Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Cercet?tor dr. Gabriel Ungureanu   
MarĹŁi, 24 Iulie 2012 19:29

Drd. Gabriel Ungureanu5.2 Contribu?ia României în cadrul tratatelor militare interna?ionale

Ca o reac?ie politic? a ??rilor din Blocul R?s?ritean, la apari?ia Alian?ei Nord Atlantice, pe care o percepeau ca o amenin?are a intereselor lor, s-a înfiin?at la ini?iativa lui Nikita Hrusciov o alian?? estic? numit? uzual Tratatul de la Var?ovia. Excep?ie facând refuzul Iugoslaviei de a adera, acest tratat a fost semnat la 14 mai 1955 de catre urm?toarele state: Republica Popular? Albanez?, Republica Popular? Bulgar?, Republica Democrat? German?, Republica Socialist? Cehoslovac?, Republica Popular? Polon?, Republica Popular? Român?, Republica Popular? Ungar? ?i U.R.S.S. De?i acest tratat stipula foarte clar c? rela?iile acestor state membre erau cadrate printre alte prevederi ?i de principiul neinterven?iei în afacerile interne precum ?i de respectarea suveranit??ii ?i independen?ei na?ionale, acest principiu legiferat s-a dovedit a fi o vorb? goal? nefiind niciodat? acoperit de fapte. Astfel acest principiu a fost înc?lcat cu prilejul interven?iilor militare în Ungaria în anul 1956 ?i în Cehoslovacia anul 1968. Pozi?ia României ?i în special a dictatorului Nicolae Ceau?escu a fost fost aceea de a se plasa în situa?ia de opozi?ie cu privire la aceste ac?iuni militare samavolnice ale Tratatului atragându-?i astfel mânia Moscovei care a masat drept r?spuns la acest? atitudine, numeroase trupe ?i tehnic? grea la grani?a de pe Prut. Din zvonul public se cunoa?te acum c? anumite manevre militare tehnice efectuate de partea român? în apropierea grani?ei precum ?i intensificarea activit??ii diplomatice americane au convins conducerea Tratatului s? opreasc? invazia iminent?. În alt? ordine de idei invazia nu a mai avut loc deoarece Superiorii Tratatului s-au convins c? Ceau?escu nu ie?ea din linia politic? comunist?. Tratatul de la Var?ovia ?i-a încetat activitatea în 1989 dar în mod oficial a fost dizolvat în 1 iulie 1991 la Praga.[1]

Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat ?i parafat la data de 4 aprilie 1949 atunci când s-a format o alian?? din 12 state: Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Islanda, Italia, Norvegia, Portugalia, SUA si Canada. Acest? alian?? era menit? s? asigure ap?rarea colectiv? a ??rilor vestice împotriva amenin??rilor orientului precum ?i s? men?in? pacea ?i libert??ile democratice ale acestor ??ri. A?a dup? cum se arat? în art.5 din Tratatul Alian?ei, un atac împotriva unuia dintre statele membre este considerat un atac împotriva tuturor. Aceast? prevedere era înt?rit? ?i prin ideea de ap?rare în grup ?i de promovare a intereselor de securizare comune care apare la articolul 4 al Tratatului de la Whashington: partenerii vor fi consulta?i de fiecare dat? „când, integritatea teritorial?, interdependenta politic? sau securitatea uneia dintre ??rile membre este amenin?at?". N.A.T.O. sus?ine deasemenea ca principii inalienabile: dorin?a statelor membre de a tr?i în pace cu alte na?iuni, de a le salva libertatea, mo?tenirea comun? ?i civiliza?ia, atunci când ele sunt puse în pericol pe baza principiilor democra?iei. Dup? anul 1949, alte ??ri s-au al?turat Alian?ei între anii 1952 ?i 1982, respectiv: Grecia, Turcia, R.F.G. ?i Spania. Deoarece la începutul anilor 90, s-a luat decizia cre?rii unei noi structuri a Alian?ei, principalele linii directoare ale acestei importante decizii sau obiectivat în: deschiderea Alian?ei catre noi posibili membri, parteneriate cu statele membre, restructurarea afacerilor interne ale N.A.T.O., abordarea conceptual? a unei noi identit??i europene în materie de securitate, o ap?rare mai eficient?, implicarea în noi misiuni precum ?i men?inerea p?cii în regiunile aflate în conflict. Nu în ultimul rând, o sarcin? deosebit?, a fost punerea la punct a unor noi strategii ?i tratate de neproliferare a armelor nucleare. Alian?a ?i-a respectat foaia de parcurs propus? astfel încât la data de 12 martie 1999 Republica Ceh?, Ungaria ?i Polonia au fost admise în Alian?? pentru ca în 2004 Alian?a care numara 26 de membri s? admit? ?i România. Dup?1989, Romania înaintase formal cererea de aderare la Alianta Nord-Atlantic? dar era evident c? la acel timp ?ara noastr? nu era preg?tit? pentru contactul tehnic cu aceast? organiza?ie. Cronologic, primul pas important a fost facut prin dinamizarea contactelor oficiale ale Romaniei cu N.A.T.O., atunci când în anul 1990 luna iulie Secretarul General al Alian?ei Manfred Worner, a fost invitat în Romania pentru prima oar? de catre premierul de atunci Petre Roman. De atunci ?i pan? în prezent Romania a participat la diferite programe de preg?tire ?i ac?iuni umanitare ale Alian?ei dar ?i sub mandat ONU.

