Revista Art-emis
Armele culturale PDF Imprimare Email
Ben Todic?, Australia   
Sùmbătă, 23 Iunie 2012 20:33
Ben Todic? art-emisViitorul copiilor no?trii, viitorul civiliza?iilor este dictat de pove?tile pe care le aud ?i de eroii lâng? care cresc. Spartacus, eroul trac, gladiatorul imperiului roman în filmul cu acela?i nume din versiunea lui Stanley Kubric, în interpretarea lui Kirk Douglas a fost eroul copil?riei mele. Fiecare copil voia s? fie Spartacus. Sigur, el este un pic demodat ast?zi pentru c? nu mai reprezint? valorile ?i directivele cerute de societatea în care tr?im. Douglas spunea într-un interviu c? pentru a fi u?or de asimilat filmul ?i acceptat eroul, a fost necesar ca povestea s? fie cioplit? ?i structurat? în jurul infrastructurii societ??ii de azi, azi însemnând timpul realiz?rii filmului, anii '60. Eroul trebuia construit s? apere valorile trasate de societatea ?i vremurile r?zboiului rece - patriotism, na?ionalism, dragostea de familie, de cas?, de p?mânt, libertatea cuvântului, a dreptului de a alege etc. Trebuiau s?dite aceste valori în con?tiin?a tineretului pentru asigurarea unei Americi eterne.

Anul acesta, dup? ?aizeci de ani de atunci, societatea ?i ideologia american? este altfel. Am v?zut trei versiuni ale „Albei ca Z?pada" realizate de Hollywood în ciuda faptului c? sunt deja pe pia??, mii de versiuni a pove?tii Fra?ilor Grim. Analizându-le, po?i s?-?i dai seama de scopul viclean care se ascunde în spatele lor. Dac? sistemul în care tr?ie?ti vrea s? te manipuleze ?i s? te preg?teasc? în scopul serviciului ideologic urm?rit de ei, atunci povestea sau filmul este cea mai bun? form? de educare în mas?. Ca s? poat? fi în?eleas? ?i atractiv?, noua versiune este construit? pe calapodul noii orânduiri. Dac? orânduirea vrea s?-?i asigure longevitatea, atunci ea folose?te povestea în scopul sp?l?rii creierului redirec?ionând-o. Ca s?-i schimbe percep?ia psihologic? ?i s-o redirec?ioneze, atunci ei o împ?neaz? cu lovituri în direc?ia ?intei. Dac? pân? acum, în poveste, Hollywood-ul a folosit elementele de bun?tate, dragoste pentru cel slab, generozitate, d?ruire, promovarea p?cii ?i a respectului reciproc, grija de familie ?i ?ar?, ap?rarea adev?rului ?i a justi?iei, azi observ?m cum Hollywood-ul prin ultima realizare „Alba ca Z?pada ?i R?zboinicul Vân?tor", ne invit? la o nou? atitudine ?i schimbare psihologic?, în special îi educ? pe cei mici s? priveasc? via?a prin al?i ochelari, s? o vad? într-o nou? hain? ?i s? abordeze o nou? form? de manifestare ?i de rezolvare a problemelor din societate: rupere de aproapele, agresivitate, militarism ?i eliminare ca fiind singurile solu?ii spre success ?i fericire. Renun?area la bun?tate ?i angajare a unei violen?e mai mari ?i mai de?tepte în învingerea violen?ei, deci ochi pentru ochi sau mai bine zis întregul cap pentru un ochi ?i chiar întreaga familie. Ce declar? America dup? septembrie, unsprezece? C? pentru unul de-al lor trebuie s? moar? doisprezece ?i sigur aceast? cifr? fiind mare nu se mai ?ine cont de num?r?toare ?i nu-i mai po?i opri nici la milioane, tot a?a cum nu l-a mai putut opri nimeni pe Gingis Han când a n?v?lit asupra Asiei ?i Europei pârjolindu-le. În Hollywood nici m?car frumuse?ea natural? nu a r?mas neatins?. C? frumosul nu mai e dat de Dumnezeu ci e dat de directivele Spartacusideologiei, de sistem, de „marele manipulator". Am ajuns complet debusola?i ?i depriva?i de propriile noastre sim??minte, de propria noastr? putere de a observa ?i aprecia valorile logic naturale ?i crestine. Actri?a, mama malefic-regin? (CharlizeTheron) este mai frumoas? ca Alba ca Z?pada, (Christen Stewart) în realitate. Frumuse?ea î?i este condi?ionat?, dictat?. Frumos este ce spune organiza?ia nu ce alegi tu prin sim?ire, prin recunoa?tere ci prin ochire ca pe o respectare a unui regulament (Azi e la mod? nasul mare?).

