Revista Art-emis
Elita idealismului na?ional - Acad. Florin Constantiniu PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ilie B?descu   
Miercuri, 04 Iulie 2012 01:36

Prof. Univ. Dr. ilie B?descu art-emisCu plecarea la cele ve?nice a Academicianului Florin Constantiniu se sub?iaz? amenin??tor elita idealismului na?ional, care s-a format eroic într-o vreme când na?iunile r?s?ritene luptau împotriva dublei opresiuni: a materialismului ateu ?i a imperiului marxist care domina peste popoarele Eurasiei, peste o parte a popoarelor Europei centrale ?i o alt? parte a popoarelor crescentului african. Marea opresiune r?s?ritean? de esen?? imperialist-ideocratic? n-a putut anihila culturile, care au devenit frontul marii confrunt?ri, a unei rezisten?e creatoare la t?v?lugul nivelator al anticulturii ateiste ?i antina?ionale. Elitele culturale au devenit corpurile lupt?toare pentru ap?rarea sufleteasc? a popoarelor. Fenomenul este unul general c?ci poate fi atestat la scara tuturor popoarelor aflate sub opresiune. El a fost facilitat, este drept, în mare m?sur? de politicile de containment ale puterilor maritime, în frunte cu S.U.A., fa?? de puterea continentalist? a Imperiului sovietic eurasiatic, în genere, fa?? de hegemonia bicontinental? a acestui imperiu ateu, anticre?tin ?i antina?ional, care i-a opresat deopotriv? pe ru?i odat? cu restul popoarelor din geografia lag?rului. Elita idealismului na?ional a fost ?i este, c?ci o vedem sub specie aeternitas, elita lupt?toare a popoarelor opresate, silite s? accepte experimente anti-identitare, deform?ri suflete?ti, index?ri echivalente unor confisc?ri ?i prohibi?ii ale drepturilor de folosin?? ale popoarelor asupra „propriet??ii lor identitare".

Aceste drepturi au fost supuse unor interdic?ii din aceea?i familie cu cele ce alc?tuiesc tiparul robiei egiptene: interzicerea invoc?rii lui Hristos în spa?iul public, reprimarea Bisericii, alungarea simbolurilor religioase ?i a înv???turilor revelate din ?coli, ?i deci din spa?iul de afirmare spiritual? a noilor genera?ii, falsificarea istoriografiei, negarea eroilor ?i a sfin?ilor unui popor, mistificarea operei eponime (care la români era întrunit? de triunghiul Eminescu, Enescu, Brâncu?i), uraganul fondurilor de c?r?i interzise, un adev?rat tsunami menit a scufunda un întreg patrimoniu spiritual de opere, autori, idei etc. Dup? încheierea celui de-al doilea r?zboi mondial militar, în spa?iul de la r?s?rit de Elba s-a dat startul redeschiderii unui r?zboi mondial cultural, r?zboiul împotriva culturilor na?ionale ale R?s?ritului, care atinseser? pragul lor de universalitate tocmai prin opere, crea?ii, idei, axiotropisme de mare extensie ?i intensitate înc? din perioada interbelic? (iar altele chiar mai devreme). Acest r?zboi a aprins finalmente toat? Eurasia ?i nu exist? popor r?s?ritean care s? nu fi resim?it efectul s?u holocaustic. În mod paradoxal, cei mai opresa?i au fost chiar ru?ii, de?i tot lor li s-a cerut suportul uman, în formula sa militar?, administrativ?, politic?, ideocratic?, pentru sus?inerea acestui nimicitor r?zboi. Centrul acestui al treilea val de nihilism anticristic devenise Moscova ?i a?a putem în?elege num?rul uria? de martiri ?i de sfinte moa?te r?spândite pe întreg teritoriul acestui popor ?i, mai departe, pe toat? cuprinderea geografic? a imperiului bol?evic care se întindea de la Vladivostok la linia care leag? Stettin-ul de Trieste. Niciodat? primejdia care amenin?a spiritul unui mare num?r de popoare nu atinsese o asemenea propor?ie. Poate epoca primilor martiri cre?tini ai celuilalt imperiu p?gân s? fi etalat tot atâta groz?vie la o scar? a?a de mare.

Acesta este contextul în care s-a ivit din adâncurile suflete?ti ale popoarelor opresate elitele idelismului na?ional, genera?iile eroice ?i sublime, care au consim?it s? urmeze chemarea tainic? la un r?zboi de o a?a extensie ?i groz?vie, un adev?rat r?zboi total. Aceste elite au fost r?spândite în toate sferele culturii unui popor, de la cultura muncii, la cultura min?ii, a sufletului, a s?n?t??ii, din zona eclesial? la cea diplomatic?, ?tiin?ific?, politic? chiar. Groz?via opresiunii explic? masivitatea reac?iei ?i formula ei insurec?ionar?, o adev?rat? explozie de energii creatoare în toate domeniile.