Astfel dup? dezghe?ul din 89 Romania a fost invitat? s? participe la diferite lucr?ri ale Alian?ei sub egida Parteneriatul pentru Pace-organism interior al N.A.T.O. creat în 1994, Consiliului de Parteneriat Euroatlantic; acest consiliu a fost constituit în anul 1997 ?i avea ca activitate întalniri periodice informale la nivelul ambasadorilor, mini?trilor de externe ?i ai ap?r?rii. Securitatea Europei de Sud-Est precum si eficientizarea cooper?rii dintre statele din regiune au fost promovate prin intermediul Initia?ivei pentru Europa de Sud-Est, adoptat? la summit-ul de la Whashington în 1999. Acest? ini?iativ? a adoptat patru direc?ii de ac?iune ?i anume:
- Forumul consultativ pe probleme de securitate in Europa de Sud-Est;
- Grupul de lucru ad-hoc in domeniul colaborarii regionale;
- Realizarea instrumentelor de lucru ale parteneriatului pentru pace;
- Programe-?inte pe probleme de securitate pentru ??rile din regiune;
La data de 26 februarie 2004 - a avut loc adoptarea în unanimitate de voturi, de catre Parlamentul României, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord. La 1 martie 2004 - Pre?dintele Ion Iliescu promulg? legea de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord astfel încât pe 2 aprilie 2004 se onoreaz? ceremonia de ridicare a drapelelor de stat la Cartierul General N.A.T.O. de la Bruxelles.[2] Onoarea de a face parte din Alian?? a adus ?i câ?tiguri economice foarte mari. Astfel în cei cinci ani de cand a aderat la N.A.T.O., Romania a atras investitii str?ine în valoare total? de 28,1 mld. euro, adica o medie de 5,6 mld. euro pe an se arat? în edi?ia elelectronic? a ziarului Financiar[3].
-Actual structura N.A.T.O. are 2 componente majore: Structura civil? ?i Structura militar?.
-Structura civil?- Consiliul Atlanticului de Nord este un organ intern de decizie al Alian?ei, este singura structur? a carei fiin?are este men?ionat? special în Tratatul de la Washington. În acest consiliu fiecare ?ar? membr? este reprezentat? de un diplomat ata?at permanent, dublat de o delega?ie na?ional?.

Secretarul general are ca misiune promovarea, ?i asigurarea procesului de consult?ri precum ?i luarea deciziilor în cadrul Alian?ei. Secretarul are ?i posibilitatea s? cear? punerea în discu?ie ?i dezbaterea anumitor probleme în vederea adopt?rii unei decizii. De asemenea este abilitat s? foloseasc? tehnici ale diploma?iei pentru solu?ionarea diferendelor de opinie între ??rile membre. Conduce Secretariatul International si este purtatorul de cuvânt al Alian?ei în contactul cu guvernele ??rilor membre sau partenere ?i cu mass-media.

