinz?toare este gafa lui Mihai Pelin, un redutabil cercet?tor al arhivelor Securit??ii, care ajunsese la concluzia c? „dup? evenimentele din 1989, a fost achitat post-mortem de sentin?a Tribunalului Poporului din 1945".[16]

?eicaru - la parada de 23 august 1977

?i vizita lui ?eicaru la Bucure?ti a fost pân? în prezent subiect de disput?. Victor Frunz? credea c? „la sfâr?itul anilor '60, trimi?i ai regimului de la Bucure?ti încearc? s?-l determine s? se întoarc? în România. Repatrierea lui Pamfil ?eicaru ar fi avut imense sensuri politice, mult peste ceea ce ar fi fost cea a lui Henri Coand?. Înainte de toate, o lovitur? dat? exilului anticomunist".[17] Colaboratorul s?u, Vasile C. Dumitrescu, credea c? „în august 1976, Pamfil ?eicaru ar fi întreprins o c?l?torie secret? în R.S.R. momit s? se duc? la Bucure?ti pe motiv c? Ceau?escu vrea neap?rat s?-l consulte. A avut o întrevedere cu un înalt func?ionar, cred c? din Ministerul de Externe, dar desigur c? nu l-a v?zut pe Ceau?escu. ?i-au dat îns? seam? c? dac? îl ?in acolo, va ie?i cu scandal în str?in?tate. Deci, l-au trimis înapoi. I-au povestit c? din cauze neprev?zute, întâlnirea cu Ceau?escu trebuia amânat?, deci el s? se întoarc? în Germania ?i c? în a doua jum?tate a lunii septembrie îl vor readuce în ?ar? pentru ca s? stea de vorb? cu secretarul general al P.C.R.".[18]

Ovidiu Vuia sus?ine c? afirma?ia potrivit c?reia ziaristul a efectuat în 1976 o c?l?torie în R.S.R. trebuie considerat? o legend? def?im?toare: «Pamfil ?eicaru „n'a vizitat o ?ar? comunist? (...) ?i în aceast? privin?? a fost calomniat de mul?i în exil, nu numai c? ar fi vizitat Bucure?tiul dar a stat de vorb? cu însu?i Ceau?escu cerându-i s?-i înapoieze "Palatul Curentului" ?i chiar casa cu p?mântul de la Cirogârla (...)».[19]

Cu p?rere de r?u sau nu, pentru c? adev?rul istoric este unul singur, trebuie spus c? Pamfil ?eicaru s-a aflat la Bucure?ti în perioada 20-28 august 1977.

M?rturia ofi?erului Nicolae Spori?

Dincolo de datele aflate în Dosarul 66/SIE, cred c? este important? pentru cititori m?rturia ofi?erului Nicolae Spori?[20], cel care a avut o contribu?ie esen?ial? la racolarea lui Pamfil ?eicaru dar ?i la aducerea acestuia la Bucure?ti.
„Ac?iunea privindu-l pe Pamfil ?eicaru s-a declan?at în 1974-75, când, aflat la Madrid, acesta a cerut o întrevedere particular? cu un diplomat român. Cu acest prilej, el a cerut s? i se permit? surorii sale, doamna Munteanu, s? îl viziteze în Spania. La scurt timp, cei doi fra?i s-au putut întâlni. Dup? revenirea doamnei Munteanu în ?ar?, inten?ia fratelui ei de a veni în România nu a mai constituit o surpriz?. A avut loc o nou? întrevedere cu Pamfil ?eicaru pentru a vedea în ce condi?ii aceast? vizit? a sa ar putea avea loc. Detaliile au fost discutate ?i convenite în sudul Germaniei, unde, din motive economice, Pamfil ?eicaru se retr?sese, pentru a se putea bucura de sprijinul material al lui Ion Dumitru, patronul unei gazete de limb? român?. În timpul întrevederii, Pamfil ?eicaru a insistat ca vizita sa s? aib? un caracter strict particular, pentru „a se evita orice fel de încurc?turi, vâlv? sau specula?ii" venite din partea unora din ?ar?, dar mai ales, a unor cona?ionali din diaspora, care criticau atitudinea sa publicistic? moderat? din acei ani, acuzându-l c? ar fi pactizat cu regimul comunist. A solicitat, totodat?, s? se analizeze posibilitatea unei întrevederi neoficiale cu Nicolae Ceau?escu «pentru a-l cunoa?te personal ?i a-i împ?rt??i unele opinii»".