Florin Constantiniu face parte din corpul eroic de istorici care au consim?it s? se înroleze în acest r?zboi contra unui inamic ce etala o for?? nimicitoare ?i care deja repurtase una dintre victoriile sale în istoriografie prin rollerism, adic? prin cel ce-a l?sat numele lui (este vorba de Mihai Roller) unui curent antiromânesc, ce reu?ise performan?a malefic? de a „purifica" istoriografia poporului român de... poporul român, de istoria lui, de adev?rul lui, de simbolurile ?i miturile sale, de eroii ?i de martirii epocilor trecute etc. Într-un asemenea context, istoricul lupt?tor ?i istoriografia eroic? trebuiau s? recupereze stratul de idealitate al istoriei na?ionale ?i, deopotriv?, privirea critic? a epocilor pentru a ridica istoriografia la rang de carte a unei na?iuni, a?a cum o concepuser? pa?opti?tii ?i cum o practicase Nicolae Iorga. Numai a?a se putea ap?ra un popor de primejdia repet?rii r?ului istoric, al perpetu?rii sale de la o epoc? la alta. Sarcina era aproape imposibil?, c?ci, pe o fa?? a sa, ea îmbr?ca forma exigen?ei idealiz?rii, în vreme ce pe fa?a cealalt? era înscris? comanda spiritului critic, al aceluia?i tip de reac?ie ilustrat? în str?vechimea C?r?ii Sfinte de vocea profe?ilor pentru istoria poporului ales.

Florin Constantiniu ?i-a asumat ambele fe?e ale foii de suflet a istoriografiei poporului român printr-o oper? care numai într-o asemenea viziune poate fi pe deplin în?eleas?. De la scrierile dedicate adev?rului celui de-al doilea r?zboi mondial, în care autorul ne descoper? fa?a eroic? ?i tragic? a particip?rii noastre la epopeea r?zboiului mondial, la O istorie sincer? a poporului român, avem ilustrarea celor dou? fe?e ale biruin?ei spirituale a Academicianului Florin Constantiniu. Aceasta este biruin?a sa ?i a întregii genera?ii eroice de istorici români care au luptat în dreptul ?i în contul poporului român opresat ?i lovit cu cruzimea acelui fel de timp malefic prin care revine periodic în istorie duhul nimicirii popoarelor, atestat întâia dat? în Cartea Sfânt?, cum ?tie toat? lumea, de marea amenin?are la adresa fiin?ei spirituale a poporului ales. Duhul nimicirii vine din afara dar ?i dinl?untrul popoarelor ?i numai a?a în?elegem omniprezen?a binomului de eroism ?i tragedie, de grandoare ?i decaden??, de nemernicie ?i sfin?enie spre martirologiu, de idealizare ?i certare profetic?, în istoria oric?rui popor.

Tot astfel, în?elegem coprezen?a acestor laturi în scrisul Academicianului Florin Constantiniu, deodat? cu recuren?a acestei paradigme în scrierile tuturor istoricilor genera?iei eroice, a unui Dinu C. Giurescu, Dan Berindei, Radu Ciuceanu, R?zvan Theodorescu sau Gh. Buzatu ori Ioan Scurtu, ca s? adaug doar câteva smerite omagieri, str?lucitoare cunun? vie a unei nepieritoare genera?ii. Gra?ie scrierilor ?i b?t?liei spirituale a acestei genera?ii, putem consemna victoria întru adev?r ?i spirit critic a românilor într-o epoc? în care erau interzise ambele. Ie?ind victorios din acest r?zboi, Florin Constantiniu a intrat în altul, fiindc? el era ?i este con?tiin?? de neam ?i unde este neamul cu sufletul s?u acolo este ?i lupt?torul. Altfel totul s-ar dovedi mincinos. Academicianul Florin Constantiniu a fost o con?tiin?? lupt?toare pentru cucerirea unor adev?ruri la zi. A luptat contra falsific?rilor noi de dup? 1989. Într-o manifestare public? de anul trecut, unde a vorbit neasemuit de frumos despre o expozi?ie de fotografii a Cristinei Nichitu? Roncea, spunea: „Se duce o ofensiv? diavoleasc? împotriva Bisericii. S? g?sim arme cu care s? lupt?m împotriva celor ce vor s? ne distrug? credin?a". A deplâns profetic noile c?deri în poporul românesc atunci când a sesizat c? noua clas? politic? etaleaz? spectrul unei amenin??ri istorice de mare primejdie pentru fiin?a de neam prin faptul c? aceast? clas? este una f?r? nici un fel de ideal. O elit? f?r? ideal istoric este inabil? s? propun? o direc?ie pentru un popor, subliniaz? profetic istoricul.