Structura militar? - Comitetul militar este format din ofiteri superiori ai ??rilor membre care î?i desf??oar? activitatea la sediul NATO din Bruxelles. Ei au rolul de a face, consiliere ?i recomand?ri în domeniul militar, dezvoltând concepte politic -strategice ale Alian?ei.
Statul Major Militar Interna?ional sprijin? activitatea Comitetului Militar, aceast? structur? fiind alcatuit? din personal militar deta?at de fiecare stat membru din personalul administrativ civil. Este condus de un director cu rang general cu trei stele numit de catre tarile membre la propunerea Comitetului Militar, iar acesta are în subordine s-a doi comandan?i strategici:
- comandantul suprem al Fortelor Aliate din Europa;
- comandantul suprem al Fortelor Aliate din zona Atlanticului;
- grupul de planificare regionala Canada-S.U.A.;

Adunarea Atlanticului de Nord este constituit? din parlamentarii statelor membre în raport de procentul reprezentativ pe care partidul politic din care face parte o are in parlamentul respectiv. Aceasta adunare func?ioneaz? de doua ori pe an într-o capital? a unei ??ri membre si are cinci comisii:Comisia politic?;Comisia economic?; Comisia pentru probleme civile; Comisia ?tiintific? ?i tehnic?;Comisia de ap?rare ?i securitate.
Participând înc? din primele momente în conflictul din Iraq ?i Afghanistan sub misiunea interna?ional? de men?inere a p?cii, militarii români au dovedit cu noble?e, sacrificiu suprem ?i jertf? de sânge necondi?ionat? c? sunt urma?ii dacoromanilor. Jertfa de sânge a fiilor Romaniei nu va fi uitat? în veci de poporul român recunosc?tor eroilor s?i. Actual în arena interna?ional? România î?i aduce contribu?ii importante la men?inerea p?cii ?i securit??ii interna?ionale ?i astfel citând site-uri specializate care ne men?ioneaz? afl?m ca suntem coopta?i onorabil în opera?iunile conduse nemijlocit de O.N.U.. La 31 august 2010, participarea noastr? interna?ional? ne plasa pe locul 66 cu 2000 de militari din 116 state membre contributoare ?i este repartizat? astfel:
Participarea personalului Ministerului Ap?r?rii Na?ionale la opera?iuni de men?inere a p?cii[4]:
• 48 observatori militari ?i ofi?eri de stat major din Ministerul Ap?r?rii Na?ionale în misiunile pentru men?inerea p?cii din: RD Congo, MONUSCO (22); Kosovo, UNMIK (1); Liberia, UNMIL (2); Nepal, UNMIN (7); Sudan, UNMIS (10); Coasta de Filde?, UNOCI (6).[5]
Participarea personalului Ministerului Administra?iei ?i Internelor la opera?iuni de men?inere a p?cii:
• 50 poli?i?ti din Ministerul Administra?iei ?i Internelor în misiunile pentru men?inerea p?cii din: Haiti, MINUSTAH (25), RD Congo, MONUSCO (15); Timor-Leste, UNMIT (9); Kosovo, UNMIK (1).[6]
Participarea personalului Serviciului de Protec?ie ?i Paz? la misiuni de men?inere a p?cii:
• Serviciul de Protec?ie ?i Paz? particip? cu ofi?eri de protec?ie nemijlocit? în: Sudan/Khartoum, UNMIS (12), Sudan/Darfur, UNAMID (12) ?i Afganistan, UNAMA (12), sub conducerea Departamentului de Siguran?? ?i Securitate, UN DSS.[7]

6. Ap?rarea ??rii si resursele umane
În stare excep?ional?, dezastru sau r?zboi este foarte important s? existe situa?ii demografice cu indicatori ?i indici foarte preci?i cu privire la calitatea resurselor umane care pe lâng? completarea eventual? a for?elor de ap?rare angrenate în ac?iuni se eviden?iaz? ?i ca func?ie economic?. De fapt în situa?ii excep?ionale popula?ia se împarte în dou? categorii: o parte care se ini?iaz? în ac?iunile directe de limitare ?i devansare a ac?iunilor inamice sau dezastrelor majore ?i o categorie la fel de important? care se ocup? de produc?ie ?i manageriatul situa?iilor de criz?, cu posibilitatea substituirii celor dou? categorii în mare parte la caz de nevoie. În acest context este important? con?tientizarea oamenilor în vederea implic?rii ?i mobiliz?rii lor voluntare vis a vis de interesul general pentru ap?rarea patriei. Voluntariatul din data de 11 septembrie este o tradi?ie patriotic? de la producerea atacurilor teroriste la New York. În cadrul acestor actiuni de voluntariat oamenii din toata America, dând dovad? de luciditate ?i patriotism, merg în centre strategice, preg?tesc ?i ambaleaz? obiecte necesare pentru armata ?i soldatii americani deplasa?i Afganistan pentru stoparea fenomenului terorist. Ast?zi în cazul razboiului modern este angajat? nu doar toat? armata profesionist? a unei ??ri ci ?i toat? na?iunea ?i întreaga ei capacitate produc?ie este pus? în slujba patriei. Oare noi ce am putea pune în slujba patriei?