Am preg?tit vizita împreun? cu regretatul meu coleg Adrian Afrim

„Principala noastr? preocupare a fost aceea de a p?stra o discre?ie absolut asupra ac?iunii. (...) Inform?rile asupra ac?iunii se f?ceau în mod direct, verbal, ?efului DIE, care, la rândul s?u, îl informa, tot verbal, pe Nicolae Ceau?escu. Prima informare f?cut? ?efului statului pe aceast? tem? s-a referit la dorin?a jurnalistului de a vizita ?ara. S-a cerut aprobarea sa expres?, întrucât aveam nevoie de garan?ia c? nu ne vom confrunta cu cine ?tie ce mostr? de exces de zel din partea altor organe (mai ales din partea Procuraturii), care ar fi putut s? încerce punerea în aplicare a unei sentin?e judec?tore?ti definitive. Ceau?escu ?i-a dat acordul, dar s-a declarat sceptic c? vom putea s?-l determin?m pe jurnalist s? vin? în ?ar?."
A doua informare, tot verbal?, a fost f?cut? în iulie 1977, când ?eful D.I.E. a confirmat c? Pamfil ?eicaru va veni în ?ar? în cursul lunii august 1977 ?i ?i-a exprimat dorin?a de a fi primit într-o scurt? audien??. Ceau?escu ?i-a dat consim??mântul asupra vizitei ?i nu a respins solicitarea privind audien?a, dar nici nu a aprobat-o explicit, spunând doar: „S? vin? ?i o s? vedem atunci".

„De?i cet??ean român, Pamfil ?eicaru poseda un pa?aport de partid eliberat de autorit??ile spaniole. De altfel, mul?i români din Manifestatie 23 august 1977diaspora aveau astfel de pa?apoarte de apatrizi. Având aprobarea expres? a lui Ceau?escu, l-am asigurat pe jurnalist de bunele noastre inten?ii, precum ?i de faptul c? îi vom acorda tot sprijinul logistic ca s? nu aib? cumva vreun necaz. Pamfil ?eicaru avea atunci 83 de ani ?i se deplasa cu ajutorul unui baston, întrucât avea sechele de la o fractur? mai veche la picior. De aceea, el a fost preluat de la Viena de colegul Afrim, al?turi de care a zburat la Bucure?ti, la 20 august 1977. Eu i-am a?teptat la Otopeni având atârnat de gât un ecuson care îmi permitea acces liber în tot aeroportul. L-am trecut prin vam? ?i frontier?, aplicându-i-se viza pe o foaie volant?, procedeu care se practica în acel timp în asemenea cazuri. L-am condus ?i l-am cazat la Hotelul Minerva, de pe B-dul Lasc?r Catargiu, pe atunci Ana Ip?tescu. Acolo a urm?rit festivit??ile organizate de 23 August, în Pia?a Aviatorilor, dup? ce declinase cu în?elepciune oferta noastr?, neinspirat? ?i riscant?, de a privi manifesta?ia respectiv? din tribun?, unde, datorit? fizionomiei sale inconfundabile, ar fi putut fi recunoscut.

Ceau?escu nu l-a primit în audien??, dar l-a îns?rcinat pe generalul Nicolae Doicaru s? stea de vorb? cu el. Acest lucru s-a întâmplat într-o loca?ie ferit? de ochi indiscre?i."