Este principalul motiv pentru care, ast?zi, mai primejdios decât oricând, poporul român, lipsit de o direc?ie, se mi?c? haotic, în întuneric. Istoricul deplânge ca ?i psalmistul acest întuneric ab?tut asupra unui popor: „oare în întuneric se vor vedea minunile Tale ?i dreptatea Ta în p?mânt uitat? Oare va spune cineva în mormânt mila Ta ?i adev?rul T?u în loca?ul pierz?rii?" (Ps. 87, 11-12). Istoricul are spirit profetic, ?i duhul cuvântului s?u este duhul Psaltirii. În conferin?ele sale, istoricul invoc? scrieri patristice ?i pagini de pateric. În aceea?i conferin?? ?i-a adus aminte despre Sf. Petru Vame?ul nu doar pentru c? era Sfântul zilei ?i pagin? de sinaxar, ci ?i pentru c? acesta îi oferise istoricului ocazia s? avertizeze ascult?torii asupra minunatei taine a împletirii darului mântuirii cu nimicnicia omeneasc? ?i aceast? împletire este pild? ?i încurajare. Acel sfânt, care a tr?it în vremea lui Iustinian, a avut o experien?? înv???toreasc?, ne sugereaz? istoricul comentând: „Un s?rac i-a cerut într-o zi ajutor, pe când sfântul era înc? p?gân. ?i Petru Vame?ul a luat o pâine ?i a aruncat-o asupra s?racului (a aruncat-o nu s?racului, ci asupra acestuia, ca pe o sudalm?, n.n. IB). La o vreme, Petru Vame?ul a avut o vedenie. S-a v?zut la judecata de apoi. ?i pe când i se cânt?reau faptele bune contra celor rele, îngerul s?u a luat pâinea pe care Petru Vame?ul o aruncase asupra s?racului ?i a pus-o pe talgerul mântuirii" (citat din memorie). Iat? cât de pu?in din fapta noastr? conteaz? a?a de mult pe talgerul mântuirii! Sunt multe fragmente de via?? ?i de cuvânt prin care Academicianul Florin Constantiniu ni se descoper? a?a cum era ?i cum ne-a r?mas: con?tiin?? de neam, spirit profetic ?i pilduitor ca o pagin? de pateric, într-o miraculoas? sinergie cu teme ?i motive psaltice în privin?a viziunii sale asupra istoriei omenirii.
A vorbit cu o putere în?eleg?toare ?i cu aceea?i n?zuin?? înv???toreasc? despre marile conflicte ale vremurilor noastre, cum este ?i aceea dintre civiliza?ia islamic? ?i ofensiva globalist?, sugerând c? aceast? ofensiv? atinge toate cele ?apte sau opt civiliza?ii ?i, îndrumându-ne s? re-examin?m dosarul identitar la acest start de mileniu, începând cu oricare dintre civiliza?iile actuale ale planetei. „În plan local, oamenii se definesc prin etnie", ne spune istoricul, „iar în plan interna?ional prin civiliza?ii. Civiliza?ia islamic?, sublinia istoricul, a secretat anticorpi foarte agresivi, e drept, în lupta cu ofensiva globaliz?rii pentru a-?i ap?ra identitatea".

Marele istoric se întâlne?te pe un versant nea?teptat cu un alt mare teoretician al conflictului civiliza?iilor, S. Huntington, doar c? în viziunea Academicianului Florin Constantiniu, în conflict sunt nu civiliza?iile una cu alta, ci toate ?i fiecare pe rând cu „ofensiva globalist?", cum o denume?te istoricul. Viziunea istoricului este una de macroistorie. El propune o metaperspectiv? asupra istoriei marilor conflicte, care ni-l descoper? ca pe un gânditor de tip universalist, capabil s? utilizeze o formul? istoriografic? ilustrat? de un Lamprecht la nem?i ?i de un Nicolae Iorga la noi, o istoriografie în care se îmbin? intui?ia artistului, puterea de cuprindere a unei memorii prodigioase, rigoarea de tip ingineresc, profetismul ?i vizionarismul marilor scrieri înv???tore?ti ale lumii ?i un neasemuit sentiment al iubirii de neam dublat de un instinct al primejdiilor care încercuiesc popoarele cu o periodicitate nemiloas?.

Ie?ind dintr-un r?zboi mondial spre a intra într-altul, Florin Constantiniu n-a uitat niciodat? c? istoricul este lupt?torul întru adev?r al neamului s?u, un lupt?tor atins de aripa eroismului, un m?rturisitor atins de aripa jertfelniciei, un vizionar de stirpe verotestamentar? ca Iorga. Plecarea sa la cele ve?nice se adaug? marilor genera?ii de martori ?i m?rturisitori ai poporului român. Am pierdut un mare istoric pe p?mânt, am câ?tigat un m?rturisitor în ceruri.
Dumnezeu s?-l a?eze între drep?ii S?i, Amin!

footer