7. Planificarea economiei de ap?rare
7.1 Materii prime strategice
Din observa?iile documentelor ?i experien?a trecutului apropiat ?tim acum c? doar ??rile puternic industrializate pot s?-?i doteze solda?ii cu armament modern, în cantit??i suficiente pentru a-?i permite ini?ierea ?i desf??urarea teatrelor de opera?iuni militare ofensive sau defensive pentru a spera la ob?inerea victoriei. Doar ele pot pune la dispozi?ie avioane ultramoderne, tancuri capabile s? reziste la lovituri termonucleare, tunuri cu muni?ii speciale, rachete inteligente sau arme automate individuale supersofisticate ce pot asigura supravie?uierea armatelor implicate conflictual. Fabricarea armamentului ?i a acestor muni?ii cer în primul rând fier, cupru, plumb, zinc, cositor, nichel, crom ?i nu în ultimul rând cauciuc sau lemn ?i plastic pentru ambalare. În cazul superputerilor nucleare se adaug? nevoia de uraniu s?r?cit sau îmbog??it dup? caz ?i substan?e chimice complexe. Avioanele, tancurile, submarinele sunt alimentate în general cu petrol, benzin?, sau motorin?. Militarii dar ?i civilii angrena?i în situa?iile conflictuale au nevoie de textile rezistente ?i piele de bun? calitate pentru înc?l??minte, cunoscut fiind c? arma secret? a infanteriei este bocancul. Fabricarea acestor arme necesare cere nu doar uzine ?i tehnicieni ci ?i materii prime din care s? fie construite ?i de aceea r?zboiul modern este cunoscut ca un mare consumator de materii prime. Nici una din ??rile lumii nu are asigurate prin produc?ie proprie toate aceste materii prime ?i actual se pune problema ca aceste state s? se poat? aproviziona f?cându-?i stocuri ?i rezerve înc? din timpul p?cii prin intermediul schimburilor comerciale c?ci aceste materii se consum? foarte repede în conflictul armat de durat?.*

7.2 Timpul ?i dezvoltarea economiei de ap?rare

În desf??urarea ac?iunilor economiei de ap?rare s-a constatat c? ele necesit? perioade destul de mari de timp pentru a c?p?ta eficien?? în reprofilarea capacit??ilor industriale, reconversia profesional? a personalului ?i transportul produselor în timp util la locul de folosin?? în vederea limit?rii ac?iunilor distructive organizate de adversar. În vederea aprecierii acestei problematici trebuie indentificate ?i probabilele capacit??i de transport folositoare na?iunii în aceste situa?ii limit?. Experien?a trecutului este ?i de aceast? dat? concludent?: În ajunul marii conflagra?ii mondiale Germania ?i-a preg?tit economia de r?zboi între 1933 ?i 1939 realizând cel mai mare parc tehnic din lume cu un ritm foarte rapid al produc?iei astfel încât acesta era în 1939 de 12 ori mai mare decât în anul de debut 1933. În 1940 avea deja o produc?ie de 22 de ori mai mare decât cea din 1933. Anglia a început s? dezvolte capacit??i de ap?rare abia pe timpul desf??urari conflictului industria britanic? de aparare având nevoie de trei ani pentru a trece la o produc?ie de r?zboi dar f?r? a acoperi în întregime necesit??ile. Beneficiind de avantajul distan?ei care o plasa departe de conflictul european S.U.A. ?i-a ajustat capacit??ile de produc?ie în decurs de un an ?i ?ase luni timp în care a schimbat profilul industrial al unui num?r de 9500 de intreprinderi industriale particulare trecând ulterior ?i la crearea unei industrii strict specializate. Uniunea Sovietic? a avut un efort dramatic al reprofil?ri de ap?rare ce s-a desf??urat în timp record pe o perioad? de un an în condi?iile în care fabricile ?i uzinele au trebuit evacuate cu tot cu personal în mun?ii Urali. Istoria ne arat? c? preg?tirea economiei pentru situa?ii exep?ionale se realizeaz? cu greutate ?i într-un timp destul de lung fapt ce necesit? angrenarea economiei din timp pentru a nu fi surprin?i de amploarea problemelor care se ridic? într-un context nefavorabil.[8]