„Conu?Pamfil" la Ciorogârla ?i pe litoral

„Conu?Pamfil", cum ne-a sugerat s? i ne adres?m, el neagreând apelativul „maestre", a vizitat, în acea s?pt?mân? de august, ora?ul Bucure?ti, a petrecut o noapte la Ciorogârla ?i dou? zile pe litoral, mai ales la Mangalia, unde avusese o proprietate cu vi?? de vie, pe care ?inea mult s? o revad?. Deplas?rile s-au f?cut cu autoturismul condus de colegul Afrim. La un moment dat, în timpul vizitei pe litoral, i-a cerut colegului Adrian Afrim s? opreasc? autoturismul ?i a spus:
- Dragii mei, eu v-am rugat s? m? duce?i la Mangalia. Aici v?d un alt ora?. Unde m-a?i adus?
- Coane Pamfile, i-am r?spuns, asta e Mangalia!
Nu i-a venit s? cread? ?i nu s-a convins decât atunci când a recunoscut fosta sa proprietate din apropierea ora?ului ?i mai ales vi?a de vie, care îi r?m?sese întip?rit? în memorie. La încheierea vizitei am discutat posibilitatea ca el s? dezv?luie compatrio?ilor din diaspora c? a petrecut opt zile în România, de unde s-a întors „viu ?i nev?t?mat". A replicat:
Pamfil ?eicaru-document DSS 2- Oamenii ?ia o s? cread? c? m? ?in de ?otii sau c? mi-am pierdut min?ile ?i încurc ??rile! I-am argumentat c? poate s? le prezinte foaia turistic? volant? cu vizele
de intrare ?i ie?ire aplicate la Otopeni. A râs spunând c? „?sta e un argument, într-adev?r!" Nu voi uita niciodat? cuvintele pe care mi le-a adresat când ne-am luat
r?mas bun:
- Dragul meu, v? mul?umesc pentru tot ce a?i f?cut pentru mine. Nu speram c? voi mai avea posibilitatea s? rev?d meleagurile atât de dragi mie. M-a?i ajutat s? îmi alin dorul care m? mistuia. Acum pot s? închid ochii lini?tit."

Drumul înapoi la Viena l-a f?cut tot în compania lui Adrian Afrim. „Conu Pamfil" era anticomunist de-o via??, cum zicea el, dar nu î?i ascundea afec?iunea ?i respectul fa?? de neamul ?i de ?ara sa. Aceast? atitudine el o explica foarte simplu: „Regimurile politice sunt trec?toare ?i pline de p?cate. P?mântul natal este peren". (...) Trei ani mai târziu, el avea s? treac? în nefiin??".

În privin?a colabor?rii cu Securitatea autorul consider? c? Pamfil ?eicaru (nume de cod: „Vlad") a colaborat cu serviciile secrete de la Bucure?ti. R?mâne de v?zut într-un alt studiu dac? ?eicaru s-a folosit de Securitatea sau invers. Poate, în numele unor coinciden?e de interese (antimonarhismul, antisovietismul) fiecare ar fi încercat s? se foloseasc? ?i s? manipuleze pe cel?lalt. De altfel, un cercet?tor serios, Sorin Gabriel Ioni?? ajunge la concluzia c? Pamfil ?eicaru a colaborat cu Securitatea, dar ?i-a p?strat „o relativ? libertate de gândire".[21]

Not?: Florian Bichir - Jurnalist ?i scriitor, membru al Colegiului CNSAS. Ultima lucrarea publicat?: „Dosarul Mitropolitului Galaction Cordun", editura Agnos, 2012

________________________________________
[14] ?eicaru Pamfil - „Vulpea ro?cat?" - roman, Bucure?ti, editura Jurnalul Literar, 1996
[15] Buzatu Gheorghe  - „Nicolae Ceau?escu - biografii paralele, stenograme, agende, cuvânt?ri secrete, dosare inedite, procesul ?i execu?ia" (Colec?ia Opera Omnia, 2011)
[16] Pelin Mihai . „Opusul..."
[17] Frunz? Victor - „Destinul..."
[18] Dumitrescu Vasile C. - „O istorie a exilului românesc - 1944 - 1989", editura Evf, 1997
[19] Vuia Ovidiu - „Sub zodia c?r?ii ?i a studiului", Editura Rita Vuia, 2007
[20] Spori? Nicolae - „Pamfil ?eicaru: întoarcerea la izvoare" - „Vitralii - Lumini ?i umbre", Publica?ie editat? de Asocia?ia Cadrelor Militare in Rezerv? ?i in Retragere din Serviciul Român de Informatii, anul II, nr.5, decembrie 2010
[21] Sorin Gabriel Ioni??, „Publica?iile..." footer