Joe Roth ?i Sam Mercer sunt produc?torii acestei realiz?ri spectaculare, acestei viziuni. Dar este oare viziunea lor numai? Sau este ?i contribu?ia celor care au finan?at filmul. În aceast? industrie, azi nu e mare diferen??, dac? privim în?untrul ei prin ochii jurnalistului ?i scriitorului David L. Robb, între ea ?i P.C.R.-ul lui Ceau?escu. Pentagonul ca ?i Ceau?escu dicteaz? con?inutul filmelor de azi în America. David L. Robb nominalizat de trei ori pentru Premiul Pulitzer scrie în cartea sa intitulat? „Operatiunea Hollywood" (Cum Pentagonul contureaz? ?i cenzureaz? scenariile de film), c? toate filmele sunt filtrate de Pentagon ?i ace?tia le sprijin? cu finan?are ?i idei pe cele care le urmeaz? politica, le d? acces realizatorilor la tehnica militar? din dotare a for?elor militare americane, cam tot a?a cum îi d?dea Ceau?escu armata românului Sergiu Nicolaescu. Toate aceste înlesniri în ciuda faptului c? ei încalc? primul amendament din Constitu?ia american? privind libertatea în vorbire. To?i au dreptul s? se exprime în mod egal ?i asta înseamn? c? dac? dai unora accesul la armata american? ?i altora nu, asta înseamn? ca pe unii îi opre?ti în a se exprima pe ecran cu acelea?i facilit??i - nu ai dreptul la informa?ie, nu ai dreptul s? informezi. Imaginea de pe ecran e informa?ie. Sigur c? nimeni nu-?i poate permite s? închirieze for?ele militare americane pentru film?ri ?i atunci to?i ar avea dreptul în mod egal s? le foloseasc?, îns? nu e a?a. Deci se face discriminare înc?lcându-se astfel constitu?ia, scrie David. ?inta Pentagonului sunt cei tineri, solda?ii de mâine care trebuie stimula?i s? iubeasc? armata ?i serviciul militar, industria de r?zboi ?i lupta pentru a învinge, premierea necru??torilor ?i sl?virea eroilor. Nu sunt acceptate ?i sprijinite filme care oglindesc ororile r?zboiului, distrugeri ?i crima de r?zboi, mor?i, viol ?i actul indisciplinar, militarul depravat, alcolic sau sub influien?a drogurilor, inuman, dezordonat etc. Filmele trebuie s?-i arate mai eroi decât sunt ei, f?când doar fapte bune ?i în serviciul na?iunii, transformând popula?ia lumii prin filmele lor, într-o mas? de r?zboinici, iar seara în jurul focului, cam ca pe timpurile invaziei hoardelor lui Gingis Han spunând pove?ti cu eroi care extermin? ?i jefuiesc familii ?i ??ri t?ind f?r? mil? copii, mame ?i bunici. Asta-i direc?ia în care mergem? Acesta-I viitorul?

Noroc c? mai suntem din acei care mai credem în inocen??, sinceritate, în pace, compasiune ?i în frumosul cuminte, în c?r?i cu Fe?i Frumo?i ?i Cosânzene care fac bine ?i se bucur? de frumuse?ea mun?ilor ?i a florilor, de cântecul mamelor ?i doina bunicilor, de zâmbetul copiilor ?i al celor care cred în poezie ?i în cântecul de leag?n. Toate acestea stau ascunse în cenu?a secolului nostru gata s? mocneasc?, s? sar? s? ne apere. O vorb? româneasc? spune: Vorba dulce mult aduce. ?i ce poate fi mai dulce decât o poezie pentru copii:

Alba ca Zapada-art-emisAncu?a - ?i-am spus eu oare/ C? sunt o feti?? mare?/ Fiindc? merg la gr?dini??,/ ?opa, ?opa pe str?du??.// C??elul meu Neghini??/ Vrea ?i el la gr?dini??,/ ?an?o? ?ine coada sus/ Doar ?? are de spus.// Mi?uric? mi?uric?/ O l??oas? de pisic?/ Mieuna ?â?nind dr?gu??/ „Eu m? ?in de voi, Ancu??".//
Zâna - Într-o zi de raze plin?,/ Am z?rit în gr?din?,/ Z?bovind pe o zambil?/ O zân? cât o albin?.// Ea zburase prin v?zduh,/ Obosit? de z?duh./ P?rul cu zulufi de soare/ Scânteia din zare-n zare.// Gura roz, o zmeurea/ Ochii verzi de peruzea./ Bluza ca o fin? pânz?/ Era doar o verde frunz?,// Aripile de zorele/ Cu zefir zim?at pe ele,/ Zvelte, ca un Zeppelin/ Zumz?iau u?or ?i lin.// - Zân? drag?, hai în zbor/ S? zorim c?tre izvor,/ S? zburd?m, prin stropii mii/ Zv?p?ia?i ?i zglobii.// Zâmbind, zâna pe furi?/ Se-azvânt? în zmeuri?/ ?i de-acolo în zig-zag,/ Zbrr, zvâcni în vârf de fag.//
Furnica - Întâlnii lâng-o urzic?/ O furnic?-a?a de mic?,/ Transpirat? ?i zorit?,/ Cu c?ma?a pr?fuit?.// Mai încolo, pe c?rare,/ În a vântului suflare,/ Zeci ?i sute de furnici/ Ca adev?ra?i voinici// C?rau sacii câte doi,/ Hran? pentru mu?uroi,/ Iarna dac-o fi geroas?/ S? aib? de toate-n cas?.//[1] Scriam odat? c?, dac? o s? fim vreodat? învada?i de „Alieni", eu o s?-i întâmpin cu o doin?, iar??i zic c?: dac? vom fi invada?i de Hollywoodieni eu am s?-i întâmpin cu o poezie pentru copii.

În cele ce urmeaz?, redau câteva comentarii primite pe parcurs, la textul prezentat mai sus:
„Umanismul tr?ie?te atâta timp cât fiecare dintre noi mai p?str?m în suflet un strop al inocen?ei de copil, iar literatura pentru copii s?de?te frumosul în devenirea lor ?i nu perverte?te, schimonose?te caracterele în formare ?i le transform? în robo?i de ghea??."[2]
„Omul s-a pierdut când a uitat s? delimiteze democra?ia cu libertinajul ?.a.m.d. Nu e de mirare c? to?i s-au superficializat, uitându-?i r?d?cinile. ?i cu atât mai mult c? mass media promoveaz? mahalagismul, scandalul ?i minciuna."[3]
„Frumos ?i... realist. A? ad?uga doar c? din totdeauna Hollywood-ul, ca ?i alte centre cinematografice au fost folosite în acelea?i scopuri, nu numai de c?tre Ceau?escu ?i regimul s?u. Diferen?a este c? ceilal?i o fac într-un mod mult mai talentat, dar ?i mult mai periculos pentru c? este mai atr?g?tor ?i mai credibil. Filmele cu con?inut comunist clar, erau atât de slab realizate, c? toat? lumea se prindea ce ?i cum ?i se distra pe seama lor. Celelalte sunt bine ?esute ?i greu de decelat de c?tre marele public. ?i pe mine m? intereseaz? un subiect similar, cum este folosit? cinematografia în schimbarea mentalului colectiv. Dac? te ui?i la filmele române?ti premiate na?ional/interna?ional dup? '90, sunt aproape numai cele care respect? o anumit? politic? impus? românilor. Subiectele despre români trebuie alese în a?a fel încât s? reias? cât suntem de slabi, de r?i, de degrada?i ?i a?a mai departe. Nu lipse?te nici corectitudinea politic?, c? nu se poate altfel. ?in minte când au aparut primele filme de dup? '90, numai cu subiecte sordide, lumea era revoltat? ?i unul dintre cinea?ti ?i dintre critici motiva alegerea prin faptul c? arti?tii se uit? la ce e marginalizat ?i a?a mai departe. Problema e c? din acea marginalizare au facut un «drapel de lupt?» ?i totul apare degradant despre România, cu intesit??i diferite. Mai rar filme diferite... Referitor la aceast? Alba ca Z?pada, eu nu am v?zut filmul, dar am v?zut reclama ?i parte din filmul cel?lalt, f?cut de britanici. Uit?-te ?i vei vedea povestea Albei ca Z?pada, c? a?a se ?i nume?te filmul, poveste transplantat? într-o lume... multicultural?, dar în variant? „soft". Am folosit în mod inten?ionat acest anglicism."[4]

Iar eu ce s? mai zic?! Am început s? folosesc metafora n?ravului comunist mai bine decât - ?i împotriva - capitali?tilor care m-au antrenat s-o v?d. Nu zic asta doar în ideea c? ei abia au a?teptat s? moar? comuni?tii ca s? le ia n?ravul ?i s?-l ?i altoiasc?, ci faptul c? îmi sare-n ochi Spartacus!

Grafica - Ion M?ld?rescu
--------------------------------------------------------------
[1]Poezii din volumul „Raze de suflet pentru Sara" de Vasilica Grigora?.
[2] CDS România
[3] HAC Iraq
[4] CM Canada footer