7.3 Nevoile de trai

Conflictele militare vor fi câ?tigate în viitor de cei care nu vor muri de foame pe durata desf??ur?ri ostilit??ilor deoarece datorit? supraînarm?rii ?i mijloacelor moderne de r?zboi azi conflictele armate între supraputerile militare se pot prelungi pe durata unor ani întregi dar este posibil ca agricultura s? clacheze din diferite motive nemai f?când fa?? cerin?elor de consum. Un exemplu istoric în acest sens îl aduce situa?ia unei pozi?ii geostrategice relativ dep?rtate, respectiv distan?a între Anglia ?i Germania în care ?intele poten?iale nu puteau fi atinse decât pe calea aerian? dat? fiind blocada maritim? pe care cele dou? puteri ?i-au impus-o. Astfel angajarea avia?iei celor dou? ??ri a presupus angrenarea unui razboi de uzur? incapabil de a da lovituri decisive ?i care s-a prelungit pe o perioad? lung? de timp. ?i astfel a ap?rut r?zboiul economic de uzur? în care la final înving?tori au ie?it cei care au organizat cu o mai mare minu?iozitate dozarea inteligent? a efortului organizatoric pentru aprovizionarea teritoriului na?ional cu cele strict necesare ?i care pe de alt? parte au sus?inut calitatea produc?iei industriale necesar? razboiului. Datorit? ra?ionaliz?rii resurselor alimentare s-a introdus cartela de pâine în mai toate ??rile europene angrenate în trista beligeran?? a celui de al doilea r?zboi mondial. Dar a fost cu totul interesant? introducerea cartelei în ??ri preponderent agricole la acea vreme ca România care se declara dup? cum ?tim grânarul Europei. Un grânar care producea în 1940 zece chintale de grâu la hectar adic? o ton?, în condi?iile în care Germania producea în aceea?i perioad? 2.1/2 t la hectar ?i Danemarca 3 t.[9] Concluzia: la acea vreme eram o ?ar? "grânar" far? grâul necesar poten?ialului de ap?rare ?i urmare a acelei situa?ii am fost nevoi?i s? introducem ulterior cartela de pâine ?i ra?ionalizarea. Ca element constituent al naturii apa este enumerat? de filosofia vechilor greci al?turi de aer foc ?i p?mânt ca fiind un element indispensabil vie?ii individuale ?i sociale a oamenilor. Cu to?ii cunoa?tem circuitul apei în natur? dar dac? observ?m actualele deregl?ri climatice în macrosistemul de biotop vom reflecta ?i aprecia importan?a strategic? a apei într-o situa?ie de calamitate sau conflict ?tiut fiind ca far? ap? omul nu poate supravie?ui mai mult de câteva zile ?i asta doar în anumite condi?ii. În tradi?ia bunelor practici ale str?mo?ilor no?tri trebuiesc elaborate ample politici de mediu ?i ap?rare care inventarieze fiecare surs? de ap? în parte ?i în special sursele naturale de ap? potabile susceptibile de a fi folosite în caz de conflict armat, secet? sau dezastre. Omul poate tr?i cateva sapt?mâni far? hran?, c?teva zile far? ap?, îns? doar cateva minute far? aer. Aerul este indispensabil pentru via??. Câteva minute far? aer provoac? distrugeri ireversibile la nivelul sistemului neural, cu consecin?e foarte grave asupra s?n?t??ii, amenin?ând via?a. Aerul este important pentru ca el contine oxigenul necesar vie?ii. Cand inspir?m aerul , oxigenul este transferat de la nivelul alveolelor pulmonare direct în globulele rosii ale sangelui, care îl vor duce mai departe la toate celulele organismului asigurând arderile ?i via?a. Tr?ind în medii nocive de contact la fum, astbest praf, substan?e toxice de lupt? sau radia?ii omul se poate îmboln?vi grav în propr?ie de mas? ?i de aceea protec?ia maselor de cet??eni este foarte important? din acest punct de vedere al protec?iei civile. În timpul situa?iilor excep?ionale, pentru asigurarea condi?iilor de trai decent un rol de importan?? vital? îl are f?r? îndoial? ?i asisten?a medical? organizat?. Astfel în aceste situa?ii limit? salvarea vie?ii r?ni?ilor, evitarea pandemiilor ?i stabilizarea psihologic? a popula?iei are o multipl? importan?? din punct de vedere umanitar, politic, economic, moral ?i bineân?eles militar. Aportul asisten?ei medico-sanitare este determinat de gradul de dezvoltare a serviciilor specializate în acest sens ?i de capacitatea tehnico-medical?, de autonomia ei de func?ionare ?i de mobilitatea de deplasare oriunde în teritoriu dup? nevoile impuse de situa?ie.*La ora actual?, în acest sens în România s-a dezvoltat o capacitate de ocrotire a s?n?t??ii, care se obiectiveaz? în: „spitalele existente în re?eaua sanitar? care la mobilizare se transform? în spitale de zon? interioar? sau în deta?amente de prim ajutor medico-chirurgical; unit??ile de cercetare laboratoarele de medicin? preventiv?; societ??ile comerciale farmaceutice destinate asisten?ei medico-sanitare a r?ni?ilor ?i bolnavilor din for?ele sistemului na?ional de ap?rare precum ?i a victimelor de r?zboi din rândurile popula?iei". Popula?ia urban? ?i rural? a unei ??ri are în mod firesc o amplasare dependent? de structura imobiliar? ?i cerin?ele socio-profesionale sau funciare ale acelor unit??i politico-adminstrative. În cazul dezastrelor sau conflictelor armate nu pu?ine au fost cazurile când au trebuit s? fie dislocate în situa?ie de ap?rare, popula?ii întregi. În acest caz, efortul economic este deosebit întru-cât toate utilit??ile minimale de trai trebuiesc str?mutate ?i asigurate într-un alt areal geografic plasat uneori la sute sau mii de km de loca?ia de re?edin??. În acest caz se cunosc marile deplas?ri de oameni din timpul r?zboiului, la foametea din regiunea Moldovei anilor 46-47 ?i care au trebuit s? fie caza?i în ora?ele, comunele ?i satele ??rii în acele cazuri existând în mod fericit ?i cu totul întâmpl?tor posibilit??i de cazare deoarece locuin?ele nu fuseser? afectate de bombardamentele r?boiului în propor?ii importante. Dar dac? am fi implica?i în starea de dezastru provocat? de un uragan a?a cum sa întâmplat în SUA în anul 2005, când popula?ia ora?ului New Orleans a trebuit s? fie ad?postit? pe moment în marele stadion acoperit, oare cum am proceda ? Ori dac? ne-ar încerca biata existen?? un cutremur mai spre 8-9 grade righter, a?a cum se întâmpl? periodic în Orient ?

7.4 Probleme financiare

În deplin acord cu cerin?ele democra?iei actuale problemele strategice de ap?rare se realizeaz? dup? cum ?tim cu ajutorul exerci?iului financiar al unui an, elaborat de Parlament pentru agen?iile statului interesate în asigurarea strategiei de ap?rare pe termen mediu ?i lung. Legea finan?elor publice 500/2002 descrie Bugetul ca fiind documentul prin care sunt prev?zute ?i aprobate în fiecare an veniturile ?i cheltuielile sau dup? caz numai cheltuielile în func?ie de sistemul de finan?are a institu?iilor publice. La ora actual? exist? dou? metode de finan?are a problemelor de ap?rare: respectiv prin alocarea fondurilor publice, care ofer? informa?ii legate doar de nivelul sumelor de bani dar nu ?i de scopul ?i rezultatele cu care aceste sunt cheltuite ?i prin metoda aloc?rii bugetare pe programe, situa?ie care ofer? o imagine clar? a rezultatelor ob?inute în schimbul fondurilor alocate.[10] Metaforic vorbind înc? din vremea lui Machiaveli se spunea c? „banii sunt nervul r?zboiului" dar am ad?uga noi ast?zi, ei reprezint? ?i „oxigenul" necesar ap?r?rii na?ionale". România trebuie s? î?i constituie posibilitatea legal? de a avea acces nelimitat direct ?i imediat la resurse financiare ?i valori apte s? sus?in? imediat capacitatea de ap?rare a ??rii în orice situa?ie de criz?.

Încheiere
Capacitatea de ap?rare a unei ??ri este a?adar în corela?ie ?i chiar în simbioz? adminstrativ? cu puterea industrial? ?i financiar? deoarece for?a de lupt? a militarilor nu se bazeaz? doar pe organizare, conducere psihomoral? bun? sau pe geniul militar ci ?i pe fabricile din spatele prezumtivelor ac?iuni militare, pe sistemul agricol, capacitatea de protec?ie civil? a cet??enilor s?i dar nu în ultimul rând pe resursele financiare de valoare, la care ?ara trebuie s? aib? un acces direct ?i nelimitat. În condi?iile ini?ierii unui dezastru natural sau conflict preg?tirea economic? a na?iunii duce la eforturi formidabile de reprofilare a capacit??ilor industriale ?i a resurselor umane. De ce ele s? nu se fac? din timp ?i cu o pondere care s? acopere cu mult necesit??ile de supravie?uire pe termen lung. Oricum, dar nu în orice condi?ii, via?a are prioritate ?i parafrazându-l pe cel ce a fost Freddy Mercury am putea spune referindu-ne la fiin?area noastr? ca na?iune „Show must go on" dar pentru asta în ceea ce ne prive?te ar trebui s? înceteze totu?i ceva: ?i anume jocul iresponsabil de-a economia ?i aflarea în treab?.

Bibliografie:
Banciu Axente Sever Aspectul economic al r?zboiului actual Editura Ziarului Universul, Bucure?ti, 1941 p.5-6 p.39
Dumitru Nica Sistemul de Mobilizare al Economiei Edidura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure?ti, 2003
Sorin Pitea, Sorin Stanciu R?zboiul ?i Economia Editura Militar?, Bucure?ti 1970 p.16
Coord: Constantin Rizea, Gheorghe Minculete,. Noi Abord?ri Conceptuale În Domeniile Logistic, Economic ?i Financiar Editura Universit??ii Na?ionale de Ap?rare „Carol I" Bucure?ti, 2006
Traian Grozea Despre rolul timpului în desf??urarea ac?iunilor militare Editura militar? 1966 p.7-8

Surse Internet:
http://www.tvr.ro/articol.php?id=68611 ?inutul Secuiesc a mai f?cut un pas c?tre recunoa?terea interna?ional?
http://www.cadranpolitic.ro/view_article.asp?item=1337 R?zboiul asimetric, ieri si astazi Florin Constantiniu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Campania_din_Rusia_(1812)
http://arhiva.alb.ro/articole-3/Aerul_aer.html
http://www.clr.ro/rep_htm/L477_2003.htm
http://www.ocsps.ro/pages.php?page=130
http://www.scritube.com/istorie/Evolutia-istorica-a-NATO3281215.php consultat la data de 8 decembrie 2010
http://www.roembus.org/nato/ro/Cronologia.htm consultat la 9 decembrie 2010http://mpnewyork.mae.ro/index.php?lang=ro&id=68598 consulta 19.12. 2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia
---------------------------------------------------------------------------
[1] 2010http://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia
[2] http://www.roembus.org/nato/ro/Cronologia.htm
[3] http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/aderarea-romaniei-la-nato-a-adus-de-opt-ori-mai-multe-investitii-straine-279457
[4] 2010http://mpnewyork.mae.ro/index.php?lang=ro&id=68598
[5] http://www.mapn.ro/indexro.php.
[6] http://www.jandarmeriaromana.ro/pagini/ci_misPace.html .
[7] http://www.spp.ro/SPP_in_misiuni_ONU.pdf . http://oldmpnewyork.mae.ro/index.php?lang=ro&id=68598
[8] Traian Grozea Despre rolul timpului în desf??urarea ac?iunilor militare Editura militar? 1966p. 7-8
[9] Banciu Axente Sever Aspectul economic al r?zboiului actual p.39
[10] Dumitru Nica Sistemul de Mobilizare al Economiei Edidura Academiei de Înalte Studii Militare p .78

footer